SAN MARINO

• Despre momentul înfiinţării statului, circulă o legendă

interesantă: se spune că la începutul secolului al IV-
lea, Marino, un tăietor de pietre venit să lucreze la
construcţia portului Rimini, s-a refugiat pe Muntele
Titano, fiind prigonit pentru credinţa sa creştină. Cu
timpul, pe munte s-a format o comunitate din ce în ce
mai numeroasă, care a întemeiat statul San Marino, şi,
de-a lungul secolelor, acesta şi-a păstrat, neîntrerupt,
independenţa.
• În anul 1000, la conducerea statului a ajuns o
organizaţie numită „Arengo”, o adunare a capilor de
familie, având atribuţii legislative, executive şi
judecătoreşti.
• După anul 1200 au fost înfiinţate noi instituţii politice,
cum sunt Consiliul celor LX, sau Consiliul celor XII, iar
în anul 1243 a fost introdusă funcţia de şefi ai statului
– Căpitanii Regenţi, cu puteri executive şi
judecătoreşti.
• În anul 1263 au fost adoptate primele legi, în anul
1291, Statul Papal a recunoscut Republica San Marino,
care şi-a alipit ulterior noi teritorii, pentru ca după
anul 1400 să fie creat Consiliul Mare şi General, care
îndeplineşte funcţia legislativă a ţării, echivalent
• Parlamentului din ţara noastră, preluând aceste
atribuţii de la vechiul „Arengo”, un organism care şi-a
încetat existenţa, de facto, în anul 1571.
• Prima Constituţie scrisă a statului San Marino a fost
adoptată la 8 octombrie 1600, „Leges Statutae
Republicae Sancti Marini” fiind o serie de şase cărţi
scrise în limba latină care dictează şi în prezent
sistemul politic al ţării, printre alte aspecte ale
funcţionării statale.
• A urmat semnarea unui Acord de protecţie cu Statul
Papal, în anul 1797 Republica San Marino este
recunoscută de Franţa lui Napoleon, iar recunoaşterea
europeană a venit mai târziu, în anul 1815, după
Congresul de la Viena şi reglementarea „Sfintei
Alianţe”.
• În 22 martie 1862, San Marino încheie un „Tratat de
prietenie” cu Italia, care aducea reglementări clare
privind independenţa statului San Marino, buna
vecinătate şi relaţiile economice.
• Din anul 1865 a fost revăzut Codul penal al ţării, care
aducea, ca noutate majoră, eliminarea pedepsei cu
moartea, apoi au urmat decenii în care mulţi cetăţeni
din San Marino a căutat locuri mai bune de trai,
îndreptându-se către SUA, Elveţia sau Franţa.
• Anul 1923 a însemnat pentru locuitorii micului stat
instaurarea unei conduceri de factură fascistă,
după model italian, un regim care s-a aflat la
cârma ţării până în septembrie 1944, iar cel de-al
doilea război mondial a prilejuit ţării menţinerea
neutralităţii, cu toate că aici au fost adăpostiţi şi
protejaţi peste 100.000 de refugiați care încercau
să scape de ororile războiului.
• Din anul 1988, San Marino a aderat la Consiliului
Europei, iar patru ani mai târziu a devenit membru
al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
 1. Asezare si vecini

Republica San Marino (în italiana Serenissima

Repubblica di San Marino) este unul din cele mai
mici state independente din Europa şi din lume,
situată la graniţa dintre regioni de Emilia-Romagna
şi Marche. San Marino este cea de-a treia ţară de
dimensiuni mici din Europa, după Vatican şi
Monaco.
San Marino este o enclavă situată în interiorul
graniţelor Republicii Italiene, cu o graniţă lungă
de 39 km, foarte aproape de coasta Mării
Adriatice.
2. Relieful
• Topografia sa este dominată de către Munţii Apenini,
având un teren accidentat. Cel mai înalt punct din
ţară, este Monte Titano.
• San Marino nu are câmpuri, suprafaţa sa fiind în
întregime de deal.
3.Clima
• Clima statului este mediteraneeana, cu influenţe
continentale, având veri călduroase si ierni reci.
Media temperaturilor in luna iulie fiind de 26°C, iar in
ianuarie de 7°C. Pe timpul verii ploua de obicei putin,
insa iarna ploua destul de mult.
4. Hidrografia

• Intinderile de apa sunt nesemnificative, cele mai

importante rauri fiind Ausa, Marano si San Marino.
5.Zona de vegetatie

• San Marino nu are câmpuri, suprafaţa sa fiind în

întregime de deal.
• Vegetatia naturala forestiera (sub 4%) a fost practic
inlocuita de plante de cultura si pajisti secundare.
• In muntii Apenini sunt prezente în special păduri
de foioase, dominate de fagi. Mai pot fi însă
prezente în Apeninii centrali şi păduri mixte, cu
numeroase specii de conifere, dintre care cel
mai frecvent întâlnit este pinul.
• Fauna munţilor Apenini este una specifică
pădurilor de foioase, incluzând aşa specii,
precum ursul brun, pisica salbatica,cerbul,lupul,
precum şi vidra în apropierea marilor râuri.
6.Populatia

• Populaţia: aproximativ 32.500 locuitori, cu o

densitate 517 locuitori/km².
• Religie: catolici 88,7 %, altele 11,3 %.
• Limba oficială: italiană
7.Orasele principale si capitala

• Capitala este Citta’ di San Marino

• Oraşele principale în afara capitalei sunt: Dogana,
Castello şi Seravalle.
• San Marino este împărţit în nouă municipii
(castelli): Acquaviva, Borgo Maggiore, Chiesanuova,
Domagnano, Faetano, Fiorentino, Montegiardino,
Seravalle.
8.Economia si moneda nationala

• Economie: Se bazează pe afacerile private din

turism, comerţ, agricultură, meşteşugărit şi din
domeniul tipăriturilor rafinate
• Moneda: euro
• PIB: peste 60.000 $ pe cap de locuitor, undeva în
primele 10 ţări din lume.
• Şomaj: puţin peste 2 %
• Patrimoniu UNESCO: Centrul vechi istoric din oraşul
San Marino şi Monte Titano, înscrise în anul 2008
pe lista patrimoniului cultural mondial

• Turismul din San Marino vine cu o ofertă extrem de

generoasă: palate, turnuri, muzee, biserici, teatre, un
funicular şi numeroase alte monumente, toate legate
prin străduţe încântătoare, cu aer medieval, aproape
incredibil pentru o suprafaţă de doar 61 de km pătraţi.
Cea mai bună perioadă pentru a vizita aceste locuri
este între lunile aprilie şi iunie.

• Obiective turistice importante:

• Palazzo del Governo – este o construcţie realizată la
sfârşitul secolului al XIX-lea, aflată în Piazza della
Liberta, în centrul căreia se ridică Statua della Liberta.
În această zonă – Cava dei Balestrieri – se regăsesc şi
alte opere de artă ale celor mai mari artişti plastici
contemporani italieni – Pieta, Albinele, Balerină, etc.
• La Rocca, sau Guaita – una dintre cele trei
fortăreţe (turnuri) care străjuiesc oraşul pe
marginea abruptă a acestuia, obiectiv care prezintă
piese de artilerie, folosite la tragerile cu proiectile
oarbe, de la festivităţle naţionale
• La Cesta, sau Fratta – al doilea turn, construit tot
pe marginea pantei abrupte a muntelui Titano, în
punctul său cel mai înalt, adăposteşte Museo delle
Armi Antiche, cu peste 1500 de exponate din
diferite epoci istorice până în secolul al XIX-lea
• Montale – al treilea turn, unul cu baza
pentagonală, în fapt o construcţie nefinalizată în
totalitate
Guaita
• Porta della Rupe – parte a fortificaţiilor, oferă o
superbă privelişte spre Borgo Maggiore, localitatea de
la baza muntelui Titano
• Funivia – staţia funicularului, face legătura între Porta
della Rupe şi Borgo Maggiore
• Basilica del Santo – biserica Sfântului, construită în stil
neoclasic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe
amplasamentul unei vechi biserici, care data din
secolul al V-lea d.H. Aici se găsesc moaştele lui San
Marinus – Sfântul Marino
Basilica del Santo
• Chiesa e Pinacoteca San Francesco – este o biserică
datând de la mijlocul secolului al XIV-lea, care
găzduieşte un muzeu cu o colecţie de picturi cu temă
religioasă

• Chiesa Valloni şi Palazzo Valloni – biblioteca de stat

• Museo di Stato – Muzeul Naţional al republicii San
Marino, situat în Piazzetta Titano
• Museo delle Armi Moderne – inaugurat în 1982,
care deţine o colecţie de peste o mie de arme de
foc, provenind din Italia, SUA, Rusia, sau Austria,
dar şi arme albe şi muniţie din dotarea diferitelor
armate ale lumii.
• Museo delle Cere – muzeul figurilor de ceară, cu
numeroase scene din istoria locală dar şi monidală.
• Museo delle Curiosita – este singurul muzeu de
acest fel din lume, ce găzduieşte ciudţenii de pe tot
globul – o cursă de purici, un set de ceşti pentru
mustăcioşi, o greblă pentru curăţarea limbii şi
altele.
• Obiective pe care mai pot fi vizitate sunt Cappella
Sant’Agata, Teatro Titano şi Monumentul
Apărătorilor Libetăţii, toate situate în imediata
apropierea Piazza de Sant’Agata, statuia lui
Mahatma Ghandi ori sediul radioteleviziunii din
San Marino, situate în vecinătatea Piazza Mahatma
Ghandi, sau Reptilarium-Aquarium – o interesantă
expoziţie cu reptile şi peşti, situată pe Via Paolo III,
De asemenea, se poate vizita Monumentul lui
Giuseppe Garibaldi – în Piazzetta Garibaldi, sau Ara
dei Volontari – monument ridicat în memoria
cetăţenilor din San Marino care, în 1845 şi 1918 au
contribuit la unitatea Italiei.
 9.Drapelul, stema si simbolul national
• Drapelul statului San Marino
• Stema statului San Marino cuprinde :
 deviza statului Libertas
 simbolul national : cele 3 turnuri . Cea mai vechi
dintre ele este Guaita (construita in secolul 11), apoi
urmeaza Cesta (secolul 13) si Montale (secolul 14).
Sunt construite fiecare pe cate unul din cele 3 varfuri
ale Muntelui Titano.