Henri Coand

Henri Coand (1886-1972) este considerat printele avionului

cu reacie pe care l-a experimentat pentru prima oar n lume n
1910, lng Paris. Dar, invenia care l-a fcut celebru este
efectul Coand.
Coand s-a nscut la 7 iunie 1886, la Bucureti, fiu al generalului
Constantin Coand al al franuzoaicei Hayda Danet. Studiaz la Liceul Sf.
Sava, dar faptul c era ameninat cu corigena la matematic l-a fcut pe
tatl su s-l mute la Liceul Militar din Iai, pentru o educaie mai sever.
Acolo, tnrul Coand devine un elev excepional i foarte pasionat de
matematic datorit locotenentului Ion Papur. i continu studiile la
coala de Artilerie din Bucureti, iar apoi pleac n Germania la Technische
Hochschule din Charlottenburg unde-i obine doctoratul n tiine
ingenireti. n 1906, la Paris, se nfiineaz coala Superioar de
Aeronautic, la care Coand se nscrie i o absolv ca ef de promoie.
Lucreaz apoi la marele inginer francez Gustave Eiffel.
n 1910 expune la cel de-al doilea Salon Internaional de Aeronautic de la
Paris turbopropusorul su, primul avion cu reacie, care a zburat la Yssyles-Moulineaux.
ns Coand a devenit celebru datorit efectului mecanismului fluidelor,
care-i poart numele. Efectul Coand, brevetat abia n 1934m sub
denumirea Procedeu i dispozitiv pentru devierea unui fluid ntr-un alt
fluid, a revoluionat aeronautica. Fenomenul observat de Coand este, n
aparen, foarte simplu, aproape evident: un jet de fluid (gaz sau lichid)
are tendina s adere la un perete drept, aflat n aval de o curbur brusc,
din cauza depresiunii create n urma antrenrii fluidului n scurgere
turbionar ntre jet i peretele curbat.
Aplicat la motoreactorul din 1910 doar intuitiv, acest fenoment a fost
ulterior aprofundat, ducnd la apariia turboreactoarelor, la care fora de
propulsie i portan sunt asiguratre de jeturile de gaze , de ardere,
evacuate cu viteze foarte mari din efuzoane.

Henri Coand s-a distins printr-o creativitate uimitoare, concretizat n

peste 250 de brevete, cu aplicaii n cele mai diverse domenii. n perioada
primului rzboi mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi
construite din beton armat.
De asemenea, a descoperit materialul beton-bois, destinat prefabricatelor
pentru construcii, lista inveniilor sale cuprinznd, de asemenea, tunul
fr recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalaii de
desalinizare a apei marine etc.