Ludovic al XIV-lea al

Franei

Beldean Paula
Ludovic XIV n 1673
 Ludovic al XIV-lea a fost regele Franei i al Navarei
A condus Frana timp de 72 de ani una dintre cele mai
lungi domnii din istoria european.

Ludovic la 8-10 ani

Tineree i educaie

Dup douzeci i trei de ani de cstorie infertil a

prinilor si, micul Ludovic vine pe lume la 5 septembrie
1638 la Castelul Saint-Germain-en-Laye
. Naterea sa a fost considerat, de aceea, un adevrat
miracol, motiv pentru care el a primit i numele de
botez Dieudonn (n francez darul lui Dumnezeu), iar
Frana, n semn de recunotin, a fost nchinat de tatl
su, regele Ludovic al XIII-lea, Fecioarei Maria , care
fcuse posibil miracolul.
Naterea lui Ludovic a fost urmat, doi ani mai trziu, de
cea a lui Filip, mai nti Duce de Anjou, apoi, Duce de
Orlans dup moartea unchiului su, Gaston d'Orlans.
Portret al lui Ludovic al XIV-lea de Juste d'Egmont.
Ludovic al XIV-lea i religia

Era un lucru acceptat faptul c regii i moteneau

tronurile prin drept divin adic ei nu stpneau prin
consensul supuilor si, ci erau alei de ctre
Dumnezeu.
Ludovic era mndru de obiceiul de a-l denumi pe regele
Franei "fiul cel mai vrstnic al Bisericii" i "regele
preacretin".
El inea, de asemenea, la titlul care i fusese dat la
natere le dieu-donn (darul lui Dumnezeu).
Nscut din prini aflai la o vrst destul de naintat,
Ludovic era copilul-minune, trimis s salveze Frana de
la dezbinare spiritual i nu ezita s intervin personal i
decisiv n treburile religioase.
Ludovic al XIV-lea, 1665
Ludovic al XIV-lea i politica
extern
Politica extern a lui Ludovic al XIV-lea a reprezentat
ntotdeauna o problem discutabil.
Criticii si l-au comparat cu Hitler: avea aceleai ambiii
nemsurate, aceeai disponibilitate de a risca
declanarea unui rzboi, aceeai indiferen fa de
suferina uman.
Aprtorii si susin c politica extern a lui Ludovic era
conceput n adevratul interes al Franei.
Ludovic al XIV-lea de Antoine
Coysevox statuie aflat n curtea hotelului
Le Pelletier de Saint-Fargeau (acum
folosit de Muzeul Carnavalet)