Istoric Fortul 13

La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii

1870 şi 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman, format
din 18 forturi, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie. Proiectul a
fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu
Ioan Clucer. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit
de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o
parte dintre ţăranii arestaţi.
Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată
Statului-Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea
Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor.
Fortul 13
Fortul 13
 Istoric Fortul 13

Fortul a fost săpat până la adâncimea de 10m, iar pământul care a

rezultat în urma săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest
zid fiind amplasate turnurile de observaţie.
Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe
frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare al închisorii
militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava”.
În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ
(180mp), Cancelaria închisorii (30mp), dormitorul trupei
(120mp) şi fortul propriu-zis cu 52 de camere.
 Fortul 13
Istoric
Suprafaţa camerelor era de
15.000mp. Pe partea stângă a drumului de
intrare în fort se afla camera comandantului
gărzii, a ofiţerului de serviciu şi cancelaria
închisorii, iar pe partea dreaptă se aflau
dormitoarele soldaţilor care asigurau paza
închisorii. Intrarea în clădire se făcea printr-o
poartă de fier forjat.
Administrativ, penitenciarul era
împărţit în trei secţii: reduitul, zona centrală şi
cea mai umedă a fortului şi alte două secţii
plasate în stânga şi în dreapta reduitului.
Secţia centrală avea 17 camere cu
dimensiunile de 5m lungime şi 4m lăţime. În
fiecare cameră existau 20 de paturi
suprapuse. Celelalte două secţii erau împărţite
în 17 camere cu dimensiunile de 5m lungime
şi 4m lăţime, în fiecare cameră fiind
amenajate 27 de paturi suprapuse.
 Fortul 13
Istoric
Într-un pat dormeau şi câte doi, trei
deţinuţi. După 1948, în faţa penitenciarului au
fost amenajate patru curţi interioare de
plimbare. Cei încarceraţi erau scoşi la
plimbare pe camere şi la intervale de timp
diferite, pentru a nu se întâlni.

Între 1907 şi 1948, Fortul 13 Jilava a funcţionat ca

închisoare militară în subordinea Statului-Major al Armatei,
fiind destinată deţinuţilor militari condamnaţi pentru
încălcarea şi nerespectarea regulamentului militar,
soldaţilor pedepsiţi disciplinar, precum şi civililor arestaţi
şi condamnaţi pentru infracţiuni militare.
În timpul Primului Război Mondial, în acest
penitenciar au fost aduşi soldaţii care au refuzat să se
prezinte la încorporare, iar după ocuparea Bucureştiului de
armata germană, prizonieri din armata română.
 Istoric Fortul 13

Între 1921 şi 1944, la Jilava au fost închişi, ca deţinuţi politici, membri ai

Partidului Comunist arestaţi în mai 1921, în urma congresului de constituire a acestei
formaţiuni politice, dar şi după scoaterea PCR în ilegalitate, în 1924.
În 1933, aici au fost aduşi o parte dintre comuniştii arestaţi în timpul grevei
de la Atelierele CFR Griviţa.
În noaptea de 25/26 noiembrie 1940, la Jilava au fost
împuşcaţi 64 de opozanţi ai Mişcării Legionare care erau
încarceraţi în acest penitenciar, ca represalii la uciderea lui
Corneliu Zelea Codreanu. Dintre aceştia, amintim pe generalul
Gheorghe Argeşeanu, fostul prefect al Poliţiei Capitalei, Gabriel
Marinescu, ministrul de Justiţie, Victor Iamandi, directorul
Siguranţei Statului, Niky Ştefănescu, şeful Serviciilor Secrete,
Mihai Moruzov, fostul prim-procuror al Tribunalului Militar al
Capitalei, colonelul Vasile Zeciu. În aceeaşi noapte au fost
deshumate şi cadavrele celor 14 legionari (Corneliu Zelea
Codreanu, „Nicadorii” şi „Decemvirii”) ucişi pe 28/29 noiembrie
1938, în timpul transferului de la Râmnicu Sărat la Jilava.
Cadavrele au fost ulterior reînhumate la Casa Verde. Din
ianuarie 1941, la Jilava au fost aduşi o parte dintre legionarii
arestaţi şi condamnaţi în urma rebeliunii legionare din 1941.
 Jilava ca penitenciar comunist
Istoric Fortul 13
Între 23 august 1944 şi 1 aprilie 1948, Jilava a funcţionat ca închisoare
militară, iar după 1 aprilie 1948 a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne,
Direcţia Generală a Penitenciarelor, ca penitenciar civil.
Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de
drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi
cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii” (membri ai partidelor
istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie” şi
membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste”).
Secţia de femei era formată din patru camere şi era izolată de restul secţiilor.
 Istoric Fortul 13

În 1958, la Jilava a fost amenajată o

nouă secţie, cu nouă celule, fiecare celulă
având două paturi suprapuse. În această
secţie, care se afla în partea din spate a
închisorii, erau închişi deţinuţii aduşi pentru
supliment de anchetă.
În mai 1946, la Jilava a fost închis,
pentru a fi judecat de Tribunalul Poporului,
„lotul marilor criminali de război”, format
din mareşalul Ion Antonescu, ministrul de
Externe, Mihai Antonescu, ministrul Apărării,
generalul Constantin Pantazi, şeful Serviciului
Special de Informaţii, Eugen Cristescu, şi
ministrul Radu Lecca.
Pe 1 iunie 1946 au fost executaţi la
Jilava, în Valea Piersicilor, Ion Antonescu,
Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi
Constantin Vasiliu.
 Fortul 13
Istoric
 Istoric Fortul 13

Prin adresa din 19 martie 1954, şeful DGP raporta locţiitorului ministrului
Afacerilor Interne că în penitenciarele Jilava, Văcăreşti, Turnu-Măgurele, Codlea,
Sibiu, Cluj şi în alte unităţi ale Direcţiei erau încarceraţi, pentru perioade de timp
limitate sau pe baza unor mandate de arest preventiv eliberate de diferite instanţe
judecătoreşti, „deţinuţi contrarevoluţionari”, de drept comun şi economici.
Despre aceştia se preciza că perioada lor de deţinere a expirat sau că situaţia lor
juridică nu a fost rezolvată, deşi fuseseră prezentaţi de mai multe ori instanţelor de
judecată.

În 1955-1956, la Jilava îşi

executau pedeapsa deţinuţii din lotul
„Salcia”, format din ofiţeri şi gardieni
de penitenciare, condamnaţi în
procesul Canalului, din 1954. În luna
ianuarie a anului 1956, o parte dintre
aceştia au declarat greva foamei, fiind
nemulţumiţi de respingerea recursului şi
de pedepsele primite.
Istoric Fortul 13
 Fortul 13
Istoric
În perioada 1948-1964, Jilava a fost un penitenciar de
tranzit şi de triere a „deţinuţilor contrarevoluţionari”. Aceştia
erau depuşi pentru perioade de câteva luni în aşteptarea
procesului, pentru transferul în alte închisori şi lagăre de muncă
sau erau aduşi din alte locuri de detenţie pentru anchete ale
Securităţii.
În 1967, în urma reprofilării penitenciarelor, DGP a
propus ca deţinuţii de drept comun recidivişti să fie încarceraţi în
9 locuri de deţinere: Poarta Albă, Peninsula, Văcăreşti, Mislea,
Tulcea, Ostrov, Periprava, Jilava şi Brăila.
În cadrul închisorii s-a înfiinţat, din 1967, o secţie
pentru „deţinuţii înrăiţi şi recalcitranţi” din celelalte închisori,
cărora urma să li se aplice un regim sever.
În urma reprofilării unităţilor DGP din 1967, erau
prezentate adjunctului minstrului de Interne, colonel Constantin
Stoica, o listă cu şapte locuri de detenţie (Aiud, Gherla, Dej,
Poarta Albă, Sighet, Caransebeş şi Jilava) cu posibilităţi de
izolare în regim celular. De asemenea, se preciza că aceste
unităţi deţin un excedent de spaţii de deţinere, şi se propunea ca
spaţiul rămas liber să constituie rezerva Direcţiei pentru situaţii
speciale. Această propunere a fost aprobată de adjunctul
ministrului, pe 3 martie 1967.
Istoric Fortul 13

În perioada 1969-1973, la penitenciarul Jilava

au fost încarceraţi deţinuţi majori şi minori, judecaţi
pentru infracţiuni CSS, deţinuţi de drept comun
recidivişti, cu pedepse mai mici şi mai mari de 10 ani,
recalcitranţi, foşti evadaţi din unităţile DGP, cei care
nu erau folosiţi la muncă şi condamnaţi la moarte.
Din 1973, o parte dintre camerele de detenţie
din fort au fost dezafectate, iar deţinuţii au fost mutaţi în
noua clădire a penitenciarului. Tot în această perioadă
este înfiinţat la Jilava Centrul de Primire – Repartizare
Minori şi Penitenciarul pentru Minori, care, în 1977,
va deveni Penitenciarul de Tineret. Tot în 1977 este
organizat, ca unitate cu conducere proprie, prin
transferarea de la Văcăreşti, Spitalul Penitenciar Jilava.
În decembrie 1989, manifestanţii arestaţi de pe
străzile Bucureştiului au fost ridicaţi, urcaţi în dube şi
aduşi la Jilava. În Fortul 13, 63 de persoane fost
încarcerate într-o încăpere de 15mp.
 Regimul de detenție
Istoric

Până în anul 1949, deţinuţii politici au beneficiat de toate drepturile prevăzute de

regulamentul pentru organizarea penitenciarelor. De asemenea, ei se bucurau şi de o mare
libertate din partea directorului, Longhin Berezovschi, care, după spusele lui Teodor Duţu,
închis în cursul anului 1948 la Jilava, „nu era obligat decât să ne poarte de grijă pentru a
ne putea executa pedepsele primite, iar comandantul militar să ne împiedice să evadăm
sau să ne răzvrătim”.
În intervalul 1949-1955, deţinuţilor arestaţi sau condamnaţi pentru „acţiuni
contrarevoluţionare”, precum şi persoanelor internate administrativ le-au fost interzise, în baza
unor ordine verbale emise de Direcţia Generală a Penitenciarelor, dreptul la vorbitor, pachet şi
corespondenţă cu familia, deşi acestea nu erau restricţionate de regulamentul de deţinere şi
pază a deţinuţilor.
Prin adresa din 12 aprilie 1955, această situaţie a fost raportată locţiitorului
ministrului de Interne cu propunerea să se precizeze în scris regimul ce se va aplica în
continuare acestor categorii de deţinuţi. În urma răspunsului primit de la Ministerul de Interne,
DGP a transmis către unităţile speciale (Aiud, Galaţi, Jilava, Gherla, Piteşti, Râmnicu Sărat,
Văcăreşti, Făgăraş, Miercurea-Ciuc, Mislea) Ordinul nr. RG/25 859 din 19 aprilie 1955.
Conform acestui ordin, „deţinuţilor contrarevoluţionari”, ca membri ai partidelor istorice,
criminali de război şi contra umanităţii, poliţişti şi SSI-işti, le erau menţinute restricţiile privitoare
la vorbitor, pachet şi corespondenţă. De asemenea, această categorie de persoane
încarcerate nu a beneficiat de prevederile Decretului 720/1956 privind eliberarea înainte de
termen a deţinuţilor scoşi la muncă.
 Istoric Regimul de detenție

La sosirea în penitenciarul Jilava, deţinuţii

erau obligaţi să treacă printr-un „tunel” format din
gardieni aşezaţi pe două rânduri şi înarmaţi cu bâte,
cozi de topoare şi cazmale, mături, vine de bou şi
bastoane de cauciuc.
În timpul acestei treceri, gardienii îi loveau pe
deţinuţi în cap şi în alte părţi ale corpului, astfel încât
niciun deţinut nu scăpa nebătut. După această
„primire”, deţinuţii erau duşi într-o cameră pentru
percheziţii.
În timp ce gardienii controlau „bucată cu
bucată îmbrăcămintea, desfăcând tivurile şi
căptuşeala”, deţinutul aştepta „gol puşcă pe
pardoseala de ciment”. După această verificare a
îmbrăcămintei, se trecea la percheziţia corporală, care
era făcută de un gardian supervizat de un subofiţer.
Deţinutul era controlat peste tot pentru a nu ascunde
obiecte interzise de regulament: „Ni s-a cerut să deschidem
gura, să desfacem degetele de la mâini şi de la picioare, să ridicăm braţele, ca
nu cumva să fi ascuns ceva la subţiori”.
 Istoric Regimul de detenție
Fortul 13
Într-o celulă se găseau câte două rânduri de
priciuri (paturi suprapuse) cu câte două etaje fiecare.
Primul rând de paturi era amenajat la circa 40cm de
sol, iar al doilea la aproximativ 1,2m.
Între rândurile de paturi exista un culoar despărţitor
de 90cm, care era folosit ca loc de „promenadă”, de trecere
între fereastra cu gratii groase de fier şi uşa celulei. În
cameră se mai găseau şi două tinete, una pentru spălat,
cealaltă pentru nevoile fiziologice. Deţinuţii abia veniţi
dormeau pe beton, sub primul etaj de paturi, cunoscut sub
numele de „şerpărie”, iar pe măsură ce se elibera un loc,
deţinutul avansa astfel încât ajungea să doarmă la primul
etaj şi apoi la cel de-al doilea. Această cutumă a Jilavei se
respecta şi atunci când un deţinut era mutat într-o altă
cameră, primul loc unde dormea fiind la „şerpărie”. Interiorul
celulei era luminat de un bec slab care atârna de tavan. Din
1951, în urma evadării a doi „deţinuţii contrarevoluţionari”,
Nicolae Moromote, comandantul penitenciarului, a ordonat
ca ferestrele celulelor să fie închise cu obloane şi bătute în
cuie pentru a nu mai putea fi deschise.
 Istoric Regimul de detenție
Fortul 13
În primele 4-5 săptămâni de la luarea acestei
măsuri, trei deţinuţi au murit asfixiaţi într-o cameră, iar din
cauza lipsei de aer, toţi deţinuţii aveau corpul acoperit cu
pete roşii.
Persoanele încarcerate care urmau să fie
transportate în alte locuri de detenţie erau mutate din celulele
în care se aflau în trei camere, amplasate imediat după
intrarea în fort, pe partea stângă.
Cele trei camere, care constituiau „celula de tranzit”,
comunicau între ele prin nişte deschizături boltite. În prima dintre ele se
aflau tineta şi hârdăul cu apă de băut, cea de-a două era goală, iar în
ultima se găseau două rânduri de priciuri cu rogojini şi saltele umplute
cu paie. Pereţii primelor două camere erau vopsiţi în negru până la
înălţimea de 2m. Pe acest spaţiu vopsit în negru deţinuţii obişnuiau
să îşi inscripţioneze numele, condamnarea şi închisoarea spre
care urmau să fie transferaţi sau cea la care bănuiau că vor
ajunge.
La plecarea către un alt penitenciar, deţinuţii primeau un
pachet cu hrană rece care conţinea o pâine, 300g de şuncă sărată,
300g de marmeladă şi 300g de brânză. În unele cazuri, deţinuţii
primeau numai pâine.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
O zi la Jilava începea la ora 5 dimineaţa, când se dădea deşteptarea, şi se
încheia la ora 22. Operaţiunea era îndeplinită de un gardian care bătea cu un ciocan
într-o bucată de şină atârnată de o mică schelă. În acest interval (5.00-22.00),
deţinutului îi era interzis să se întindă pe pat, să se rezeme de prici sau de perete.
Între deşteptare şi micul dejun, care se servea între orele 7.30-8.00, deţinuţii îşi
aranjau paturile şi se spălau pe rând la tineta din celulă. Începând cu ora 9 şi până la
masa de prânz, avea loc plimbarea deţinuţilor, care se desfăşura în cele patru curţi
interioare ale penitenciarului.

Plimbarea dura aproximativ 15

minute şi se făcea pe camere. În acest timp,
cei încarceraţi erau obligaţi să meargă în şir
indian cu faţa în pământ şi mâinile la spate,
pentru a nu fi văzuţi de deţinuţii din alte
celule. În timpul unor evenimente deosebite
(războiul din Coreea, evenimentele din
Ungaria, evadări din penitenciar), deţinuţii nu
au fost scoşi la plimbare, iar, de obicei,
plimbarea avea loc de două ori pe
săptămână.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Între masa de prânz şi cea de seară, deţinuţii participau la conferinţe, lectorii
provenind atât din rândurile intelectualilor, militarilor sau diplomaţilor, cât şi din
rândurile ţăranilor şi muncitorilor. În timpul acestor dezbateri, interzise de administraţia
penitenciarului, ţăranii discutau despre creşterea animalelor şi tradiţii, iar muncitorii
despre activităţile curente anterioare arestării. Intelectualii ţineau prelegeri de istorie,
literatură, teologie, fizică, astronomie sau cursuri de limbi străine (în special, engleză
şi franceză).
Ofiţerii prezentau strategia şi istoricul
unei bătălii, iar oamenii politici discutau despre
evenimentele politice, prezentând cauzele şi
consecinţele lor. În unele zile, după masa de
prânz, deţinuţii îşi povesteau visele, încercând să
desluşească simboluri care anunţau eliberarea
sau vreun eveniment deosebit. De asemenea,
aveau loc şedinţe de ghicit sau se juca şah şi
table, suportul pentru jocul de şah şi cel de table
fiind confecţionat din bucăţi de pânză. Piesele,
făcute din mămăligă sau miez de pâine, erau
colorate cu praf roşu de cărămidă şi cu „verdele
firelor de iarbă”.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Astfel de obiecte, interzise de regulament, erau confiscate în timpul
percheziţiilor săptămânale. Gardienii intrau în celule înarmaţi cu bâte şi cozi de lopată
şi începeau să lovească în stânga şi în dreapta. O altă ocupaţie a deţinuţilor o
constituia interpretarea gesturilor gardienilor. Orice schimbare de atitudine şi de
comportament era percepută ca un semn al apropiatei graţieri sau ca o schimbare a
situaţiei internaţionale care urma să ducă la eliberarea deţinuţilor politici.
La Jilava, un penitenciar de
tranzit, erau aduşi pentru perioade de timp
limitate deţinuţi din toate celelalte închisori
sau erau depuşi noi arestaţi în aşteptarea Din momentul în care un deţinut
procesului. intra într-o celulă, acesta schimba „ştirile”
pe care le avea cu altele noi, apoi, la
transferarea într-un alt loc de detenţie, le
povestea altor deţinuţi. Aceştia, la rândul
lor, le transmiteau mai departe, de multe
ori amplificându-se. Datorită acestor
schimburi de „noutăţi”, Jilava era
cunoscută în lumea închisorilor ca „bursa
ştirilor interne referitoare la toate
penitenciarele şi bursa ştirilor externe
privitoare la lumea din afară”.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Cele mai căutate ştiri erau cele ale deţinuţilor arestaţi
de curând, care veneau cu informaţii din lumea liberă şi despre
raportul de forţe dintre marile puteri. O dată pe săptămână,
deţinuţii erau scoşi în grupuri la baie şi obligaţi să se înghesuie
mai mulţi sub un duş, care, în unele cazuri, nu funcţiona.
Baia reprezenta şi o modalitate de distracţie a
gardienilor care alternau apa rece cu cea fierbinte,
transformând această necesitate a deţinuţilor într-un adevărat
supliciu.
Baia era formată din două încăperi: într-una dintre ele
se afla boilerul şi robinetele cu apă, iar în cealaltă, duşurile.
Înainte şi după baie, deţinuţii erau obligaţi să alerge din celulă
şi până în camera din baie printre două şiruri de gardieni, care
îi loveau permanent cu ciomege sau cu o vâna de bou. Ion
Ioanid descrie baia ca fiind „o adevărată hăituială, din care nu
scăpai decât fugind şi ferindu-te cum puteai. Cei mai tineri ne-
am strecurat mai uşor. Şi eu am ajuns teafăr în sala de baie.
Cei mai bătrâni şi infirmi au primit lovituri, date cu toate
sălbăticia, pe spinare, în cap, peste picioare. Nimeni nu putea
face nimic pentru nimeni! N-aveai cum să-ţi ajuţi vreun prieten
neputincios”.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Rufele erau spălate în două gamele, pentru care trebuia să-ţi faci
programare cu câteva zile înainte, sau în timpul băii.
Raţia zilnică de pâine era de 225g. Pâinile din făină neagră erau primite şi
împărţite de responsabilul celulei în patru bucăţi. Fiecare pâine era aşezată pe o
batistă şi aliniată pe priciul de jos. Deţinuţii, repartizaţi în grupe de câte patru
persoane, îşi trimiteau un delegat să aleagă o pâine. Pâinea aleasă era ruptă în patru
bucăţi şi fiecare bucată era învelită într-o batistă, fiind înmânată unui membru al
grupului, care se întorcea cu spatele şi decidea cui să-i fie oferită fiecare felie în
parte.
Dimineaţa, fiecare deţinut primea un terci care consta în 40g de mălai
amestecat cu apă şi cu 7g de zahăr. În unele perioade, terciul era înlocuit cu ceai cu
miros de zahăr ars.
La prânz se servea o „zeamă” în care pluteau câteva boabe de orz şi frunze
de varză. O dată pe săptămână se dădea o supă de maţe în care se mai găseau dinţi
şi buze de miel sau de viţel de pe „care nici măcar nu se curăţase părul, ochi de
animal, cu pupilă, cornee...”.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Masa de seară consta într-o fiertură de orz
decorticat. Din toamna anului 1950 şi până în una
ianuarie a anului 1951, deţinuţii au primit zilnic de
mâncare morcovi pe jumătate stricaţi, astfel încât, la
sfârşitul acestei perioade, toţi aveau pielea galbenă
de la consumul neîntrerupt de carotină. Acest regim
alimentar, pe bază de terci şi „zeamă din maţe de
burtă” şi alte resturi de animale, a fost menţinut în
majoritatea perioadei de detenţie de la Jilava, inclusiv
în anii ’60.

Cele două preparate au suferit mici variaţii

între toamna anului 1954 şi vara anului 1956, când în
mâncarea deţinuţilor se mai găseau ca supliment
verdeţuri, salate şi ceapă.
 Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
La Jilava, asistenţa medicală consta în vizitarea deţinuţilor, o dată la câteva
zile, de către oficiantul sanitar. În timpul vizitei, acesta selecta cinci bolnavi în stare
gravă şi îi transfera la infirmerie pentru consultaţii.
Afecţiunile cele mai des întâlnite în rândul celor încarceraţi erau infecţiile de
piele, abcesele şi furunculoza, care erau tratate cu cristale de hipermanganat.
Deţinuţilor care sufereau de dureri de dinţi şi sciatică li se administrau câte două
aspirine, iar cei care erau bolnavi de diaree primeau trei pastile de sulfamidă şi o
lingură dintr-o altă soluţie. Frecvente erau şi cazurile de caşexie, avitaminoză şi
anemie, cauzate în principal de subalimentaţie.
În tratarea pacienţilor se ţinea cont inclusiv de categoria socială din care
aceştia făceau parte. Astfel, deţinuţii proveniţi din rândul intelectualilor, ofiţerilor,
preoţilor şi foştilor membri ai parlamentului primeau mai puţine pastile decât cei care
erau muncitori sau ţărani. Deţinuţii foarte grav bolnavi erau internaţi în infirmeria
penitenciarului, care era formată din patru camere. Dintre acestea, trei erau folosite
ca saloane, în fiecare salon găsindu-se câte trei paturi, iar a patra cameră era
folosită drept cabinet medical .

Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, Iaşi, 2008, pp. 351-363.
 Istoric Fortul 13

În locul Penitenciarului pentru Minori (*vezi slide 17) a luat ființă, în 1977,
Penitenciarul de Tineri București, ce a funcționat până în anul 1988 când, prin
demolarea Penitenciarului Rahova, deținuții de acolo au fost transferați aici,
începându-se extinderea spațiilor de deținere cu încă un corp de clădire finalizat în
anul 1990.
 Poate că trecerea timpului nu va
șterge niciodată urmele trecutului,
dar....
Prezentul
arată altfel...
Fortul 13 Jilava adăpostește, în prezent, câteva depozite si magazii, anexe
ale penitenciarului, penitenciar ce se „bucură” de o imagine pătata de atrocitățile
regimului comunist, de regimul deținutilor politici și de evenimentele revoluției din
decembrie 1989.
Nu puțini sunt cei care se oripilează la auzul cuvintelor „Pușcăria Jilava”, dar
și mai puțini sunt cei care știu că, odată cu trecerea anilor...

Penitenciarul Bucuresti- Jilava a devenit mai mult decat un simplu penitenciar,

este un centru de detenție activ, implicat în instruirea, educarea, reeducarea,
recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.
Amplasare geografică

Penitenciarul București-Jilava este aşezat în apropierea drumului

naţional Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de Bucureşti şi la 3 km nord-est de
comuna Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime.
Amenajare, organizare, efective custodiate

• Perimetru total atribuit: 411147 mp

• Suprafață construită: 68212 mp
Amenajare, organizare, efective custodiate
 Amenajare spații interioare și exterioare
Unitatea dispune de:
- bloc detenţie tronson 1 (secţiile 1,2,3): P+2, suprafața desfășurată=
3684mp – 3 secţii deţinere – 54 camere de detenţie (dat în folosință în anul 1974);
- bloc detenţie tronson 2 (secţiile 4,5,6): P+2, suprafața desfășurată =
3672mp- 3 secţii de deţinere – 58 camere detenţie(dat în folosință în anul 1990);
- clădire punct primire deţinuţi - P+1, S desf.= 932mp.- 1 cameră de
detenţie;
- clădire popotă cadre - P, Sdesf.= 927mp.- 2 camere de detenţie.
Unitatea dispune de săli de sport atât pentru cadre, cât şi pentru
deţinuţi, cabinete medicale pe secţia 4 de deţinere, cabinet medical cadre și bloc
alimentar modernizat în anul 2014.

Unitatea dispune, totodată, și de

spații pentru desfășurarea activităților
educaționale, dar și de spații cu caracter
administrativ-gospodăresc.
 Amenajare spații interioare și exterioare

Camere de deținere
Amenajare spații interioare și exterioare

Cabinet asistență stomatologică deținuți

Amenajare spații interioare și exterioare

Consultații medicină dentară

2200
2113
2100
2000
1900 1863

1800
1700
2016 2017
 Amenajare spații interioare și exterioare

Consultații cabinetul medical

22433
22500

22000
21582
21500

21000
consultații 2016 consultații 2017

Tratamente injectabile și intervenții de mică

chirurgie
9371
10000

4511
5000

0
tratamente 2016 tratamente 2017

Examene de specialitate efectuate

470
459
460
450
440 436

430
420
2016 2017
 Amenajare spații interioare și exterioare
Internări spitale reteaua ANP
400 339
300 228
200

100

0
2016 2017

Expertize medico-legale
40 35
35
30 25
25
20
15
10
5
0
2016 2017

Indicatori activități medicale

715
720
700
680
660 651
640
620
600
Bolnavi cronici aflați în evidență la sfârşitul Bolnavi cronici aflați în evidență la sfârşitul
anului 2016 anului 2017
 Amenajare spații interioare și exterioare

300
Bolnavi cronici dispensarizati
250 241

199
200
172
164
150 141
134
104
100
71
45
50 2621
23
1 1 3 3 3 1 5 8 0 0
0

Anul 2016 Anul 2017

Amenajare spații interioare și exterioare

Spălătorie și călcătorie profesionale

Amenajare spații interioare și exterioare

Bloc alimentar
Amenajare spații interioare și exterioare

Chicinetă regim deschis

Sală de mese cadre
Teren activități sportive
 Amenajare spații interioare și exterioare
Încadrare conform Ordinului nr. 2002/2018 privind modificarea și completarea anexei la
Ordinul ministrului justiției nr. 2.773/C/2017 pentru aprobarea Situației centralizate a clădirilor care
sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție
Nr. Locul de Spaţii de cazarea Criterii de neconformitate, potrivit
crt deţinere persoanelor Număr
Condiții art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, cu
private de libertate Condiții necorespunzătoare de
corespunzătoare modificările și completările
inventar
ulterioare
8 Penitenciarul Spațiul de cazare nr. 1 Începând cu data de 24.07.2012 -
București-Jilava până la data intrării în vigoare a
art. 55^1 alin. (3) lit. a), e), f)
Ordinului ministrului justiției nr.
2.002/C/2018 100012
Începând cu data intrării în vigoare
a Ordinului ministrului justiției nr. art. 55^1 alin. (3) lit. a), e)
2.002/C/2018

Începând cu data de 24.07.2012 - până la

data intrării în vigoare a Ordinului art. 55^1 alin. (3) lit. a), c), f)
ministrului justiției nr. 2.002/C/2018
Spațiul de cazare nr. 2 100059

Începând cu data intrării în vigoare a

Ordinului ministrului justiției nr. art. 55^1 alin. (3) lit. a), c)
2.002/C/2018

Spațiul de cazare nr. 3

Începând cu data de 24.07.2012 art. 55^1 alin. (3) lit. a), c) 100009

Spațiul de cazare nr. 4

Începând cu data de 24.07.2012 art. 55^1 alin. (3) lit. e) 100029
 Amenajare spații interioare și exterioare

• Capacitate de cazare la 4mp: 683

• Indice de ocupare: 159,15%
• Număr paturi instalate: 1262

07.08.2018

Profilarea penitenciarului în raport cu regimurile de executare

Penitenciarul București Jilava reprezintă o componentă importantă a sistemului

penitenciar românesc, având în custodie deţinuţi clasificaţi în regimurile deschis și
semideschis.
La data de 07.08.2018, efectivul este de 1087 de persoane private de libertate.
 Bugetul Penitenciarului București-Jilava
Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
detenţie/muncă
Îmbunătăţirea condiţiilor materiale existente la nivelul unităţii, identificarea
şi amenajarea de noi spaţii şi asigurarea mijloacelor fixe/mobile necesare, în
vederea desfăşurării eficiente a activităţilor:
• s-a realizat prin amenajarea a două cluburi noi la nivelul secțiilor 2 și 3 de
deținere.

Continuarea/finalizarea şi promovarea de lucrări de investiţii şi dezvoltarea

infrastructurii penitenciarului în conformitate cu prevederile legale şi normele
europene de detenţie:
Realizat prin:
1. Efectuarea lucrărilor de reparații curente și de întreținere a spațiilor (conform
prioritizării ANP)
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizat prin:
- Eradicarea infiltraţiilor la nivelul plafonului magaziei de piese auto, depozitului de cazarmare
și garajului auto;
 Bugetul Penitenciarului București-Jilava
Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
detenţie/muncă

- Renovarea biroului conducătorilor auto și a toaletei aferente, precum și a

spațiilor depozitului AFV;

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, realizat prin:

- Renovarea, intretinerea și repararea coloanelor termice bloc detenţie și bloc

alimentar;
- Amenajarea celei de-a doua camere destinate acordării dreptului la vizita intimă,
ca urmare a schimbarii de destinație din camera de așteptare PPD;
- Repararea acoperișului și renovarea Centrului de Reintegrare, precum și a
tipografiei.
Includerea deținuților în activități lucrative
La nivelul Penitenciarului București-Jilava, efectivul
mediu de persoane private de libertate ce participă la
muncă (implicat în activitățile lucrative) este de 476, după
cum urmează:
 Prestări servicii - 179 de persoane private de libertate;
 Voluntariat - 5 persoane private de libertate;
 În interesul locului de deținere – 292 de persoane
private de libertate;
Veniturile obținute din munca prestată de către
persoanele private de libertate, la nivelul Penitenciarului
București-Jilava, în perioada 01.01 – 30.06.2018, este 1 932
929.57 lei.

Prestări servicii cu forţa de muncă specială

6000000
4000000
2000000
0
Venituri Realizate Venituri încasate
2016 2891214 2745759
2017 3817845 3719385
 Includerea deținuților în activități lucrative
Valorificarea produselor din gospodăria
agrozootehnică şi producţie bugetară
6000
4000
2000
0
Venituri Realizate Venituri încasate
2016 2904 2904
2017 4906 4906

Puncte de lucru
DEȚINUȚI FOLOSIȚI LA PUNCTE DE LUCRU 336
INTERIOARE 151

NUMĂR PUNCTE DE LUCRU INTERIOR 29

18
DEȚINUȚI FOLOSIȚI LA PUNCTE DE LUCRU 267
EXTERIOARE 250
44
NUMĂR PUNCTE DE LUCRU EXTERIOR 34

0 50 100 150 200 250 300 350

2017 2016
Includerea deținuților în activități lucrative

Statistici muncă deținuți

MEDIA DEȚINUȚILOR FOLOSIȚI ÎN INTERESUL 336

LOCULUI DE DEȚINERE
358

MEDIA DEȚINUȚILOR REGIM DESCHIS CE SE 12

DEPLASEAZĂ LA PUNCTE DE LUCRU ÎN EXTERIORUL
LOCULUI DE DEȚINERE FARĂ SUPRAVEGHERE 8

MEDIA DEȚINUȚILOR REGIM DESCHIS CE AJUTĂ LA 38

PAZA ȘI SUPRAVEGHEREA LOCULUI DE DEȚINERE 40

512
EFECTIV MEDIU DEȚINUȚI FOLOSIT LA ACTIVITĂȚI
LUCRATIVE 509

0 100 200 300 400 500 600

2017 2016
 Demersuri de reintegrare socială
În cursul anului 2017, la nivelul Penitenciarului București-Jilava, au fost
derulate mai multe demersuri de reintegrare socială, printre care amintim:

1. Terapie asistată de animale pentru persoanele private de libertate - își propune

să sprijine echilibrarea şi dezvoltarea personală a deținuților, prin îmbunătăţirea
abilităţilor de relaţionare şi dobândirea unui ansamblu de competenţe specifice
interacţiunii om-animal. Activitățile derulate în cadrul programului au presupus
activități de sterilizare, vaccinare, microcipare, îngrijiri ulterioare pentru un număr
de aproximativ 60 de animale fără stăpân (câini, pisici și păsări) și dresaj canin.
Starea adăpostului unității a fost îmbunătățită, prin amenajări constante.

2. Comunitate terapeutică - program destinat foștilor

consumatori de droguri în care sunt incluşi în medie 25 de
rezidenți. Din luna octombrie 2017, am extins programul
de la 26 de locuri la 44, dat fiind atât numărul mare de
solicitări din partea deținuților și rezultatele înregistrate pe
de o parte, cât și recomandările unor organizații de
apărare a drepturilor omului (GRADO, AESDO etc.) și ale
Avocatului Poporului care a efectuat mai multe vizite, pe
de altă parte.
Demersuri de reintegrare socială

3. Școlarizare și calificare profesională

- în anul școlar 2016-2017, la nivelul
învăţământului primar, în semestrul I au fost
înscriși 41 de deținuți și au absolvit 20, în
semestrul II au fost înscriși 43 de deținuți și au
absolvit 28. În învățământul liceal au fost
înscriși 61 de deținuți și au absolvit 44. În anul
școlar 2017-2018, la nivelul învăţământului
primar au fost înscriși 36 de deținuți, iar în
învățământul liceal 39 de deținuți. Începând cu
anul 2017, unitatea noastră organizează
cursuri școlare aferente învățământului
gimnazial pentru 21 de persoane condamnate.
De asemenea, la sesiunea de Bacalaureat a
anului 2017, un deţinut a susţinut și a
promovat examenul. Am organizat un curs de
calificare profesională în meseria de lucrător
în comerț la care au fost înscriși la 10 deținuți.
 Demersuri de reintegrare socială

4. Festivaluri interpenitenciare -
Festivalul Multiart pentru deținuți ”Dana
Cenușă – Descătușare prin cultură”,
Festivalul Național de Folclor și Festivalul
Naţional Interpenitenciar InterFest – ediția a
IV-a. Echipa de teatru formată din 10 rezidenți
ai Comunității Terapeutice ”Phoenix” Jilava a
obținut premiul pentru cel mai bun spectacol în
cadrul festivalului menționat, iar cei 14
condamnați din trupa „Junii Jilavei” au oferit un
program de muzică și dansuri populare pe
scena Muzeului Satului din București. La ediția
din acest an a InterFest-ului au participat 181
de persoane private de libertate selecţionate
din 22 de unități penitenciare, cu 2 unități
penitenciare mai mult față de evenimentul
precedent, precum și peste 150 de parteneri
sociali, reprezentanți ai mediului universitar și
ai instituțiilor publice partenere și specialiști de
reintegrare socială din alte unități penitenciare.
Demersuri de reintegrare socială
 Demersuri de reintegrare socială
5. Alte programe - începând cu
anul 2017, suntem parteneri în
proiectul GRADO „Rămâi liber!
Reintegrarea socială a persoanelor
private de libertate”, în cadrul căruia
desfășurăm două noi programe de
asistență psiholologică și socială, de
reducere a comportamentelor agresive
și de schimbare a comportamentului
sexual deviant. Specialiștii din cadrul
sectorului reintegrare socială au
desfășurat în total 49 de programe
distincte de educație, asistență socială
și psihologică, înregistrând trimestrial
peste 5000 de participări.
6. Activități sportive - am înregistrat
un număr de 7570 de participanți (cu 4%
mai mulți faţă de anul precedent) cu o
medie zilnică de 65 de deținuti, iar la sala
de forță am înregistrat un număr de 720
de participanți cu o medie zilnică de 35
de deținuți. Au fost organizate 17
competiții sportive (fotbal, atletism, tenis
de masă, culturism, șah, table, etc.) cu un
număr total de 340 de deținuți
participanți, iar în ceea ce privește
activitățile sportive interpenitenciare, am
participat la 6 activități distincte (5 dintre
acestea au fost organizate în
Penitenciarul București-Jilava) cu un
număr total de 54 persoane condamnate
participante.
 Demersuri de reintegrare socială
7. Activități cu familia - în vederea menținerii unei relații optime de atașament
cu familia acestora, aproximativ 120 de deținuți au participat la 15 ateliere organizate
atât de psihologi, cât și de asistenți sociali, cu diferite ocazii: Ziua Femeii, I iunie,
Paști, Ziua Tatălui, Sf. Nicolae, Crăciun etc. Acestea au fost realizate în parcul și
clubul unităţii și au avut un deosebit rol în dezvoltarea sentimentului de apartenență
la familie. În spațiul special amenajat din interiorul unității, pe tot parcursul anului, au
avut loc 233 de întâlniri între deținuți-tați și copiii acestora și am organizat în parohii
3 ateliere cu familiile a 26 de deținuți.

8. Activități moral-religioase - am organizat 7 activităţi de voluntariat cu

participarea a 97 de persoane condamnate în mai multe biserici și mănăstiri din
București și Ilfov, voluntariatul fiind promovat în vederea creșterii nivelului de
implicare a penitenciarului în viața comunității locale. Tot în cursul anului 2017 au
avut loc 2 pelerinaje cu 30 participanţi în Parohia comunei Jilava, ce au avut ca
obiectiv consolidarea sentimentului apartenenţei la comunitate. La slujba de Înviere
au participat 27 de deţinuţi în Biserica cu hramul „Sf.Constantin şi Elena” din comuna
Jilava.
 Demersuri de reintegrare socială

9. Activități în comunitate - pe lângă acțiunile menționate anterior, am derulat

10 activități în școli și licee, cu participarea a 22 de persoane condamnate și am
înregistrat un număr total de peste 700 de beneficiari în rândul elevilor; am
organizat două întâlniri între angajatori şi persoanele private de libertate, prin
participarea, în colaborare cu Agenția Municipală de Ocupare a Forței de Muncă
București, la două burse a locurilor de muncă (aprilie și octombrie) în incinta
Palatului Național al Copiilor, împreună cu 30 de persoane condamnate, 25 dintre
aceștia fiind luați în evidență de către diferite agenți economici în vederea angajării
după liberare.
În cursul anului 2017, am implicat în activități specifice de reintegrare
socială peste 350 de deținuți zilnic, cu 16% mai mult decât în anul precedent, iar 97
au beneficiat de asistență post-detenție, prin primirea de suport în refacerea
documentelor de identitate, în obţinerea unui adăpost temporar, a servirii mesei în
cantine sociale sau a facilitării angajării după liberare.
 Demersuri de reintegrare socială

Participanți activitați interpenicenciare organizate înafara

unitatii
Festivalul MultiArt pentru Deținuți Festivalul Național de Folclor
Crăciunul inimilor noastre Vin sărbătorile Competiții sportive interpenitenciare
2015 – 16
deținuți
10 Participanți
15 Participanți 3

7 Participanți 2017 – 54
6 deținuți

6
11 Participanți
2016 – 46
deținuți

Activități sportive

17 competiţii
3 terenuri sport o sală fitness
sportive

• 7570 participări (cu • 720 deţinuţi, cu o

4% mai mult decât medie zilnică de 35 • 340 de participanţi
anul precedent) participanţi
 Demersuri de reintegrare socială

Activități interpenitenciare
organizate la nivelul unității

Concurs tematic

Dezbatere

Meciuri de fotbal

Cupa Primăverii la atletism

Cupa Paștelui la fotbal

Spectacol artistic

Festivalul Național InterFest

0 50 100 150 200

Participanți Unități
 Demersuri de reintegrare socială

3 ateliere în
Situație programe de reintegrare socială exterior

15 ateliere în
38 programe –
49 programe – 2017 incinta unității
4700 participări
5000 participări
2016

18
16
15
284

Nr. ateliere cu Nr. ateliere cu Nr. ateliere cu

familia 2015 familia 2016 familia 2017

53
30 27 17 8
Număr deținuți participanți în cadrul activităților desfășurate în comunitate
 Structura de personal

Structura de personal a Penitenciarului București Jilava este

compusă din 88 de ofițeri, 440 de agenți și 5 personal civil, find
repartizați pe specialități după cum urmează:
Ofițeri – 20 administrativ, 5 medici, 20 operativ, 34 educație și
asistență psihosocială și 9 economico-administrativ;
440 de agenți – 10 administrativ, 17 medical, 345 operativ, 9
educație și asistență psihosocială, 59 economico-administrativ;
Personal civil – 5 economico-administrativ.