Particularitățile chimice și

farmacodinamice ale derivaților

acidului izonicotinic, utilizate în
tratamentul tuberculozei
 Actualitatea temei

Preparatele antituberculoase sunt

chimioterapice de sinteză și antibiotice cu
acțiune selectivă bactericidă sau
bacteriostatică asupra micobacteriilor
extra- și intracelulare, aflate la diferite
etape de dezvoltare.

Substanțele medicamentoase,
derivaţi ai acidului izonicotinic se regăsesc
în gama de preparate antituberculoase de
primă elecție și de rezervă, constutuind
totodată și bază pentru crearea
preparatelor medicamrentoase noi.
 Clasificarea medicamentelor
antituberculoase
1. Medicamente antituberculoase de
primă linie (esențiale): Izoniazida,
Rifampicina, Pirazinamida, Streptomicina,
Etambutolul.
2. Medicamente antituberculoase de
linia II-a (de rezervă): Ftivazida, Metazida,
Etionamida, Protionamida, Cicloserina,
Kanamicina, Amikaina, Chinolone
(Ciprofloxacina, Ofloxacina, Pefloxacina),
Capreomicina, Acidul para-amino-salicilic.
PM sintetice, derivați ai acidului izonicotinic
/ tratarea tuberculozei

Izonicotinoil-
hidrazid de
fier sulfat
Opiniazida

Izoniazida Metazida

Ftivazida
 Izoniazida
Hidrazida acidului izonicotinic

• Piridina
Compus heterociclic
N hexagonal care are în
piridina calitate de heteroatom un
atom de azot.
 Piridina - substanţă toxică, nu
se utilizează în practica medicală.
N

Toxicitatea piridinei scade la

introducerea în molecula sa a
grupei carboxilice.

Derivaţii de piridină se
utilizează în medicină ca remedii
antituberculoase şi ca vitamine.
• La oxidare omologilor metilpiridinei se obţin
acizii piridincarboxilici corespunzători:

CH3
CH3
CH3
N N N
a-picolină b-picolină g-picolină
[O]
[O]
[O]
O
C
OH
O
O C
OH
C
N OH N N

аcidul piridin-a аcidul piridin-b аcidul piridin-g

carboxilic c arboxilic carboxilic
(acidul picolinic) (acidul nicotinic) (acidul izonicotinic)
 Izoniazida
Hidrazida acidului izonocotinic

Isoniazidum • Descriere şi solubilitate

Izoniazidă • Pulbere albă cristalină.
O
• Uşor solubilă în apă,
insolubilă în eter.
C NH NH2
• Мr = 137,14g/mol

Hidrazida acidului
piridin-4-carboxilic
 Proprietăţi chimice

Proprietăți amfotere:
- proprietățile bazice / azotul
terțiar din ciclul piridinic,
precum și de gruparea aminică
din fragmentul hidrazinic;
- proprietățile acide sunt datorate
grupei carboxamide.

Proprietăți reducătoare
– gruparea hidrazinică
 Reacţii de identificare

• a) Reacţiile cu caracter oxido-reducător

Reacția oglinzii de argint:
O O
C NH - NH2 C
OH

+ 4 [Ag(NH3)2]NO3 + H2 O + 4 Ag + 4 NH3 + 4 NH4NO3 + N2

N N

Notă: În mediul acid izoniazida nu

reacţionează cu nitratul de argint,
dar în mediul neutru reacţia
decurge foarte lent.
 Reacția cu sulfatul de cupru (II)

O OH O O
C NH - NH2 C N - NH2 C N - NH2 C OH
CuSO4
Cu
2+
+ N2 + Cu2O
H2 O
N N N N
2
 Reacția de condensare,
după hidroliza bazică

O O
C NH - NH2 C
ONa

+ NaOH + H2N - NH2

N N

O
C H HC = N - N = CH HC - NH - N = CH
H+
H2N - NH2 + 2

+ N
N N N N
H3C CH3 CH3 H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3
H3C

p-dimetilaminobenzaldehidă culoare galben-oranj

 Determinarea cantitativă

1. Metoda iodometrică
O O
C C ONa
NH - NH2

+ 2 I2 + 5 NaHCO3 + N2 + 5 CO2 + 4 NaI + 4 H2O

N N

2. Metoda acido-bazică în mediu anhidru.

 Proprietăţile farmacologice

Izoniazida - antibiotic utilizat împreună

cu alte medicamente în tratamentul:

 tuberculozei active pulmonare sau

extrapulmonare;
 primo-infecției tuberculoase simptomatice;
 chimioprofilaxia infecției tuberculoase;
 infecții micobacteriene atipice sensibile
(acest tratament se bazează pe o asociere
de antibiotice active.
 Izoniazida este cel mai eficient
în procesele proaspete cu evoluție
acută.

Este indicat în combinaţie cu

alte preparate antituberculoase.

În infecția mixtă concomitent

cu izoniazidul trebuie administrate
alte preparate antibacteriene,
antibiotice cu spectru larg de
acțiune, sulfanilamide,
fluorochinolone (Ofloxacina,
Ciprofloxacina, lomefloxacina).
 Mecanismul de acţiune

Izoniazida
are acțiune
bacteriostatică și
bactericidă asupra
Inhibarea microorganismelor
sintezei acidului cu multiplicare
micolic de la nivelul rapidă, atît la nivel
peretelui celular pe celular cât și
căi oxigen- extracelular.
dependente, cum ar
fi reacția catalaza-
peroxidaza.
 Atât preparatele de izoniazidă
orale cât și cele intramusculare se
absorb rapid.

Izoniazida difuzează bine în tot

corpul și realizează concentrații
terapeutice în ser, lichidul
cefalorahidian şi ţesuturile infectate.

Izoniazida este metabolizată în

ficat prin acetilare și hidroliză,
metaboliţii fiind eliminaţi prin urină.
 Efecte adverse
Hepatotoxicitate
Neuropatie periferică

Euforie, înrăutățirea Cefalee, vertij

somnului, dezvoltarea
psihozei (cazuri rarea) Grețuri, vomă

Reacții alergice Senzații de durere în

cutanate regiunea inimii

De obicei, aceste fenomene trec la m

dozei sau pauza provizorie în adminis
 Forme farmaceutice

Soluție Comprimate
injectabilă de 0,1; 0,3g
de 10%

Izoniazida
 Condiții
Sinonime de
păstrare

Tabelul B,
Isocotin, Ditubin, loc uscat,
Tebexin, Tibizid ferit de
lumină
 Concluzii

1. SM, derivaţi ai acidului

izonicotinic utilizate în tratamentul
tuberculozei sunt efective în fazele
incipiente ale bolii şi/sau combinate
cu alte preparate antituberculoase.

2. Mecanismul de acțiune ale

SM, derivați ai acidului izonicotinic se
manifestă prin inhibarea sintezei
acizilor grași, precursori ai acidului
micolic, constituient major al peretelui
bacilului Koch.
 Concluzii

3. Din punct de vedere chimic,

SM cercetate reprezintă hidrazide ale
acidului izonicotinic; reprezentantul
principal al grupului fiind Izoniazida /
Hidrazida acidului izonicotinic.

4. Proprietățile amfotere și
reducătoare ale Izoniazidei, stau la
baza metodelor de analiză a substanței
în diferite forme farmaceutice.
 Concluzii

5. Izoniazida manifestă efect

bactericid față de bacilii tuberculozei
aflați în creștere și multiplicare
activă. Se indică în toate formele de
tuberculoză de diferită localizare.
6. Izoniazida, de obicei se
administrează concomitant cu alte
tuberculostatice.