Bolile cerealelor

1. Boli cauzate de ciuperci ustilaginale şi uredinale

1. 1. Componenţa bolilor cauzate de ciuperci Ustilaginale şi Uredinale.
1. 2. Bolile cu importanţă economică.
1. 3. Măsurile de prevenire şi combatere a tăciunilor şi ruginilor la cereale.
Componenţa etiologică a bolilor cauzate de ciuperci Ustilaginale

Nr. Denumirea bolii Agentul patogen Organe atacate, Tipul de

simptome infecţie
1. Mălura comună a Tilletia caries Spicele, distruge 1
grâului Tilletia foetida boabele
Tilletia intermedia
Tilletia triticoides
2. Mălura pitică a grâului Tilletia controversa plante pitice, în 5
spice distruge
boabele
3. Tăciunele zburător al Ustilago tritici distruge spicul în 2
grâului întregime
4. Tăciunele tulpinilor şi Urocystis tritici striuri prăfoase, de 1
frunzelor de grâu culoare întunecată
5. Tăciunele indian Neovossia indica boabele parţial 1, 2
distruse
6. Tăciunele îmbrăcat al Ustilago hordei distruge boabele 1
orzului
7. Tăciunele zburător al Ustilago nuda distruge spicele în 2
orzului întregime
8. Tăciunele negru al Ustilago nigra distruge spicul cu 1
orzului excepţia aristelor
şi rahisului
9. Tăciunele zburător al Ustilago avenae distruge paniculul 3
ovăzului în întregime
10. Tîciunele îmbrăcat al Ustilago laevis distruge numai 1
ovăzului boabele
11. Tăciunele comun al Ustilago maydis toate organele 4
porumbului aeriene, tumori
prăfoase
12. Tîciunele zburător al Sorosporium ştiuleţii şi 1
porumbului reilianum paniculele,
distruse în
întregima
 Tipul I – tipul mălurii comune a grâului
• agentul patogen rezistă pe suprafaţa seminţelor în formă de clamidospori;
• infecţie germinală;
• infecţie difuză.

a b c

Mălura grâului: a, b – simptomele mălurii comune; c – teliosporii ciupercilor Tilletia caries.

Ciclul de dezvoltare al ciupercii Tilletia caries:
 Prevenire şi combatere
• selecţia şi introducerea în cultură a soiurilor rezistente sau tolerante la mălura comună;
• rotaţia culturilor în asolament;
• respectarea epocii optime de semănat, a adâncimii şi normei de sămânţă la hectar;
• folosirea de sămânţă provenită din loturi semincere omologate;
• vor fi respinse loturile semincere care au mai mult de 0,3% de plante infectate;
• dezinfectarea combinelor şi a uneltelor de muncă în depozite;
• tratarea chimică a seminţelor cu preparate antimălurice de contact sau sistemice omologate, cum ar fi:
Royal FLO 42 SL (2,0 l/t), TMTD, VSC (3,5 l/t), Panoctin 35 SL (2,0 l/t), Rancona TM 15 ME (0,75-1,0
l/t), Derosal 50 SC (1,5 l/t), Vincit Minima SC (2,0–2,5 l/t), Concord 250 FS (0,15 l/t); Raxil Ultra 120 FS
(0,2–0,25 l/t), Lamardor 400 FS (0,15–0,2 l/t), Dospeh 3, SC (0,4–0,5 l/t) şi alte produse conform
Registrului de Stat.
Tipul II – tipul tăciunelei zburător al grâului
• agentul patogen rezistă în interiorul seminţelor sub formă de miceliu;
• infecţie florală;
• infecţie difuză.

a b d

Tăciunele zburător al grâului şi orzului, teliosporii ciupercii Ustilago tritici.

 Ciclul de dezvoltare al ciupercii Ustilago tritici: 1 – spic atacat; 2, 3 – sporii ciupercii
pe pistilul florii; 4 – bob de grâu infectat; 5 – secţiune prin bobul infectat, a – miceliul ciupercii;
6 – germinarea bobului infectat; 7 – infecţie difuză a plantulei de grâu.
 Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente; respectarea epocii optime de semănat;
• izolarea teritorială a loturilor semincere de cele de consum la minimum 1000 m;
• se vor respinge ca semincere loturile de elită şi superelită în care au fost depistată boala, dar şi
loturile reproducţiilor ulterioare cu mai mult de 0,5% din plante atacate.
• tratarea termică a seminţelor prin metoda monofazică, când sămânţa se introduce în apă cu
temperatura de 45oC timp de 3–4 ore sau de 47oC timp de 2 ore, sau bifazică – 3-5 ore la 28–32oC, apoi
7–8 min. la 52 – 53oC;
• folosirea sămânţei tratate cu produse sistemice omologate, cum ar fi: Vincit 050 SC (2,0 l/t), Bunker,
SC (0,4–0,5 l/t), Dividend 030 FS (1,5–2,0 kg/t), Raxil Ultra 120 FS (0,2–0,25 l/t), Tebuzan 6 FS (0,4–0,5
l/t), Vitavax 200 FF (2,5–3,0 kg/t), Savage 5 FS (1,5 l/t), Lamardor 400 FS (0,15–0,2 l/t) şi altele;
Tipul III – tipul tăciunelui zburător al ovăzului
• ciuperca rezistă sub formă de gheme sub pelicula boabelor de ovăz;
• infecţie germinală;
• infecţie difuză.

a b d

Tăciunii ovăzului: a – tăciunele îmbrăcat; b - tăciunele zburător;

c – teliosporii ciupercii Ustilago laevis; d – ghemele ciupercii Ustilago avenae.
 Prevenire şi combatere. Cultivarea soiurilor rezistente; aprobarea fitosanitară a loturilor semincere;
tratarea chimică a seminţelor cu formalină prin metoda umedă (1:300) sau semiumedă (1:80) cu sudaţie sub
prelată timp de 2–4 ore.
Tipul IV – tipul tăciunelui comun al porumbului
• rezistă teliosporii în sol, pe resturile resturile vegetale şi pe suprafaţa boabelor;
• infecţia se poate realiza în timpul întregii perioade de vegetaţie;
• infecţie cu caracter local.

a b c

Tăciunele comun al porumbului: a – tăciunele comun pe ştiuleţi şi panicule; b – teliosporii ciupercii

Ustliago maydis; c – germinarea teliosporilor cu formarea bazidiilor.
 Prevenire şi combatere
• cultivarea hibrizilor rezistenţi; nimicirea resturilor vegetale; arătura adâncă de toamnă;
• rotaţia culturilor în asolament; agrotehnica înaltă a culturii; respectarea perioadei optime de
semănat; nu se va face fertilizarea solului cu gunoi de grajd proaspăt.
• izolarea teritorială a loturilor semincere de cele din anul precedent la minimum 1000 m;
• tratarea chimică a seminţelor cu preparate antimălurice omologate: CORROLIOLIS (0,2 l/t),
Maxim XL 035 FS (3,0 l/t), Royal FLO 42 SL (2,0–2,5 l/t), TMTD, VSC (2,5–3,0 l/t), Vincit Minima SC
(2,0 l/t) etc.; nu se va face fertilizarea solului cu gunoi de grajd proaspăt.
Tipul V – tipul mălurii pitice a grâului
• ciuperca rezistă pe suprafaţa seminţelor şi în sol până la 9 ani;
• infectarea plantelor are loc de la germinarea seminţelor până la darea în pai;
• infecţie difuză.

Mălura pitică a grâului: a – simptomele bolii; b – teliosporii ciupercii Tilletia controversa.

Prevenire şi combatere
•cultivarea soiurilor rezistente; rotaţia culturilor cu reîntoarcerea grâului peste 5–6 ani;
• încorporarea seminţelor la adâncime nu mai mică de 6 cm;
•localizarea şi distrugerea focarelor bolii;
•la aprobarea loturilor semincere se vor respinge acelea în care a fost depistată boala;
•tratarea seminţelor cu produse de uz fitosanitar omologate, cum ar fi: Royal FLO 42 SL (2,0 l/t),
TMTD, VSC (3,5 l/t), Panoctin 35 SL (2,0 l/t), Rancona TM 15 ME (0,75–1,0 l/t), Derosal 50 SC (1,5
l/t), Vincit Minima SC (2,0–2,5 l/t), Concord 250 FS (0,15 l/t); Raxil Ultra 120 FS (0,2–0,25 l/t),
Lamardor 400 FS (0,15-0,2 l/t), Dospeh 3, SC (0,4–0,5 l/t), Tiaben T, FS (0,4–0,5 l/t),
CORROLIOLIS (0,2 l/t), Dresser 200 FS (0,15–2,0 l/t), KINTO DUO (2,5 l/t) ş.a.
 Componenţa etiologică a bolilor cauzate de ciuperci Uredinale

Nr Denumirea Agentul Organe atacate, simptome de Gazda

patogen manifestare intermediară
. bolii
1. Rugina brună a Puccinia frunzele şi tecile, pustule mici, specie
grâului recondita ovale, ruginii, împrăştiate haotic microciclică
2. Rugina neagră Puccinia tulpinile, frunzele, mai rar Berberis
liniară a graminis spicele; pustule liniare, roşiatice, vulgaris
cerealelor apoi negre
3. Rugina galbenă Puccinia toate organele aeriene, pustule specie
a cerealelor glumarum galbene, mici, în striuri drepte microciclică
paralele
4. Rugina pitică a Puccinia frunzele, mai rar glumele şi g.
cerealelor anomala aristele; pustule mici, circulare
sau ovale, pulverulente, galbene Ornithogalu
deschise, împrăştiate haotic m
5. Rugina coronată Puccinia frunzele, tecile, mai rar tulpinile Rhamnus
a ovăzului coronifera şi glumele; pustule mici, ovale, catharctica
risipite neuniform, acoperite de
epidermă apoi prăfoase, galbene-
portocalii.
 c

a b d

Rugina neagră liniară a cerealelor: a – simptomele bolii pe frunze şi spice;

b – gazda intermediară Berberis vulgaris; c – uredosporii ciupercii Puccinia graminis;
d – teliosporii ciupercii.
 Ciclul de dezvoltare al ciupercii Puccinia graminis.
Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente; distrugerea rezervei de infecţie din mirişte;
• evitarea semănatului timpuriu, care favorizează dezvoltarea bolii;
• rotaţia culturilor şi a soiurilor pentru preîntâmpinarea apariţiei unor noi rase fiziologice a ciupercii
Puccinia graminis;
• aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor cu evitarea excesului de azot;
• în zonele cu dezvoltare epifitotică a bolii, în loturile semincere şi câmpurile irigate se recomandă
tratamente cu: Benefit 80 WG (0,5–0,7 kg/ha), Alto Super 330 EC (0,5 l/ha), Bravo 500 SC (1,5–2,0
l/ha), ABACUS SE (1,25–1,75 l/ha), REX DUO (0,4–0,6 l/ha), ), Fitolecari, SC (0,5 l/ha), Bumper Super
(0,8–1,0 l/ha), Soligor 425 EC (0,5-0,7 l/ha), Falcon 460 EC (0,6 l/ha), Foton, EC (0,6 l/ha), Colosal
Pro, SL (0,4 l/ha), Madison SC 263 (0,7–0,9 l/ha) şi alte produse conform Registrului de Stat;
• primul tratament se va face la darea în pai; al doilea la înspicare.
 c

a b d
Rugina brună a grâului – Puccinia recondita: a, b – simptomele bolii; c – uredospori;
d – teliospori, germinarea teliosporilor cu formarea bazidiilor.

Ciclul de dezvoltare al ciupercii Puccinia recondita.

 Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente şi rotaţia periodică a lor;
• recoltarea la timp, fără pierderi, care dau naştere samulastrei;
• respectarea sistemului de pregătire a solului;
• aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor cu evitarea dozelor exagerate de azot;
• tratarea cu fungicide omologate, cum ar fi: Benefit 80 WG (0,5–0,7 kg/ha), Alto Super 330 EC (0,5
l/ha), Bravo 500 SC (1,5–2,0 l/ha), ABACUS SE (1,25–1,75 l/ha), REX DUO (0,4–0,6 l/ha), Soligor 425
EC (0,5–0,7 l/ha), Falcon 460 EC (0,6 l/ha), Foton, EC (0,6 l/ha), Colosal Pro, SL (0,3–0,4 l/ha), Madison
SC 263 (0,7–0,9 l/ha) şi alte produse conform Registrului de Stat;
• primul tratament se va efectua la darea în pai, iar al doilea – în faza ”apariţia frunzei stindard –
înspicare”.

a b c e

Ruginile cerealelor: a, b – simptomele ruginii galbene pe frunze şi spice;

c – simptomele ruginii pitice a orzului; d – teliosporii ciupercii Puccinia glumarum;
e – teliosporii ciupercii Puccinia anomala.
 Măsurile de prevenire şi combatere a tăciunilor şi ruginilor la cereale
Complexul măsurilor de protecţie a cerealelor prevede utilizarea tuturor verigilor tehnologice pentru
asigurarea unor condiţii nefavorabile dezvoltării agenţilor patogeni.
Cultivarea soiurilor rezistente. Crearea soiurilor rezistente la boli şi cultivarea lor constituie o metodă
radicală de protecţie a cerealelor, fără cheltuieli suplimentare pentru efectuarea tratamentelor chimice. Este
foarte importantă rotaţia soiurilor pentru preîntâmpinarea apariţiei în natură a unor noi rase ale ciupercilor
de rugină.
Alegerea terenului. Pentru culturile de cereale spicoase se vor evita terenurile joase, cu soluri grele,
compacte, cu exces de umiditate, care favorizează dezvoltarea mălurii pitice şi a ruginilor.
Rotaţia culturilor. Acest procedeu agrotehnic are un rol deosebit în evitarea infecţiei culturilor de
cereale cu boli la care agenţii patogeni se păstrează în resturile vegetale, cum ar fi: Tilletia controversa,
Puccinia graminis, Puccinia anomala, Puccinia coronifera.
Pregătirea şi fertilizarea corespunzătoare a solului. Pentru combaterea unor aşa agenţi patogeni ca
Puccinia graminis, Puccinia coronata şi Puccinia anomala, o mare importanţă are dezmiriştirea şi arătura
prin care sunt distruse resturile vegetale infectate. Se recomandă aplicarea îngrăşămintelor minerale în
complex, în doze echilibrate, evitându-se excesul de azot, care predispune cerealele la infecţia cu rugini.
Se recomandă evitarea irigării prin aspersiune, care favorizează epifitotiile de rugini, făinare, septorioze.
Calitatea seminţelor. Utilizarea materialului semincer produs în gospodării specializate. Aprobarea
în câmp a culturilor semincere la prezenţa infecţiei de Tilletia controversa, Tilletia caries, Ustilago tritici
ş.a. Se resping de a fi recunoscute ca culturi semincere câmpurile unde a fost depistată mălura pitică, Prin
condiţionarea seminţelor sunt înlăturate impurităţile în care se pot păstra diferiţi agenţi patogeni şi boabele
şiştave, infectate de Septoria spp., Helminthosporium spp., Fusarium spp., ş.a. Majoritatea agenţilor
patogeni care provoacă boli la cerealele spicoase se transmit prin materialul semincer, în interiorul
seminţelor (Ustilago tritici, Ustilago nuda) sau pe suprafaţa lor (Tilletia caries, Ustilago hordei,
Sorosporium reilianum). În acest context tratarea seminţelor este un procedeu obligatoriu.
• împotriva tăciunilor de tipul I care se păstrează pe suprafaţa seminţelor se recomandă tratarea cu
produse cu acţiune de contact: Panoctin 35 SL (2,0 l/t), Orius ST 2 WS (1,5 kg/t), Royal FLO 42 SL (2,0 l/t),
TMTD, VSC (3,5 l/t) ş.a.; tratarea se face din timp prin drajare (una tonă de sămânţă + 10 l de apă + doza de
pesticid + 0,5 l de alcool polivinilic sau 0,25 kg de carboximetilceluloză de natriu).
• împotriva tăciunilor de tipul II care se păstrează în interiorul seminţelor, cu câteva zile înainte de
semănat, se recomandă tratarea cu produse sistemice, cum ar fi: Vitaros VSC (3,0 l/t), Vitavax 200 FF (2,5 –
3,0 l/t), Stirax 34 SC (2,5 l/t), Dividend 030 FS (1,5 – 2,0 l/t), Sensei 20 VSC (2,0 l/t), Sumi 20,VSC (1,0 –
1,25 l/t), Vincit 050 SC (2,0 l/t).
• împotriva tăciunilor de tipul II se poate folosi şi termoterapia seminţelor, care poate fi monofazică,
când sămânţa se introduce în apă cu temperatura de 45oC timp de 3–4 ore sau de 47oC timp de 2 ore, sau
bifazică – 3-5 ore la 28–32oC, apoi 7–8 min. la 52 – 53oC.
• împotriva tăciunilor de tipul III (Ustilago avenae), cu câteva zile înainte de semănat, se recomandă
tratarea seminţelor cu formalină prin metoda umedă. La una parte de formalină se iau 300 părţi de apă.
Sămânţa se cufundă timp de 3–5 min. apoi se acoperă 2 ore cu prelată pentru sudaţie, după care se usucă la
umbră). În cazul metodei semiumede la o tonă de sămâmţă se folosesc 30 l soluţie de formalină în apă (1:
80), cu sudaţie timp de 4 ore.
• mpotriva putrezirii rădăcinilor, sămânţa poate fi tratată înainte de semănat cu preparatul biologic
Rizoplan ( 0,5 kg/t).
Epoca de semănat. Semănatul se va face în termen optim pentru cultura respectivă de cereale.
Semănatul prea timpuriu sporeşte atacul de Puccinia recondita, Ustilago tritici etc. Prin semănat târziu este
favorizat atacul de Tilletia controversa, Tilletia caries, Puccinia graminis.
Adâncimea de semănat şi densitatea plantelor. Semănatul superficial creează condiţii favorabile pentru
atacul de Tilletia controversa, iar încorporarea mai adâncă a seminţelor favorizează infecţiile cu Tilletia
caries. Densitatea exagerată a plantelor creează o microclimă umedă, favorabilă pentru dezvoltarea unor aşa
boli ca ruginile.
 Chimioterapia. Măsurile de combatere chimică vin să întregească efectul metodelor agrotehnice. În
perioada de vegetaţie, tratamentele chimice sunt justificate numai atunci când prognoza presupune pagube
mari din cauza bolilor. Pentru combaterea ruginilor, se aplică două tratamente la avertizare cu fungicide
avizate, aşa ca: Bravo 500 SC (1,5 – 2,0 kg/ha); Impact 25 SC (0,5 l/ha), Falcon 460 EC (0,6 l/ha), Colosal
250 EC (0,5 – 0,75 l/ha).
Recoltarea şi depozitarea cerealelor. Recoltarea cerealelor se va face în perioada optimă pentru
preîntâmpinarea pierderilor de boabe şi apariţiei samulastrei, care este o punte de trecere a agenţilor patogeni
(Puccinia recondita, Puccinia glumarum ş.a.) la culturile cerealelor de toamnă.
Combaterea prin carantină. În Republica Moldova este supus regulilor de carantină externă tăciunele
indian al grâului, cauzat de ciuperca Neovossia indica.
 2. Alte bolil ale cerealelor spicoase
2. 1. Componenţa etiologică a bolilor cerealelor spicoase.
2. 2. Bolile cu importanţă economică a cerealelor spicoase.
2. 3. Sistemul măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor cerealelor spicoase.
Componenţa etiologică a bolilor cerealelor spicoase
Nr. Denumirea bolii Agentul patogen Clasa Ordinul
1. Făinarea Erysiphe graminis Ascomycetes Erysiphales
2. Fusarioza Fusarium graminearum
3. Cladosporioza Cladosporium herbarum Deuteromycetes Hyphales
4. Sfâşierea frunzelor de orz Drechslera graminea
5. Pătarea reticulată a Drechslera teres
frunzelor de orz
6. Septorioza Septoria tritici
Septoria nodorum Pycnidiales
Septoria graminum
7. Bacterioza neagră Xanthomonas campestris
pv. translucens Eubacteria Pseudomonodales

8. Bacterioza bazală Pseudomonas syringae

pv. atrofaciens
9. Mozaicul dungat Marmor virgatum
10. Mozaicul rusesc Triticum virus 8
 Făinarea gramineelor
În condiţiile Republicii Moldova făinarea, împreună cu rugina brună sunt cele mai nocive boli ale
grâului de toamnă.
Patografia bolii. Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor:
•încă din toamnă – la baza tulpinii şi pe frunzelor inferioare – sectoare acoperite cu un înveliş alb,
prăfos, alcătuit din miceliul ciupercii, conidiofori şi conidii.
•în vegetaţie simptomele se extind în sus la frunzele superioare şi chiar pe glume şi ariste.
•pe învelişul de pe organele atacate – puncte negre – cleistotecii cu asce şi ascospori.
• boala determină micşorarea suprafeţei fotosintetice, dereglarea regimului hidric, scăderea ritmului de
creştere şi înfrăţire, dezvoltarea anormală a spicelor şi boabelor.
Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Erysiphe graminis, cl. Ascomycetes, ord.
Erysiphales, cu anamorfa Oidium monilioides din cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales.
•ciuperca este parazit obligat cu miceliul exofit, se fixează pe organele atacate cu ajutorul apresorilor,
hrănindu-se prin haustori din celulele epidermale ale plantelor gazdă.
•la înmulţirea asexuată formează conidii unicelulare, hialine, aşezate în lanţuri pe conidiofori scurţi,
neramificaţi.
•coinidiile germinează la temperaturi între 3 şi 31oC şi umiditatea aerului de 95–100%.
 a b

c e

Făinarea cerealelor: a, b – făinarea grâului – Erysiphe graminis f. sp. tritici;

c – făinarea orzului – Erysiphe graminis f. sp. hordei; d – fructificaţia asexuată a ciupercii;
e – fructificaţia sexuată.
•la înmulţirea sexuată formează cleistotecii cu asce şi ascospori unicelulari, hialini.
•prin ascospori are loc infecţia primară a samulastrei sau direct a culturilor de toamnă.
•infecţiile secundare în vegetaţie se realizează prin conidii.
•boala este favorizată de temperaturile relativ joase (12–20oC), timpul ploios şi rece, roua, ceaţa,
semănăturile timpurii şi dese cu aerisire slabă, irigarea necorespunzătoare, dozele exagerate de azot.
•la ciuperca Erysiphe graminis au fost identificate forme specializate: f. sp. tritici f. sp. secalis, f. sp. hordei,
f. sp. avenae.

Ciclul de dezvoltare al ciupercii Erysiphe graminis.

 Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente; rotaţia culturilor în asolament; distrugerea samulastrei;
• semănatul spre sfârşitul perioadei optime; evitarea terenurilor joase şi umede;
• evitarea excesului de azot în sol; irigarea corespunzătoare; nimicirea buruienilor;
• tratamente cu produse omologate, cum ar fi: Benefit 80 WG (0,5–0,75 kg/ha), Derosan 500 SC (0,5
l/ha), ABACUS SE (1,25–1,75 l/ha), Alto Super 330 EC (0,5 l/ha), Bumper 250 SC (0,5 l/ha), Colosal Pro,
SL (0,3–0,4 l/ha), Dospeh 250 EC (0,75 l/ha), Impact 25 SC (0,5 l/ha), Folmex EW (0,75 l/ha), Leader 250
EC (0,5 l/ha), FLEXITY (0,3 l/ha), Mystik 25 EC (0,75 l/ha), Propistock 250 EC (0,5 l/ha), Riza 250 EW
(0,75 l/ha), Zamir 400 EW (0,75 l/ha), Magistru 250 EC (0,5–0,6 l/ha), Madison SC 262 (0,7–0,9 l/ha),
Trifmine 30 WP (0,75–1,0 kg/ha) şi alte produse conform Registrului de Stat.
• primul tratament se va efectua la darea în pai, al doilea – în faza ”frunza stindard – înspicare”.
Fuzarioza sau înroşirea spicelor
Patografia bolii. Simptomele se manifestă de la germinarea seminţelor până la recoltare şi păstrarea în
depozite, mai grav însă pe plantele tinere.
• germenii atacaţi se îngălbenesc, se brunifică şi putrezesc înainte de a ieşi din sol, formând goluri în
semănături.
• în faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul se brunifică şi se acoperă cu un înveliş alb-roz, de fructificaţie
asexuată; plantele formează spice mici, uneori sterile.

• spicele se acoperă cu un înveliş de culoare albă-roz-roşu de fructificaţie, rămân sterile sau formează
boabe mai mici, zbârcite, decolorate, cu capacitatea germinativă scăzută.

• dezvoltarea bolii continuă în depozite, apare efectul de „ardere a grânelor”.

 c

a b d
Fuzarioza spicelor de grâu: a, b – plante de grâu atacate de fuzarioză; c – fructificaţia asexuată a
ciupercii Fusarium graminearum; d – fructificaţia sexuată Gibberella saubineti.
Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Fusarium graminearum, din cl. Deuteromycetes,
ord. Hyphales, cu telemorfa Gibberella saubineti, încadrată în cl. Ascomycetes, ord. Hypocreales.
• la înmulţirea asexuată – conidii fusiforme, încovoiate, multicelulare, de culoare roz.
• fructificaţia sexuată – pe resturile vegetale sub formă de peritecii negre-violete cu asce şi ascospori
fusiformi, hialini, multicelulari.
• uneori ciuperca formează scleroţi de culoare roşiatică şi clamidospori.
• ca surse de infecţie servesc miceliul din boabele infectate, periteciile, clamidosporii şi scleroţii în sol
sau pe resturile vegetale.
• primăvara şi vara infecţiile se realizează la baza tulpinii prin ascospori şi conidii. vehiculate de vânt,
ploaie, insecte.
• dezvoltarea bolii este favorizată de polignirea cerealelor, de umiditatea înaltă a aerului şi temperaturi de
28–30oC.
Prevenire şi combatere
•cultivarea soiurilor rezistente; respectarea rotaţiei culturilor în asolament;
•evitarea terenurilor umede şi joase; fertilizarea echilibrată a solului fără exces de azot;
• tratarea seminţelor cu produse omologate, cum ar fi: Derosal 50 SC (1,5 l/t), Orius 6 FS (0,4–0,5 l/t),
Raxil Ultra 120 FS (0,2–0,25 l/t), Stimul 12 SC (0,25–0,3 l/t);
•în faza înspicare-înflorire, la apariţia simptomelor se recomandă tratamente cu Derosal 50 SC (0,3–0,6
l/ha), Fitolecari, SC (0,5 l/ha), Tilmor 240 EC (1,5 l/ha), Madison SC 263 (0,7-0,9 l/ha), Titul 390 SC
(0,26–0,3 l/ha), Aviator Xpro 225 EC (0,8 l/ha) şi alte fungicide omologate;
• în câmpurile puternic atacate şi în focare se va efectua recoltarea directă a cerealelor;
• pregătirea materialului semincer din câmpuri neinfectate; umiditatea cerealelor în timpul depozitării să
nu depăşească 13–14%.
Pătarea brună a frunzelor de grâu sau septorioza
Patografia bolii. Boala atacă frunzele, tulpinile şi spicele.
•pe frunze pete gălbui, cafeniu-deschise, uneori brune, cu lizieră sau fără de ea, cu puncte negre – picnide;
frunzele infectate pierd culoarea verde şi se usucă.
•tulpinile, în zona nodurilor se brunifică şi se zbârcesc.
Pătarea brună a frunzelor de grâu sau septorioza – Septoria tritici.
•la spice se observă brunificarea glumelor, însoţită de apariţia picnidelor, spicele devin pestriţe, râmăn parţial
sterile sau formează boabe şiştave, mai închise la culoare.
Agent patogen. Boala este provocată de peste 10 specii de ciuperci din g. Septoria, ord. Pycnidiales,
cl. Deuteromycetes: Septoria tritici, Septoria graminum, Septoria nodorum. Septoria tritici şi Septoria
graminum – mai des pe frunze şi spice; Septoria nodorum – pe toate organele aeriene, mai frecvent pe
tulpini.
•miceliul se dezvoltă intramatrical, intercelular, formează picnide cu conidii hialine, multicelulare, alungite,
încovoiate.
•în resturile vegetale se formează fructificaţia sexuată în pseudoperitecii.
•iernează sub formă miceliu în sămânţă, picnide şi pseudoperitecii în resturile vegetale.
•în timpul vegetaţiei se răspândesc prin conidii.
•faza critică pentru infectarea plantelor este perioada înspicare – sfârşitul înfloririi.

Ciclul de dezvoltare al ciupercii Septoria tritici.

 Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente; rotaţia culturilor cu revenirea cerealelor peste 3–4 ani;
• evitarea dozelor exagerate de azot; evitarea terenurilor umede şi reci;
• respectarea epocii optime de semănat, evitându-se semănatul timpuriu;
• sămânţă provenită din câmpuri neinfectate sau tratate cu produse omologate, cum ar fi:
Dividend 030 FS (1,5–2,0 l/t), Vitavax 200 FF (2,5–3,0 l/t), Concord 250 FS (0,15 l/t);
• în faza înspicăre – înflorire tratamente cu produse omologate: ABACUS SE (1,25–1,75 l/ha), Alto
Super 330 EC (0,5 l/ha), Bravo 500 SC (1,5–2,0 l/ha), Madison SC 263 (0,7–0,9 l/ha), REX DUO (0,4–0,6
l/ha), Titul 390 SC (0,25–0,3 l/ha).
 Sfâşierea frunzelor de orz sau helmintosporioza dungată
Patografia bolii. Boala atacă organele aeriene ale plantelor.
•pe frunze – pete alungite/dungi, de la teacă spre vârf, de culoare galbenă, mai târziu brune-negricioase,
acoperite cu eflorescenţă brună-maslinie – fructificaţia asexuată.
•ţesuturile atacate se rup în 2–3 părţi, frunzele devin sfăşiate şi se usucă.
•pe tulpini – de dungi de culoare brună în dreptul nodurilor.
•plantele bolnave se usucă sau au creştere slabă şi ultimul internod mai scurt.
•spicele ies greu din ultima teacă, rămân sterile sau formează boabe mici, şiştave, cu pete brune în zona
embrionului.
Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Pyrenophora graminea cu telemorfa Helminthosporium
gramineum = Drechslera graminea.
•miceliul intramatrical, prin stomate emite la exterior buchete de conidiofori, cu conidii brun-olivacee,
cilindrice, viermiforme, multicelulare.
•în resturile vegetale formează pseudoperitecii asce cu ascospori galbeni-bruni, elipsoidali, multicelulari.
•ca sursă de infecţie servesc seminţele şi resturile vegetale în care rezistă miceliul, conidiile,
pseudoperiteciile.
•infecţia este germinală şi are caracter difuz la soiurile sensibile şi local la cele rezistente.
•boala este favorizată de umiditate înaltă a aerului şi temperaturi de 10-16oC.

Prevenire şi combatere
•cultivarea soiurilor rezistente; rotaţia culturilor cu întoarcerea orzului peste 3 ani;
•respectarea epocii optime de semănat; folosirea de sămânţă din culturi sănătoase;
•condiţionarea seminţelor şi tratarea lor cu produse omologate, cum ar fi: Vitavax 200 FF (2,5–
3,0 l/t), Vial, VSC (0,4 – 0,6 l/t), Sumi–8 2 FL (1,0 – 1,25 l/t);

în prima jumătate a vegetaţiei taratamente foliare cu fungicide avizate: Derosal 50 SC (0,3–0,6

l/ha), Rex Duo (0,4 – 0,6 l/ha)ş.a.
Sfâşierea frunzelor de orz – Pyrenophora graminea
Pătarea reticulată a frunzelor de orz
Patografia bolii. Boala atacă frunzele, mai rar boabele.
•pe frunze, din faza de înfrăţire – pete ovale, de culoare brună, cu aureolă, acoperite cu un înveliş de culoare
cenuşie întunecată – fructificaţia asexuată a ciupercii.

•pe suprafaţa petelor – linii scurte, dispuse transversal, longitudinal sau oblic, de culoare brună, care dau
petelor un aspect reticulat; frunzele atacate se îngălbenesc şi se usucă.
pe glume – pete de culoare cafenie, embrionul colorat în galben-brun, facultatea germinativă a boabelor
atacate scade.
Helmintosporioza reticulată a frunzelor de orz – Pyrenophora teres.
 Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Pyrenophora teres, din cl. Ascomycetes, ord.
Pleosporales, cu anamorfa Drechslera teres, încadrată în cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales. În afară de orz,
agentul patogen poate ataca grâul, porumbul, meiul ş.a.
• miceliul se dezvoltă intercelular în ţesuturi, prin stomate buchete de conidiofori cu conidii multicelulare
cilindrice, galbene-violete.

• pe resturile de paie se dezvoltă pseudoperitecii cu asce şi ascospori bruni, multicelulari.

• se păstrează sub formă de miceliu în sămânţă şi conidii în resturile vegetale.
• infecţia primară este germinală, boala se manifestă în formă difuză numai la prima frunză.
• infecţiile secundare se realizează prin conidiile formate pe prima frunză sau cu ajutorul conidiilor
rămase în resturile vegetale.
Prevenire şi combatere
• cultivarea soiurilor rezistente; nimicirea resturilor vegetale;
• respectarea rotaţiei culturilor şi epocii optime de semănat;
• izolarea teritorială a câmpurilor semincere de cele de furaj (1000 m);
• folosirea de sămânţă sănătoasă sau tratată cu: Agrixil, SC (0,4–0,5 l/t), Vitavax 200 FF (2,5–3,0 l/t),
Vincit 050 SC (2,0 l/t), KINTO DUO (2,5 l/t), Lamardor 400 FS (0,15–0,2 l/t), Dospeh 3, SC (0,4–0,5 l/t),
Tiaben T, FS (0,4–0,5 l/t) ş.a.;
• în prima parte a vegetaţiei – taratamente foliare cu fungicide omologate: ABACUS SE (1,25–1,75
l/ha), Derosal 50 SC (0,3–0,6 l/ha), REX DUO (0,4–0,6 l/ha), Soligor 425 EC (0,5–0,7 l/ha), Magistru 25 EC
(0,5–0,6 l/ha), Madison SC 263 (0,7–0,9 l/ha) ş.a..
Înnegrirea spicelor sau cladosporioza grâului
Patografia bolii. Boala atacă spicele, frunzele şi tulpina de în faza coacerii – recoltare.
• organele atacate se acoperă cu un înveliş de culoare neagră – fructificaţia asexuată.
• spicele se înnegresc şi rămân parţial sau total sterile, boabele care au reuşit să se formeze au crăpături
pe suprafaţă, vârful înnegrit, capacitatea germinativă scăzută.
 Înnegrirea spicelor – Cladosporium herbarum.

Înnegrirea spicelor – Cladosporium herbarum.

Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Cladosporium herbarum, din cl. Deuteromycetes,
ord. Hyphales.

• la înmulţirea asexuată – conidiofori adunaţi în buchete şi conidii galbui-brunii, uni-, bi- sau
multicelulare.
• în resturile vegetale se formează pseudoperitecii cu asce şi ascospori bicelulari, incolori sau slab brunii.
• boala este favorizată de umiditate excesivă, polignirea cerealelor, dezvoltarea puternică a afidelor,
recoltarea întârziată.
• ca sursă de infecţie servesc resturile vegetale şi sămânţa infectată.
Prevenire şi combatere. Rotaţia culturilor cu revenirea peste 3–4 ani; folosirea de sămânţă sănătoasă
sau tratată cu preparate antimălurice (Vitavax 200 FF 2,5–3,0 l/t); fertilizarea minerală echilibrată pentru
prevenirea polignirii; evitarea terenurilor joase; în faza înspicării se vor face taratamente foliare cu fungicide
omologate (Tilmor 240 EC 1,5 l/ha); recoltarea şi treierarea la timp; nimicirea resturilor vegetale.
 Putregaiul rădăcinilor şi tulpinilor
Patografia bolii. După caracterul manifestării bolii şi specia agentului patogen, putregaiul
rădăcinilor şi tulpinilor poate fi diferit. Mai frecvent este putregaiul obişnuit al rădăcinilor,
putregaiul fuzarian al rădăcinilor, îngenuncherea şi înnegrirea bazei tulpinii cerealelor.
Putregaiul obişnuit
Boala este provocată de ciuperca Drechslera sorokiniana = Helminthosporium sativum din
cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales, cu telemorfa Bipolaris sorokiniana din cl. Ascomycetes,
ord. Pleosporales.

a b d

Putregaiul rădăcinilor la cereale: a – putregaiul obişnuit al rădăcinilor; b – îngenuncherea şi înnegrirea

bazei tulpinii; c – fructificaţia ciupercii Helminthosporium sativum;
d, e – fructificaţia ciupercii Ophiobolus graminis.
 Putregaiul fuzarian
Boala este cauzată de mai multe specii de ciuperci din g. Fusarium, ord. Hyphales, cl. Deuteromycetes.

a b e

Putregaiul fuzarian al grâului: a, b – simptomele bolii; c – fructificaţia asexuată a ciupercii Fusarium

graminearum; d – fructificaţia asexuată a ciupercii Fusarium avenaceum; e – fructificaţia asexuată a
ciupercii Fusarium culmorum.
 Prevenire şi combatere
• selecţia şi cultivarea soiurilor rezistente; evitarea monoculturii şi alegerea corectă a culturilor
premergătoare;
• respectarea perioadei optime de semănat; administrarea unor doze moderate de îngrăşăminte
cu azot, în complex cu fosfor şi potasiu;
• condiţionarea seminţelor pentru înlăturarea boabelor şiştave;
• tratarea seminţelor cu produse omologate, cum ar fi Rizoplan 0,5 kg/t (în 10 l apă), Dino SC
(2,0 l/t), Stimul 12 SC (0,25–0,3 l/t), Vitavax 200 FF (2,5–3,0 l/t), Sprint 40 FS (1,0 l/t), Vincit 050
SC (2,0 l/t), Savage 5 FS (1,5 l/t), Orius 6 FS (0,4–0,5 l/t) ş.a;
• recoltarea la timp şi încorporarea resturilor vegetale sub brazdă prin arătură de toamnă.
 Bacteriozele şi virozele cerealelor

Nr. Denumirea Simptomele de manifestare Agentul Biologia patogenului

bolii patogen
1. Bacterioza pe frunze pete hidrozate, brune, apoi Xanthomona bacterie bacilară, gram-
neagră a negre; paiul sub spic se brunifică; s campestris negativă, monotrih; rezis-tă
cerealelor înnegrirea părţii de sus a glumelor; pv. în seminţe şi resturi vegetale
boabe mici, şiştave, cu exudat galben tramslucens neputrezite, se transmite prin
insecte, vânt, apă
2. Bacterioza pe frunze pete hidrozate, cafenii, Pseudomona bacterie bacilară, monotrih
bazală a necrozate; înnegrirea părţii de jos a s syringae sau lofotrih,gram-negativă;
cerealelor glumelor; la boabe partea pv. rezis-tă în seminţe, se
embrionară înnegrită atrofaciens transmite prin insecte, vânt,
apă
3. Mozaicul plante mici, răsfirate; între nervuri Marmor virus filamentos, iernează în
dungat al striuri verzi-gălbui; spice sterile virgatum buruieni graminee, se
grâului transmite prin Aceria
tulipae
4. Mozaicul plante puternic înfrăţite, pitice, fără Triticum virus bacilar, oligofag,
rusesc al spice productive, cu frunze virus 8 iernează în buruieni
grâului decolorate, aşezate sub unghi mai graminee, se transmite prin
ascuţit cicade din g. Psammotetix
 Sistemul măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor cerealelor spicoase
Culturile intensive de cereale necesită măsuri speciale de protecţie împotriva complexului de
microorganisme parazite care găsesc condiţii bune pentru dezvoltare datorită unui microclimat favorabil,
determinat de foliajul bogat al plantelor, aeraţia, luminozitatea şi temperatura mai reduse în comparaţie сu
cele din afara culturii.
Complexul măsurilor de protecţie prevede utilizarea tuturor verigilor tehnologice pentru asigurarea
unor condiţii nefavorabile dezvoltării agenţilor patogeni.
Cultivarea soiurilor rezistente. Crearea soiurilor rezistente la boli şi cultivarea lor constituie o
metodă radicală de protecţie a cerealelor, deoarece în acest caz nu sunt necesare cheltuieli suplimentare
pentru efectuarea tratamentelor chimice. Este foarte important să se respecte rotaţia soiurilor, care are ca
scop preîntâmpinarea apariţiei în natură a unor noi rase fiziologice ale agenţilor patogeni.
Alegerea terenului. Pentru culturile de cereale spicoase se vor evita terenurile joase, cu soluri grele,
compacte, cu exces de umiditate, care favorizează dezvoltarea agenţilor patogeni ca Puccinia spp.,
Erysiphe graminis, Fusarium spp., Helminthosporium spp., Tilletia controversa, Ophiobolus graminis,
Cercosporella herpotrichoides, Rhizoctonia solani etc.
Rotaţia culturilor. Acest procedeu agrotehnic are un rol deosebit în evitarea infecţiei culturilor de
cereale cu boli la care agenţii patogeni se păstrează în resturile vegetale, cum ar fi: Tilletia controversa,
Puccinia graminis, Puccinia anomala, Puccinia coronifera, Erysiphe graminis, Septoria spp., Fusarium
spp., Cladosporium herbarum, Pyrenophora graminea, Ophiobolus graminis ş.a. Premergătoare bune
pentru cereale spicoase sunt leguminoasele pentru boabe şi nutreţ, porumbul pentru masă verde şi siloz,
culturi care se recoltează devreme, fiindcă permit îndeplinirea lucrărilor de pregătire şi semănatul în
perioada optimă, nu au boli comune. Monocultura şi asolamentele cu rotaţie scurtă a culturilor favorizează
dezvoltarea putrezirii rădăcinilor, tăciunelului tulpinilor şi frunzelor, fuzariozei, helmintosporiozelor etc.
 Prelucrarea şi fertilizarea corespunzătoare a solului. Pentru combaterea agenţilor patogeni ca
Puccinia spp., Fusarium spp., Septoria spp., Erysiphe graminis, Cladosporium herbarum, Drechslera
graminea ş.a., o mare importanţă are dezmiriştirea şi arătura adâncă prin care resturile vegetale infectate se
încorporează sub brazdă. Se recomandă aplicarea îngrăşămintelor minerale în complex, în doze echilibrate,
evitându-se excesul de azot, care predispune cerealele la infecţia cu Erysiphe graminis şi Puccinia spp.
Irigaţia aplicată necorespunzător favorizează infecţiile cu Fusarium spp., Drechslera spp., Puccinia spp.,
Septoria spp., Pseudomonas spp., Cladosporium herbarum etc. Evitarea irigării prin aspersiune, care
favorizează epifitotiile de rugini, făinare, septorioză.
Calitatea seminţelor. Utilizarea materialului semincer produs în gospodării specializate. Certificarea
culturilor semincere la prezenţa infecţiei de Tilletia controversa, Tilletia caries, Ustilago tritici ş.a. Se
resping de a fi recunoscute culturi semincere câmpurile unde a fost depistată mălura pitică. Prin condiţionarea
seminţelor sunt înlăturate impurităţile în care se pot păstra diferiţi agenţi patogeni şi boabele şiştave, infectate
de Septoria spp., Helminthosporium spp., Fusarium spp., ş.a. Majoritatea agenţilor patogeni care provoacă
boli la cerealele spicoase se transmit prin materialul semincer: în interiorul seminţelor (Ustilago tritici,
Ustilago nuda, Drechslera graminea, Fusarium graminearum, Septoria spp. ş.a.) sau pe suprafaţa lor
(Tilletia spp., Ustilago hordei, Cladosporium herbarum ş.a.). În acest context tratarea seminţelor este un
procedeu obligatoriu:
• împotriva tăciunilor cu infecţie de tipul I şi altor patogeni care se păstrează pe suprafaţa seminţelor se
recomandă tratarea cu produse fitofarmaceutice cu acţiune de contact: Panoctin 35 SL (2,0 l/t), Orius ST 2
WS (1,5 kg/ha), Royal FLO 42 SL (2 l/t), TMTD, VSC (3,5 l/t) ş.a. Tratarea seminţelor se face din timp prin
drajare (1 t de sămânţă + 10 l de apă + doza de pesticid + 0,5 l de alcool polivinilic sau 0,25 kg de
carboximetilceluloză de natriu).
• împotriva tăciunilor de tipul II şi altor boli cu infecţie endogenă, se recomandă 2 metode de tratare a
seminţelor: 1) cu câteva zile înainte de semănat, tratarea cu produse sistemice, cum ar fi: Vitavax 200 FF
(2,5–3,0 l/t), Stirax 34 SC (2,5 l/t), Dividend 030 FS (1,5–2,0 l/t), Vincit 050 SC (2,0 l/t) şi altele conform
Registrului de stat (tab. 1); 2) termoterapia seminţelor, care poate fi monofazică, când sămânţa se introduce
în apă la temperatura de 45oC timp de 3–4 ore sau de 47oC timp de 2 ore, sau bifazică (3–5 ore) la 28–32oC,
apoi 7–8 min. la 52–53oC;
• împotriva tăciunilor de tipul III (Ustilago avenae), cu câteva zile înainte de semănat, se
recomandă tratarea seminţelor cu formalină prin metoda umedă. O parte de formalină se diluează
în 300 părţi de apă. Sămânţa se ţine timp de 3–5 min. apoi se acoperă 2 ore cu prelată pentru
sudaţie, după care se usucă la umbră. În cazul metodei semiumede la o tonă de sămâmţă se
folosesc 30 l soluţie de formalină în apă (1: 80), cu sudaţie timp de 4 ore;
• Împotriva putrezirii rădăcinilor, sămânţa poate fi tratată înainte de semănat cu preparatul
biologic Rizoplan (0,5 kg/t).
Epoca de semănat. Semănatul se va face în termen optim pentru cultura respectivă de
cereale. Semănatul prea timpuriu sporeşte atacul de Puccinia recondita, Erysiphe graminis,
Fusarium spp. etc. Prin semănat târziu este favorizat atacul de Tilletia controversa, Puccinia
graminis etc.
Adâncimea de semănat şi densitatea plantelor. Semănatul superficial creează condiţii
favorabile pentru atacul de Tilletia controversa, deoarece teliosporii ciupercii germinează în sol
la 2–3 cm, unde asigurarea cu oxigen a solului este mai bună decât la o adâncime mai mare.
Încorporarea mai adâncă a seminţelor favorizează infecţiile cu Tilletia caries, Fusarium spp.,
Drechslera spp., Cercosporella herpotrichoides etc. Densitatea exagerată a plantelor creează o
microclimă umedă, favorabilă pentru dezvoltarea bolilor ca ruginile, septorioza, fuzarioza,
cladosporioza etc.
externă tăciunele indian al grâului, cauzat de ciuperca Neovossia indica.
 Chimioterapia. Măsurile de combatere chimică completează efectul metodelor agrotehnice.
În perioada de vegetaţie, tratamentele chimice sunt justificate când se prognozează pagube mari
din cauza bolilor. Pentru combaterea bolilor foliare şi ale spicului, se aplică două tratamente la
avertizare cu fungicide omologate, aşa ca: ABACUS SE (1,25–1,75 l/ha), Alto super 330 EC (0,5
l/ha), Bravo 500 SC (1,5–2,0 l/ha), Rex DUO (0,4–0,6 l/ha), Impact 25 SC (0,5 l/ha), Falcon 460
EC (0,6 l/ha), Colosal 250 EC (0,5–0,75 l/ha), Lieder 250 SC (0,5 l/ha), Propistock 250 EC (0,5
l/ha), Titul 390 SC (0,25–0,3 l/ha) şi altele conform Registrului de Stat (tab. 2).
Recoltarea şi depozitarea cerealelor. Recoltarea cerealelor se va face în perioada optimă
pentru preîntâmpinarea pierderilor de boabe şi apariţiei samulastrei, care este o punte de trecere a
agenţilor patogeni (Puccinia recondita, Puccinia glumarum, Erysiphe graminis ş.a.) la culturile
cerealelor de toamnă. În cazul în care umiditatea boabelor la depozitare este mai mare de 14%, se
creează condiţii favorabile pentru atacul de Fusarium graminearum, precum şi a unor specii de
ciuperci saprofite din g. Penicillium, Aspergillus, Rhizopus, Mucor, Cladosporium etc., care
degradează calitatea şi provoacă mucezirea seminţelor.
Combaterea prin carantină. În Republica Moldova este supus regulilor de carantină