Calorimetria

Calorimetria este știința măsurării căldurii degajate sau absorbite în diferite

fenomene fizico-chimice ca transformări de stare, reacții chimice (inclusiv cele de
metabolism), conducție electrică etc. Denumirea vine de la cuvintele calor ("căldură"
în latină) și metron ("măsurare" în greacă). Savantul scoțian Joseph Black este
considerat fondatorul calorimetriei. Pentru măsurări practice ale căldurii emise este
folosit aparatul numit calorimetru.
 Fundamente teoretice

Calculul calorimetric e bazat pe egalitatea dintre căldura cedată și cea primită. Deoarece
cantitatea de căldură pe care o poate primi sau ceda un corp este o forma de energie, ca
unitate pentru măsurarea ei în sistemul international [SI] se foloseste joulul. Cantitatea de
căldură de 1 joule este echivalentă cu lucrul mecanic efectuat de o forța un newton pe
distanța de 1 m. Adica 1 joule = 1N × 1m.

S-a constatat că două corpuri de aceeași masă dar formate din substanțe diferite au
nevoie de energie diferita pentru a-și ridica temperatura cu 1 °C.

În sistemul internațional SI, căldura specifică se măsoară în J/kg·K.

Produsul dintre masa “m” a unui corp și căldura lui specifică “c” se numește “capacitate
calorică” și se măsoară în jouli pe Kelvin (J/K). Notând capacitatea calorică “C”, se poate
scrie : C = c · m, în jouli pe Kelvin
 Principii calorimetrice

La baza metodelor de măsurare utilizate în calorimetrie stau trei principii

calorimetrice

principiul echilibrului termic, potrivit căruia mai multe corpuri cu temperaturi diferite
ce formează un sistem izolat, puse în contact, vor avea, după un timp oarecare,
aceeași temperatură.
principiul egalității schimburilor de căldură, conform căruia, când între două corpuri
ale unui sistem izolat are loc un schimb de căldură, canitatea de căldură cedată de
unul dintre ele este egală cu cantitatea de căldură primită de celălalt.
principiul egalității cantităților de căldură ce intervin în procesele inverse, potrivit
căruia cantitatea de căldură pe care o absoarbe un corp într-o transformare este
egală cu cea degajată de acesta în transformarea inversă.