Sunteți pe pagina 1din 18

Gușan Veronica

1 Reformele lui Gorbaciov

2 Dezgheț în relații

3 Căderea regimurilor comuniste în Europa de Est

4 Dizolvarea Uniunii Sovietice


Războiul Rece
(1947-1991) a
fost o perioadă
de tensiuni,
confruntări
politice și
ideologice.
Într-un grup se
afla URSS și
aliații ei, grup
căruia i se
spunea de
obicei “Blocul
răsăritean” și
SUA împreună
cu aliații săi,
bloc numit
“Blocul
apusean”.
Războiul Rece
a cuprins
patru etape.
Ultima se
începe în 1985.
În 1985, anul când Secretar General a devenit relativ tânărul Mihail Gorbaciov, economia
sovietică stagna și se confrunta cu o scădere drastică a veniturilor valutare, ca urmare a
căderii prețului petrolului în anii 1980. Aceste aspecte l-au determinat pe Gorbaciov să ia
măsuri pentru a revigora starea economiei sovietice.
Un început
ineficient a dus la
concluzia că sunt
necesare schimbări
structurale mai
profunde și, în
iunie 1987,
Gorbaciov a
anunțat un
program de
reformă sau
restructurare
economică numită
„perestroika.
Perestroika a
relaxat sistemul
cotelor de
producție, a permis
proprietatea
privată a
întreprinderilor și a
deschis calea
pentru investițiile
străine.
Aceste măsuri au fost menite să redirecționeze resursele țării din zone militare ale
costisitorului Război Rece în zone mai productive din sectorul civil. În ciuda scepticismului
inițial din Occident, noul lider sovietic s-a dovedit a fi angajat în inversarea deteriorării
stării economice a Uniunii Sovietice, în loc să continue cursa înarmărilor cu Occidentul.
Gorbaciov a introdus,
în același timp,
„glasnost" (relaxarea
cenzurii), care a dat
libertate presei și
transparență
instituțiilor statului.
Glasnost” a fost
destinat pentru
reducerea corupției de
la vârful Partidului
Comunist și moderarea
abuzului de putere în
Comitetul Central.
Glasnost-ul, de
asemenea, a intensificat
contactele între
cetățenii sovietici și
lumea occidentală (cu
Statele Unite, în special
), contribuind, astfel, la
accelerarea procesului
de destindere între cele
două națiuni.
Tensiunile dintre Est și Vest de la mijlocul anilor 1980 s-au diminuat rapid, culminând, în
final, cu summitul de la Moscova, în 1989, când Gorbaciov și George H. W. Bush au semnat
tratatul de control al armelor START I. În cursul anului următor sovieticii au declarat
oficial că ei nu ar mai interveni în afacerile interne ale statelor aliate din Europa de Est.
În 1989, forțele
sovietice s-au retras din
Afganistan și, în anul
1990, Gorbaciov a
consimțit la
reunificarea
Germaniei. Atunci
când a căzut Zidul
Berlinului, a început să
ia formă conceptul lui
Gorbaciov de "Casă
Europeană Comună".
La 3 decembrie 1989,
Gorbaciov și succesorul
lui Reagan, George H.
W. Bush, la summitul
din Malta, au declarat
Războiului Rece
încheiat, iar un an mai
târziu, cei doi foști
rivali au devenit
parteneri în Războiul
din Golf împotriva
Irakului.
La 7 decembrie 1988, la tribuna ONU, Mihail Gorbaciov a anunțat reducerea forțelor
armate sovietice care staționau în RDG, Ungaria și Cehoslovacia. Acest discurs a inaugurat
„Revoluția de catifea”, adică tranziția pașnică, între anii 1988 - 1990, a țărilor din Europa
de Est de la regimuri de tip sovietic la regimuri democratice multipartide, cu manifestări
populare, dar fără lupte și fără vărsare de sânge.
Dintre regimurile
comuniste din est, la
22 decembrie 1989,
ultimul a căzut
regimul din
Republica Socialistă
România, adică
regimul autocrat al
lui Nicolae
Ceaușescu. Politica
economică și de
dezvoltare a lui
Ceaușescu era
considerată
responsabilă pentru
penuria extinsă din
țară; în paralel cu
creșterea
dificultăților
economice, poliția
secretă, Securitatea,
era omniprezentă,
făcând din România
un stat polițienesc.
În Germania, sub presiunea populației, la 9 noiembrie 1989, a căzut și Zidul Berlinului,
ceea ce a marcat căderea simbolică a blocului estic. Peste un an, la 3 octombrie 1990, și cu
acordul lui Gorbaciov, a avut loc și reunificarea Germaniei.
La 25 ianuarie 1989
sovieticii întocmesc
planul de retragere a
armatei sovietice de
sud, care staționa în
Ungaria. Partidul
Socialist al Muncii
din Ungaria, la 11
februarie 1989,
aprobă trecerea
treptată la sistemul
multipartid. La 26
iunie, ministrul de
externe, Gyula Horn,
și Alois Mock, taie,
simbolic, "cortina de
fier"(sârma
ghimpată) de pe
granița austro-
ungară. La 10
septembrie, Ungaria
își deschide, oficial,
granițele vestice.
Primul moment important al prăbușirii comunismului în Polonia s-a petrecut în august
1980, când au avut loc greve la șantierele navale din Gdansk, care au dus la înființarea unui
sindicat liber, Solidaritatea, fondat și condus, din prima clipă, de Lech Walesa. În iunie
1989, în Polonia au avut loc alegeri legislative, parțial libere, în urma cărora Solidaritatea a
ajuns în fruntea guvernului. În 1990, Lech Walesa a candidat și a fost ales în funcția de
Președinte al Poloniei.
La sfârșitul anilor
1980, guvernul
iugoslav a început să
se îndepărteze de
comunism și a
încercat să adopte
economia de piață,
sub conducerea prim-
ministrului Ante
Markovici, care a fost
susținătorul „terapiei
de șoc” în privința
privatizării
sectoarelor economiei
din Iugoslavia. Mai
târziu, el și-a pierdut
popularitatea,
Dezmembrarea Iugoslaviei datorită creșterii
șomajului. Munca sa
Croația și Slovenia nu a fost dusă la
Republica Macedonia sfârșit, Iugoslavia
dezmembrându-se în
Bosnia și Herțegovina anii 1990.
Atitudinea permisivă a lui Gorbaciov față de Europa de Est nu s-a extins, inițial, și în
teritoriul sovietic, chiar Bush, care s-a străduit să mențină relații de prietenie, a condamnat,
în ianuarie 1991, crimele comise de trupele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne în
Letonia și Lituania, avertizând, în particular, că relațiile economice vor fi înghețate, în cazul
în care violențele vor continua.
URSS a fost, fatal,
slăbită de o lovitură
de stat, care a eșuat,
și un număr tot mai
mare de republici
sovietice (Federația
Rusă, în special) a
amenințat că se
separă de URSS.
Marea Britanie a fost
una dintre primele
puteri din Vest care a
dezaprobat acțiunile
militare din Vilnius și
Riga, susținând
„reformele, și nu
represiile”, și a
condamnat
conducerea U.R.S.S.
pentru tentativa de
mușamalizare a
evenimentelor din
Lituania.