EFECTUL

FOTOELECTRIC
APLICATII
 Efectul fotoelectric extern este
fenomenul de emitere de
electroni de catre un metal aflat
sub actiunea unei radiatii
electromagnetice.

Importana acestui fenomen n

dezvoltarea domeniului fizicii
const n a sprijini dualitatea
und-corpuscul a radiaiei
electromagnetice.

Explicaia matematic a
fenomenului a fost dat de Albert
Einstein, pe baza unor ipoteze
cuantice formulate de Max Planck
 Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca
teoria cuantica sa fie acceptata, si multi oameni
de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei.
A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra
cuantelor de energie si a culminat in anul 1925
cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si
Heisenberg, teorie care a contribuit la
intelegerea structurii materiei.
In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor
de energie, propunand o noua teorie a luminii.
Daca pana atunci lumina era considerata o
unda, fenomene noi, precum efectul fotoelectric
sau efectul Compton,nu mai puteau fi explicate
decat daca se admitea ca lumina are caracter
corpuscular.
LEGILE EFECTULUI
FOTOELECTRIC
Intensitatea fotocurentului de saturatie este direct
proportionala cu fluxul radiatiei incidente, atunci
cand frecventa este constanta.
Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este
proportionala ca frecventa radiatiei incidente si nu
depinde de fluxul acesteia.
Efectul fotoelectric se produce numai daca
frecventa radiatiei incidente este mai mare decat o
valoare minima numita frecventa de prag, care
difera de la un metal la altul.
Efectul fotoelectric se produce instantaneu.
 Lumina este un fascicul
de fotoni. Caracteristicile
fotonului sunt: Formula lui Einstein
pentru efectul
Sarcina q= 0 fotoelectric este

Viteza in vid c= 3*108 m/s
h = L+ mv2/2
Energia = h= mc2

Masa de miscare m= h/ c2
unde L este lucrul
mecanic necesar pentru
Masa de repaus m0= 0 ca electronul sa invinga
fortele care il leaga de
Impulsul p= h/
materialul catodului.
 APLICATII PRACTICE ALE EFECTULUI
FOTOELECTRIC
Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol
important in confirmarea teoriei corpusculare a
luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de
deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu
celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe
fasciculul luminos, anularea brusca a curentului
activeaza un comutator care comanda o sonerie sau
o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la
alarme, pentru ca sunt invizibile.
 SENZORI DE LUMIN FOLOSII PENTRU
DESCHIDERE I NCHIDEREA AUTOMAT

Lamp cu aprindere pe baz de

celul fotoelectric Detector de culoare
 BARIERA OPTIC CU FASCICULE MULTIPLE
ESTE FOLOSIT LA SISTEMELE DE PROTECIE I ALARMARE SAU
DECLANAREA AUTOMAT A NCHIDERII SAU DESCHIDERII UILOR
DESCHIDEREA AUTOMAT A UILOR
HALELOR I GARAJELOR
 Multe detectoare de fum folosesc celule
fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime de
fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc
scaderea curentului electric.
Sonorul unui film (coloana sonora) poate fi
inregistrat intr-o banda ingusta cu innegrire
variabila pe o margine laterala a peliculei.
Lumina care traverseaza pelicula este astfel
modulata, iar semnalul de iesire al unui
detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel
frecventele din coloana sonora.
DETECTOARELE DE FUM
 CELULA FOTOELECTRIC
Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau
continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi
electrozi : catodul ( C ) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na,
K) depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A). format
dintr-o retea de inel sau bobita metalica.
Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite
electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs
de tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se
un curent electric, indicat de galvanometru G. Deci celula
fotoelectrica transforma un semnal luminos intr-un semnal electric.
Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul
fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor
electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului
fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care
cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o
inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.
 PANOUL SOLAR
Cercetatorii din cadrul U.S.
Department of National
Renewable Energy Laboratory
au stabilit un adevarat record
mondial in cadrul realizarii
celei mai eficiente celule
fotoelectrice prin crearea unui
dispozitiv fotovoltaic care
transforma 40,8% din lumina
solara primita direct in
electricitate.
 RELEUL FOTOELECTRIC
Releul fotoelectric este un Numrtorul de obiecte de pe o
electromagnet care poate
comanda inchiderea si band rulant
deschiderea unui circuit electric.
In cazul releului fotoelectric
lumina cade pe fotocatod si
determina aparitia unui camp
electric care dupa amplificare
strabate electromagnetul al carui
camp produce inchiderea
circuitului comandat.
Avand comenzi comode, sigure si
rapide, releul fotoelectric se
foloseste la numararea unor
obiecte in miscare, la intreruperea
automata a functionarii unor
masini-unelte cand operatorul a
intrat intr-o zona unde este pericol
de accidentare, la conectarea
automata a retelei de iluminat etc.
POSOMETRU

Este folosit de fotografii

profesioniti pentru
determinarea ilumi-nrii
n vederea reglrii
manuale a timpului de
expunere.
 CITITOARELE DE CODURI

O singura diod emitent

ilumineaz o mic parte dintr-un
cod de bare i o fotocelul
msoar cantitatea de lumin
reflectat. Pe masur ce LED-ul i
fotocelula se deplaseaz de-a
lungul unui cod de bare, tiparul
format din linii i spaii este
capturat i decodificat. n cazul
unui cititor n form de baghet,
lumin este concentrat de o
bilu transparent situat n
vrful cititorului; pentru a citi,
user-ul trebuie s treac bagheta
pe deasupra unui cod de bare.
Cititoarele laser
folosesc un singur cap
de citire mobil pentru a
ilumina codul de bare i
o singur celul foto-
electric pentru a primi
lumina reflectat.
Majoritatea acestor
cititoare balanseaz
raza laser orizontal
folosind o oglinda
controlat electronic.

http://www.coduridebare.com/tipuri_citire_coduri_de_bare.html
CITITORUL DE CD

didier.duchemin.free.fr/micro/micro3.htm
 FOTOMULTIPLICATORUL

Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se

afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari
numiti dinode . O dinoda este un electrod care bombardat cu un
numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari.
Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor
R1, R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se
afla la un potential electric superior celei precedente.
Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati
spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai
mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei
dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final
la anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs
din circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 107 ori
mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.
 FOTOMULTIPLICATORUL

http://www.shsu.edu/~chm_tgc/sounds/pmt.mov
 MICROSCOPUL ELECTRONIC
Microscopia electronica este o tehnica de obtinere a
imaginiii unor obiecte microscopice cu ajutorul
interferentei de electroni.
Microscoapele electronice au rezoluie superioar
microscoapelor cu lumin, i pot mri de mult mai multe
ori imaginea. Unele microscoape electronice ajung s
mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune
microscoape cu lumin mresc de 2 000 de ori.
Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de
ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max
Knoll.Acesta era bazat pe ideile i descoperirile
fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i
nepotrivit utilizrilor practice, instrumentul era capabil
s mreasc obiectele de patru sute de ori
Microscop electronic cu scanare la
Institutul de Geologie al Universitii din
Kiel, Germania, n 1980. Coloana din
mijloc produce fluxul de electroni, iar
specimenul este plasat la baza.