Frunza de pin

Crișan Florina-Lia
 Frunza
 Organ lateral al tulpinii
 Provine din
meristemul caulinar apical
...........................................
 Orientată în general paralel ............
cu solul
..............
limitată în timp
 Are creștere ..........................
Frunzele de la conifere sunt
pleiociclice (trăiesc câțiva ani)
 Funcții
Fotosinteză

Respirație

Transpirație
Frunzele sunt rezistente, și
au formă aciculară
Se dezvoltă sub formă de
fascicule, iar numărul de
frunze dintr-un fascicul
variază în funcție de specie
Prezintă 2 fețe:
Adaxială-superioară, plată
Abaxială-inferioară,
convexă
Sunt protejate de catafile
 Fața adaxială

Cuticulă Canal rezinifer

Epidermă Teacă
perifasciculară

Hipodermă Xilem
Fascicul
conducător mixt
Clorenchim septat(mezofil) Floem
libero-lemnos
colateral
Stomată scufundată Sclerenchim

Parenchim medular
hialin

Fața abaxială
 Lumen
Canal Celule secretoare
rezinifer Strat mecanic sclerificat
Hipodermă
Cuticulă

Epidermă
Cameră substomatică
Celule stomatice

Cameră suprastomatică
Xilem

Floem

Sclerenchim

Parenchim traheidal/
de transfuzie
 Adaptări la xeromorfism (secetă
fiziologică)
• Limb foliar redus-> frunză aciculară
• Epidermă puternic cutinizată și cerată
• Stomate scufundate
Se reduce transpirația și se
• Hipodermă sclerificată
reține apa in corpul plantei
• Colenchim septat (mezofil)
• Parenchim medular traheidal,
care reține apa
 Stomată
Cuticulă groasă Epidermă cutinizată, cerată
scufundată
Canal rezinifer

Hipodermă sclerificată

Cameră supra-stomatică
Mezofil

Teacă
perifasciculară

Floem

Xilem

Parenchim medular
traheidal
Tehnica: secțiune transversală

Colorare: reactiv genevez

Adaptarea pinului de pădure (Pinus
sylvestris) la secetă
A fost investigat
impactul secetei asupra
pinului de pădure (Pinus
sylvestris).
S-au efectuat măsurători
ale transpirației
sezonale, conductanței
stomatale la nivelul
foliajului, conținutului de
apă al xilemului și a
creșterii.
Comparația s-a făcut între
parcele afectate de secetă și
parcele care au avut parte de o
cantitate medie de precipitații.
Ca reacție la secetă, rata
transpirației a scăzut odată ce
cantitatea de apă s-a redus.
S-a observat apariția
embolismului la nivelul
xilemului.
Controlul stomatal al
transpirației a prevenit scăderea
nivelului apei din frunză sub un
anumit nivel.
Creșterea la nivelul zonei
bazale, a tulpinii și a frunzelor
a fost redusă în timpul secetei.
În anul următor secetei,
conductanța stomatală la
nivelul foliajului a revenit la
nivele normale.
Rezultatele studiului sugerează
că pinul de pădure își închide
stomata suficient pentru a
preveni apariția unui embolism
xilemic substanțial, în timpul
secetei.
Creșterea redusă din anul
următor este, cel mai probabil,
o consecință a lipsei de apă din
anul anterior, decât a Bibliografie: J. Irvine and colab.,
embolismului xilemic rezidual 1998, Tree Physiology volume 18