Experimentul Pitesti

DARABA ANDREEA
Închisoarea Pitesti

 Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut

fostul penitenciar din Pitești, România, renumit pentru așa-
zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizația
autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 
 Închisoarea a fost construită înaintea începerii
experimentului — conform celor spuse de Eugen
Măgirescu, clădirea a fost începută spre sfârșitul anilor '30,
pe vremea Regelui Carol al II-lea, și a fost terminată în
timpul dictaturii lui Ion Antonescu. A fost aleasa aceasta
închisoare deoarece in jurul ei nu se afla nicio locuința, fapt
care a permis desfășurarea activităților barbare.
 Timp de doi ani, la Închisoarea Piteşti s-a desfăşurat "Experimentul Piteşti", considerat a fi cel
mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.
Estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între
aproximativ 1.000 şi 5.000 de persoane Acest plan presupunea reeducarea tuturor opozanților
politici în spiritul comunist, prin ștergerea vechii identități a fiecăruia și înlocuirea ei cu una
nouă, tipic bolșevică. Planul va fi posibil doar cu ajutorul torturii neîntrerupte și a sistemului
torționar, când cel ce tortura stătea în aceeași celulă cu victima, până la îndeplinirea
obiectivului propus. Suferința continuă făcea ca deținutul să își piardă personalitatea și
demnitatea umană, ajungând la slăbiciune interioară, fapt ce favoriza implementarea în psihicul
deținutului a unei conştiinţe sociale tipic comunistă. O parte din deținuți, deveneau din victime
„călăi” (torționari).
Eugen Țurcanu

 Eugen Țurcanu a fost un deținut politic, care a fost condamnat la moarte pentru rolul său în
fenomenul cunoscut sub denumirea Experimentul Pitești
 Perioada inițială a detenției a fost petrecută de Țurcanu la penitenciarul din Suceava. Aici, un grup
de condamnați, conduși de Alexandru Bogdanovici au inițiat diferite acțiuni pentru a câștiga
simpatia autorităților comuniste.
 A fost transferat la închisoarea din Pitești la 22 aprilie 1949 unde a fost recrutat ca informator al
conducerii închisorii, beneficiind și de un tratament mult mai favorabil decât cel aplicat
deținuților obișnuiți, beneficiind de suplimente de mâncare, libertate de mișcare în interiorul
penitenciarului etc.
 Ideea aplicării unor tratamente violente deținuților a apărut în urma unor discuții cu directorul
Dumitrescu,. Din acel moment, Țurcanu a participat direct la schingiuirea a câteva sute de
deținuți. Mulți dintre aceștia au fost omorâți ca urmare a bătăilor aplicate de Țurcanu și acoliții
acestuia.
 La 18 august 1951 a fost transferat la penitenciarul din Gherla, unde și-a continuat activitatea de
torționar, deși la proporții reduse, până în decembrie 1951. La 19 decembrie 1951 a fost transferat
la Jilava.
Categorisirea deținuților

 În prima categorie intrau cei reținuți fără sentință judecătorească. În a doua categorie se
aflau cei condamnați pentru delicte minore. În cea de-a treia se găseau deținuții ce
reprezentau „dușmanii mai mici ai regimului”. In cea de-a patra categorie intrau opozanții
convinși ai regimului, fie din vreun partid sau pur și simplu regaliști ori anticomuniști.
Această împărțire avea ca scop bine definit izolarea „șefilor” față de categoriile minore,
pentru a împiedica o eventuală comunicare între deținuți și astfel, a crea o stare de
incertitudine în psihicul fiecărui deținut.
Metode de tortura

 Iată ce spune Eugen Ţurcanu în cadrul unui interogatoriu din

iunie 1954 privind metodele de tortură: ”Se foloseau beţe-cozi
de mătură, bucăţi de scândură de la pat, curele, apoi lovituri cu
palme, pumnul şi piciorul aplicându-se în felul următor: la tălpi,
pe fese, pe muşchii posteriori ai picioarelor, la palme, peste faţă
cu palmele şi cureaua, peste faţă şi în lingurică (sub stern),
strânsul de beregată cu mâna. Bătaia se aplica într-un timp de
circa 10 minute care se repeta dacă era nevoie. S-a mai folosit
de asemeni: frecatul cimentului cu cârpa in dinți timp de la 1 la
2 ore, statul în picioare jumătate de zi, lovit cu capul de perete.”
 “Dezbrăcat în pielea goală a fost pus să alerge prin lovituri de
curele ce i se dădeau în cap de către cei ce formau cordonul. A
alergat în acest fel circa 15 min. A doua zi, în timpul când a fost
scos de la vizita medicală, s-a aruncat în golul scărilor de la
etajul I, iar ce s-a întâmplat cu el nu mai cunosc”.
 Nita Cornel, un tânăr de 19-20 de ani, a fost obligat sa se dezbrace iar apoi, legat cu
mâinile la spate si între ele cu un par gros, a fost ridicat de 2 călăi la înălțimea priciului de
la etaj, pana a rămas spânzurat in cea mai dureroasa poziție
 Erau puși sa mănânce in viteza din
castroane puse de jos, cu mâinile la
spate
 Erau pusi sa-si mănânce propriile
fecale
 Și uneori chiar sufocați in găleți cu
urina
Ce s-a întâmplat cu închisoarea

 Memorialul Închisoarea Pitești este un muzeu memorial aflat în interiorul fostului penitenciar Pitești, activ
între 1941-1977. Memorialul a fost deschis publicului larg în 2014, găzduind expoziții, evenimente
culturale și programe educaționale pe teme legate de detenția politică anticomunistă.
  
 Expozițiile - atât cele temporare, cât și cea permanentă - au un fir narativ cu precădere boiografic și se
bazează pe documente, studii și mărturii, intervențiile în spațiul fostei închisori fiind minimale.
  
 În interiorul Memorialului Închisoarea Pitești se află și Librăria Manuscris, unde vizitatorii pot achiziționa
cărți, materiale audio și alte produse legate de subiectul detenției politice.
  
Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Pite%C8%99ti
 https://historia.ro/sectiune/general/fenomenul-pitesti-584133.html
 https://www.vice.com/ro/article/7kbx8a/ce-s-a-intamplat-la-experimentul-pitesti
 https://pitestiprison.org/
 https://youtu.be/D66cOefraG8
Sfarsit