CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

COPILULUI
DEFINITIE

Transformarea morfofunctionala si psiho-

intelectuala la care este supus organismul din
momentul conceperii si pana la maturitate

Fenomen cu determinare multifactoriala

CRESTEREA IMPLICA :

• MATURARE FIZICA
• MULTIPLICARE CELULARA
• ACUMULARE DE SUBSTANTE INTRACELULAR

= CRESTERE CANTITATIVA
DEZVOLTAREA IMPLICA :

• MATURARE FIZIOLOGICA
• ESTE LEGATA DE MATURAREA SI MIELINIZAREA
SISTEMULUI NERVOS
• MODIFICARI PSIHOLOGICE SI EMOTIONALE

•= ESTE CALITATIVA
•PRINCIPII ALE CRESTERII
SI DEZVOLTARII
• DIRECTIE CEFALOCAUDALA

• DIRECTIE PROXIMODISTALA

• GENERALA SI SPECIFICA

La nastere - proportia cap/corp = ¼

Ritmul de crestere este diferit pentru diferite segmente ale corpului
DIRECTIA CEFALOCAUDALA (A)
PROXIMODISTALA (B)
 DE LA GENERAL LA SPECIFIC

• Capacitatea cognitiva a copilului pentru a rezolva probleme.

*NN are doar prindere digito-palmara, nu se foloseste de police.

De la varsta de 1 luna prinderea se face cu toate degetele.
 Legile cresterii

1.Legea alternantei
• Nu se produce cresterea tuturor segmentelor in acelasi timp, ci pe rand
(membre, trunchi)

2. Legea proportiilor

3. Legea pubertatii
• crestere excesiva produsa in perioada de pubertate= salt de crestere
• apare in preajma instalarii menstruatiei la fete si polutiilor nocturne la baieti
• ritmul de crestere al unui copil la pubertate este de cca 6cm/an, dar in
perioada de crestere excesiva poate sa ajunga la 15 cm in 2-3 luni
ETAPELE DEZVOLTARII COPILULUI

1. INTRAUTERINA
embrionara (concepere-8sap)
fetala
2. EXTRAUTERINA

prima copilarie - p. Neonatala (0-28zile)

- p. Sugar (29z-1an)
- p. Anteprescolar(1an-3ani)

a II-a copilarie - p. Prescolar (3-7 ani)

a III-a copilarie - p. scolar mic = prepubertate

7-11 ; 7-13 ani
- p. scolar mare=pubertate
11-14 ; 13-15 ani
- p. adolescenta 14- 18-20
• P. Embrionara
• are loc morfogeneza
• Daca se adm diferite medicamente sau radiatii in aceasta
perioada se pot produce malformatii ale fatului.

Calcularea sarcinii:
• Prima zi de sarcina - z14 a ultimului ciclu menstrual (2sap de
amenoree)
• Finalul sarcinii – sap 40 de amenoree

P. anteprescolara este considerata inchieierea eruptiei

dentare primare.
Zile Lungime
a cranio- Caracteristici prezente:
caudala
(cm):

- - Prima zi a ultimei menstruatii

14 - Se elibereaza ovulul din ovar si are loc conceptia. Prima zi de
sarcina
21 - Embrionul se implanteaza in peretele uterului.
28 - Incep sa se formeze ochii si urechile
35 Incep sa se formeze bratele .
42 0.3 Canalul vertebral incepe sa se inchida in jurul maduvei spinarii.
49 1 Capul si corpul embrionului sunt bine formate.
56 1,6 Apar primele miscari fetale
63 2,4 Degetele de la maini sunt separate dar la picioare sunt inca unite.
70 3,3 Inima este complet formata iar fatul are deja un aspect uman. Are
ochi, pleoape si urechi.
77 4,2 Intestinele sunt in cavitatea abdominala.
84 5,5 Corpul fatului a inceput sa produca urina iar sexul sau poate fi
identificat cu ajutorul unei ecografii. Toate structurile fetale sunt
complet dezvoltate.
14 -40 de Fatul este complet format si creste in fiecare zi in dimensiuni.
saptamani Organele sale se maturizeaza
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

I. EXOGENI
II. ENDOGENI
III. PRENATALI
IV. POSTNATALI
 FACTORII EXOGENI

1. Alimentatia

- mamei in timpul sarcinei

subnutritia – dismaturitate
(carente severe) - embriopatii –sapt 1-8
- fetopatii – sapt 8-40

*
Dismaturitate- nasterea unui copil cu greutate mai mica decat normal, dar la termen
Prematuritate- nasterea unui copil G mai mica decat normal, dar inainte de termen
Recuperarea unui prematur este mai favorabila decat a unui dismatur.
alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata

- ar trebui facuta exclusiv la san

-factori de crestere in laptele matern (sufhidroxilaza,
taurina, fact. epidermal)
- factori de protectie antiinfectioasa in LM (feritina,
lactoferina, lizozoim)
- LM contine si :
- IgA - majoritar
- IgG(Ac mamei pentru diferite boli pe care le-a facut
sau postvaccinare
-alimentatia sugarului dupa varsta de 6 luni

-Trebuie inceputa diversificarea progresiv (supa de zarzavat, piure de

fructe, cereale cu lapte, branza de vaci, galbenus de ou, carne de
pasare sau de vita)
-Copilul va manca in continuare lapte + alimentele din schema de
diversificare
-Varsta minima la care poate incepe diversificarea este 4 luni. Daca
copilul este normal dezvoltat, fara probleme de sanatate se poate
intarzia inceperea diversificarii pana la varsta de 6 luni, insa daca
copilul este distrofic sau malnutrit cu curba ponderala deficitara se
poate incepe diversificarea mai devreme.

*
-Alimentatie naturala = lapte matern
-Alimentatie mixta = lapte matern + lapte praf
-Alimentatie artificiala = lapte praf
-Alimentatie complementara = mixta + diversificata
-Trebuie tinut cont sa nu apara:

-Carente alimentare – proteice: tulb. enzimatice,hormonale, edeme

- lipidice
- glucidice
- saruri minerale
- vitamin

- aport excesiv alimentar - obezitate

2.Mediul geografic

-Conditiile de microclimat
- aer
- soare
- lumina
- temperatura
- umiditate
- presiune atmosferica
- raze ultraviolete
- noxe chimice
- radiatii
- Clima excesiva talie mica
- Clima temperata talie normala
3. Factorii socioeconomici

- Conditii de locuit
- Pregatirea profesionala a parintilor
- Venitul parintilor
- Respectarea regulilor de igiena
- Morbiditatea infectioasa si parazitara
- Dinamica sociala
4. Factorii afectiv-educativi

NANISMUL PSIHOSOCIAL
-Climatul familial
-Modul in care copilul este acceptat in familie - leagan
-Interactiunea parinti – copil
-Alaptarea : san – biberon
-Modul in care familia se preocupa de educarea copilului
-Frecventarea gradinitei
5. Exercitiile fizice

- Masaje
- Gimnastica
- Baia

Activeaza circulatia
Cresc aportul de O2
II. FACTORII ENDOGENI

1. Genetici
- ereditatea
- boli cromozomiale
 FACTORII GENETICI :

- Influenteaza - 80% Conditiile

- se exprima doar in socioeconomice pot
mediu favorabil depasi pe cele
genetice
TALIA FINALA

Media taliei parintilor

+ 6,5 cm – baieti
- 6,5 cm – fete
DIFERENTELE ETNICE

Greu de explicat
Diversificarea precoce a alimentatiei
 Sindrom Turner
• Cariotip 46X – lipsa unui cromozom X
• Fenotip feminin
• Organele genitale slab dezvoltate
• Uter infantil
• Ovare rudimentare
• Nu vor avea ciclu menstrual, dar daca acesta apare - menopauza se va instala f
rapid
• Dismorfism facial
• Fante palpebrale antimongoliene
• Urechi mai jos implantate
• Gat mai scurt
• Pliu cutanat la nivelul gatului = pterygium colli
• Torace latit (torace in platosa)
• Mameloane in afara liniei medioclaviculare
• Coeficient intelectual aproape normal
• Retard de crestere sever – nu depasesc talia de 135cm
• Uneori pot avea usor retard psihic
 Boala Morquio

• Mucopolizaharidoza
• Deformari toracice f importanta cu cifoscolioza !!!
• Gat scurt
• Talie mica
• Dismorfism facial
• Nas latit
• Buze groase
• Membre usor deformate
• Degete usor deformate
• Coeficient intelectual normal
 Sindrom Hurler

• Mucopolizaharidoza
• Dismorfism facial asemanator cu sdr Morquio
• Cifoscolioza
• Talie mica
• Retard intelectual sever !!!
 Sindrom Down
• Trisomia 21
• Copiii cu sdr Down seamana intre ei dar nu seamana cu parintii lor.
• Dismorfism facial
• Hipertelorism (ochi indepartati)
• Epicantus
• Urechi jos implantate
• Nas latit la insertie
• Protruzia limbii
• Salivatie excesiva la varste mici
• Pete albicioase la nivelul irisului = pete Brushfield (vizibile doar la lampa
cu fanta)
• Hipotonie musculara => isi vor tine capul, vor sta in sezut, vor merge
mai taziu decat un copil sanatos
• Hiperlaxitate ligamentara
• Intarziere de limbaj
• Retard psihic
• Le place sa asculte muzica si sa danseze => pot fi stimulati sa faca aceste activitati pentru
o mai buna dezvoltare motorie si cognitiva
• Malformatii asociate
• Cardiace - cel mai frecvent
• DSA
• DSV
• Transpozitie de vase mari
• Tetralogie FALLOT
• Intestinale
• Atrezie intestinala – incompatibila cu viata
• Stenoza duodenala – interventie chirurgicala in prima zi de viata
• Renale
• Pulmonare
• Denatre
• De insertie
• De forma
• Pliu palmar unic = pliu simian
• Clinodactilie la degetul V al mainii
• Degete II, III, IV in trident (aceeasi lungime)
• Police mai jos inserat
• Sant intre haluce si celelalte degete
 Hipotonia

prezentă la 100% din

cazuri la naştere.
Aceasta determină o
întârziere a dezvoltării
motorii, care însă se
poate ameliora cu
vârsta.
Sindrom Klinefelter
 Sindrom Klinefelter
• Cariotip 47 XXY
• Talie excesiv de inalta –> 190-200cm
• Caractere de feminitate
• Ginecomastie
• Par pubian cu insertie feminina
• Organe genitale involuate
• Testicule nedezvoltate
• Nu au secretie suficienta de testosteron => nu se masculinizeaza
• Nu le creste barba
• In timp vor dezvolta osteoporoza
• Coeficient intelectual redus cu 20% sub medie
• Tulburari de comportament cu agresivitate f mare
• Depistarea acestui sdr se face urmarind ritmul de crestere care este
accelerat si dozarea de testosteron (scazut) -> se poate face tratament
cu testosteron (nu se va mai produce feminizarea, este influentat
comportamentul, talia nu va mai creste exagerat)
 2. Factorii hormonali ai creşterii

a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)

- rol în multiplicare celulară;

- acţionează asupra condrogenezei, prin
somatomedină, pe cartilagiul seriat;
- hiperfuncţia = gigantism;
- hipofuncţia = nanism armonic.

*progerie = nanism + imbatranire precoce

Robert Wadlow (1918-1940) cel
mai înalt om din
lume (2,72 m, 220 kg) .
b. Tiroxina şi triiodotironina

- sunt sub control talamo-hipofizar

- acţionează:

1 asupra cartilajului de creştere - mineralizare

2 asupra S.N.C.;
3 asupra maturaţiei dentare;

- hiperfuncţia = hipertiroidie
- hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism)
Forme severe de nanism tiroidian cu tegumente
infiltrate, edeme, hernie ombilicala, dismorfism
facial (fata infiltrata, inexpresiva, protruzia limbii,
buze groase). Aspect de om imbatranit precoce

Pt. Hipotiroidie se face testare genetica in maternitate.

Daca se considera ca sufera de hipotiriodie congenitala,
se initiaza tratamentul substitutiv cu H tiroidieni pt toata
viata. Daca tratamentul se incepe de la 1-2 luni, copilul
se va dezvolta normal.
c. Parathormonul:
- controlează homeostazia Ca;
- intervine în calcifierea scheletului.

d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen.

e. Cortizonul:
- efect negativ: scade numărul de celule;
- efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.
- tratamentul pe termen scurt nu infuenteaza cresterea copilului
- trat. pe termen lung se asociaza cu mineralizare deficitara a tesuturilor
si retard de crestere
f. Hormonii androgeni – testosteronul :
- iniţial activează creşterea;
- în adolescenţă: o limitează,accelerând maturarea
scheletică.
- actioneaza pe cartilajul de crestere , stimuleaza
masa musculara

g. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea

cartilajului de creştere.
Factori hormonali
-Intrauterin
- hormoni fetali - STH – influenta redusa
-

- hormoni materni – influenta mai mare

Placentari care traverseaza placenta

Gonadostimuline STH
Prolactina …..STH glucocorticoizii
mineralocorticoizii
insulina
H. tiroidieni
3. Factori patologici

•Boli genetice
•Boli metabolice
•Boli malformative
•Boli infectioase cronice
•Boli cronice - renale
- cardiace
- hepatice
- sindroame de malabsorbtie
- mucoviscidoza
FACTORI PRENATALI

• Malnutritia materna (f severa)

• Infectiile materne
• Substantele de abuz consumate de mama (fumat)
• Boli materne
• Hormonii materni
• Diverse
 FACTORI POSTNATALI

• Potentialul de • Socioeconomici
crestere • Factori climaterici
• Nutritia • Jocurile si exercitiile
• Bolile copilului • Rangul de nastere al
• Factori de mediu copilului
• Influente culturale • Inteligenta
• Factori hormonali
 ALTI FACTORI CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

- SOMN : se fie respectat !!!!

- in timpul somnului profund se secreta STH si
prolactina
- In timpul somnului paradoxal – cu vise si miscari
oculare, cand se produce o paralizie a corpului
- Bazele unui somn bun la varsta adulta se pun in
primii 2 ani de viata
• - In timpul vietii intrauterine somnul fetusului
nu se sincronizeaza cu al mamei.

- La varsta de 9 luni somnul se apropie de al

adultului cu somn profund in prima parte a
noptii si perioade de somn superficial cu treziri
scurte in a doua parte a noptii.

- 6-12 ani somn profund cu terori nocturne,

enuresis , somnambulism

- Adolescentul : modificari de somn prin

modificari hormonale si de comportament
 Legile creşterii
Observarea caracteristicilor generale normale ale creşterii a stabilit legi
generale:

a) Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea

oaselor.

b) Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al

corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime.

c) Legile pubertăţii:
- înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor
inferioare;
- ulterior pe seama trunchiului;
- în prepubertate este mai intensă alungirea;
- ulterior urmează îngroşarea corpului.
ETAPELE DEZVOLTARII COPILULUI

1. INTRAUTERINA
embrionara
fetala
2. EXTRAUTERINA

prima copilarie - p. neonatala

- p. sugar
- p. anteprescolar

a II-a copilarie - p. prescolar

a III-a copilarie - p. scolar mic = prepubertate

7-11 ; 7-13 ani
- p. scolar mare=pubertate
11-14 ; 13-15 ani
- p. adolescenta 14- 18-20
 METODE DE APRECIERE A DEZVOLTARII
FIZICE A COPILULUI

Determinarea periodica a :
- greutate : normal, prematur, dismatur
- talie
- perimetre
- pliuri cutanate
- circumferinta bratului
- indici antropometrici
- investigatii biologice (paraclinice)
- criterii functionale :
- toleranta digestiva
- toleranta infectioasa
- dezvoltarea psihomotorie
 CRESTEREA IN GREUTATE

• Percentile
• Formule de calcul
• BMI – dupa varsta de 5 ani

• BMI = greutatea / talie²

• > 30 = obezitate
• < 15 = malnutritie
• N = 18,5 – 29,9
 Ritm de crestere normal
• La nastere : 3000g ( 2750g – 4000g)
• > 4000 g = paratrof
• 2750 – 4000 g = eutrof
• < 2750 g = malnutrit, dismatur, prematur
• 2500 – 2750 = subponderal
• 2000 – 2500 = prematur / dismatur gdr I
• 1500 – 2000 = prematur / dismatur grd II
• 1000 – 1500 = prematur / dismatur grd III
• < 1000 = prematur / dismatur grd IV
• 1-4 luni : +750g/luna
• 4-8 luni : +500g/luna
• 8-12 luni : +250g/luna
• In primele ore dupa nastere are loc o scadere fiziologica in greutate (pana la
10% din G) datorata : eliminarii primei urini, meconiului, transpiratii, aportul
alimentar scazut in primele 24h (secretia lactata este minima – cca 5ml/masa).
• 1n = 9kg
• 1 an – pubertate(12 ani) = + 3kg/an
• Formul de calcul al greutatii in fct de varsta: 2V + 9
 TALIA
• masurare cu :
• taliometru (copil mare)
• pediometru (copil mic)
• La nastere = 50 ± 2 cm
• N – 1luna: + 5cm
• Luna 2: + 4cm
• Luna 3: +3cm
• Luna 4: +2cm
• Luna 5: +2cm
• Luna 6-1an: +1cm
• 1an = 75cm
• 2ani = 85cm
• 3ani = 95 cm
• 4 – puberate = 5-6cm/an
• Formula de calcul al inaltimii in fct de varsta: 5V + 80
 Perimetru cranian
• Se masoara in zonele cele mai proeminte: frunte si protruberanta occipitala
• La nastre : 35cm
• 1-3 luni: +2cm/luna
• 3-6 luni: +1cm/luna
• 6-12 luni: +0,5cm/luna
• 1an = 45cm
• Modificari patologice importante in primul an de viata:
• HIDROCEFALIE
• Crestere excesiva a perimetrului cranian
• Exista o anomalie de evacuare a LCR => venticulii se dilata f mult
• Datorata unor malformatii sau suferinte hipoxice la nastere
• Poate fi corectata daca se intervine in timp util
• Marire progresiva a craniului
• Privire in apus de soare
• Compresii pe nervii ( orbire, surditate, tetrapareza spastica)
• Daca per.cranian > 2cm decat N => investigatii neurologice (ecografie
transfontanelara, CT, IRM), suscpiciune de hidrocefalie
• MICROCEFALIE
 FONTANELE
• Anterioara
• La nastere: 2/4cm
• Se inchide : 8luni-1,5ani
• Posterioara
• 2 laterale – temporale
• La nastere: 2/5cm
• Se inchid in primele 3 luni

Palpare
• Normotensiva: N
• Bombata: hipertensiune intracraniana, meningita, encefalita
• Deprimata: sdr. de deshidratare

Daca se inchide prea devreme => microcefalie

Daca nu se inchide sau este f mare => semn de rahitism
Dupa 1 an fontanela creste f putin
5 ani: 50cm
Adolescenta: 54cm
 PERIMETRUL TORACIC

• La nastere este < 2 cm ca PC

• La 1 an = cu PC
• La 5 ani > cu 5 cm ca PC
Dentitia
______________________________________________

TEMPORARA........……..DEFINITIVA
_______________________________________________
Incisivi med. inf…………….6 - 8 luni……………..6 - 8 ani
Incisivi med. sup…………..8 – 10 luni……………..6 - 8 ani
Incisivi laterali……………..10 -12 luni……………..7 – 9 ani
Molari I……………………..18 – 24 luni……………10 – 12 ani
Canini ……………………... 8 – 24 luni…………….9 – 11 ani
Molari II…………………….24 – 30 luni……………10 – 13 ani
Molari I………………………………………………….6 – 7 ani
Molari II…………………………………..……………12 – 13 ani
Molari III……………………………………………….17 - 22 ani
__________________________________________________

Incidente in eruptia dentara

• Eruptia dentara:
• Agitatie
• Plans
• Durere gingivala
• Refuz alimentar
• Febra < 38
• Scaune semilegate 1-2/zi

• se pot adm.
• Antialgice
• Paracetamol - 10mg/kgc/doza – 3-4 ori/zi
• Ibuprofen – 10mg/kgc/doza – 2-3 ori/zi
• Gel cu anestezina pentru gingii
• Sedadative usoare ( Romergan 0,5mg/kgc/zi)
DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A COPILULUI
NOU – NASCUT
Reflexe ARHAICE

• Se formeaza in ultimele 2-3 luni de sarcina

• Persista 3-4 luni dupa nastere
• La 4 luni ele trebuie sa dispara
• Acestea trebuie cautate in prima luna de viata, in urmatoarele luni se
vor realiza cu intensitate din ce in ce mai mica pana vor disparea.

*
• La nastere pozitia nn este relaxata, dar cu mb sup si inf flectate (adopta o
pozitie asemanatoare cu cea fetala)
• Capul e usor intors intr-o parte
Reflexe ARHAICE

• Reflexul MORO
• Reflexul de apucare palamara
• Reflexul de apucare plantara
• Refleful Babinski
• Reflexul tonic al cefei
• Tonicitatea musculara
• Reflexul de cautare
• Reflexul de suctiune
• Reflexul de pasire
• Reflexul de catarare
 Reflex Moro

• Se aseaza copilul relaxat pe o masa si facem un zgomot ce il sperie

(pocnet), iar copilul va realiza o miscare de tresarire ( se extinde)
• Se urmareste ca reflexul sa fie facut simetric
• Daca reflexul se executa doar cu o mana => mana care nu se misca
este paralizata
• Daca nu are intensitate normala => suferinta neurologica
Reflex de apucare palmara
 Reflex de apucare
plantara

Stimulare talpa => flectare degete

Reflex Babinski

Stimulare talpa => extensie degete

 Reflexul tonic al cefei

Copilului asezat pe masa i se intoarce capul in stanga/dreapta, iar acesta va

intinde mana in aceeasi directie cu pozitia capului, iar pe cealalta o flecteaza.
Tonicitate musculara
 Reflex de cautare

Se atinge copilul pe obraz iar acesta se va intoarce cu fata pe partea in care

este atins, va deschide gura si va incerca sa prinda cu aceasta (ceva de
mancare-sanul)
 Reflex de suctiune

• Bine dezvoltat la nn sanatos.

• La prematur/dismatur nu e f bine dezvoltat.
• Puterea de suctiune a nn se apreciaza introducand un deget (acoperit
de manusa sterila) in gura copilului.
• Daca suge putin – se poate alimenta cu biberonul
• Daca nu suge nici la biberon - se gaveaza si se introduce lapte pe
SNG
 Reflex de pasire

Copilul se tine de subaxile si pus pe masa acesta va incerca sa paseasca.

 Reflex de catarare

Copilul se atinge pe fata dorsala a plantei de marginea mesei si el isi va ridica

piciorul si il va aseza pe masa.
 2 luni

-Pozitie mai relaxata, pedaleaza pe rand cu picioarele

-Ridica umerii si capul
-Gangureste
-Tipa – de foame, durere, bucurie, oboseala, indispozitie
-Zambeste la 2 ½ luni
-Exprima placere - nemultumire
 3 luni

- Pozitie mai relaxata

- Sustine capul
- Vede obiecte la 30-40 cm
- Este sensibil la vocea mamei
- Rade zgomotos
 4 luni

-Se joaca cu mainile

-Priveste lateral
-Tine o jucarie cu 4 degete
-Emite vocale izolate
 5 luni

-Intinde ambele maini dupa o jucarie

-Deosebeste persoanele straine de cele apropiate

-Ridica singur capul de pe planul patului

 6 luni

• Sta nesprijinit in sezut.

• La copiii cu retard motor aceasta pozitie apare mai tarziu.
 7 luni

-Pronunta clar silabe izolate

-Exprima bucuria si tristetea
-Imita persoanele din jur
-Se intoarce cu tot corpul
-Prinde obiecte si le muta dintr-o parte in alta
 8 luni

• Incepe sa mearga.
• Prima forma de deplasare este mersul in 4 labe
VORBIREA LA
SUGAR
1
 10 luni

• Se ridica singur in picioare.

• Poate sa stea in picioare sprijinit.
• Cand s-a ridicat in picioare si a inceput sa paseasca, este bine sa fie pus in
premergator (nu se forteaza copilul sa fie pus in premergator inainte ca el sa
se ridice in picioare pentru ca oasele sunt insuficient mineralizate si se pot
deforma).
10 luni
 1 an

Merge singur (varsta de incepere a mersului: 10 luni – 1 an si 4luni)

 1 an 6 luni

• Incepe sa alerge
• Vorbirea se perfectioneaza
• Pana la 3 ani copilul stie cca. 3000 de cuvinte
VORBIREA LA
COPIL
2
 2 ani

- Urca si coboara scarile tinut de maini

- mazgaleste cu creionul
- control sfincterian diurn
- aduce un obiect la cerere

3 ani
-Cunoaste 3 pozitii spatiale
-Stie poezii simple
-Repeta 3 cifre dupa examinator
-Limbaj construit gramatical
 3 – 5 ani

• Urca si coboara scari singur.

• Merge pe tricicleta.
• Sar
• Se dau pe tobogan.
• Merg in colectivitate.
• Realizeaza ca viata lor se desfasoara pe doua planuri: al colectivitatii si al
familiei. Accepta ideea de a se desparti de familie si de a ramane in
colectivitate.
• Au nevoie de socializare cu alti copii.
• Serbarile cu interpretarea de personaje sunt f importante pentru ca ii
stimuleaza sa se imagineze in postura unui personaj.
• Deseneaza
 7 ani

• Incep sa lucreze la computer

• Merg la scoala
• Pot sa apara tulburari de postura (statul in banca intr-o pozitie necorespunzatoare)
• Pot sa apara tulburari de acomodare vizuala
• !!! Trebuie urmarite problemele vizuale si ale coloanei vertebrale.
!!! Atentie la POSTURA
Spre adolescenta trebuie acordata atentie problemelor afective si riscului de a
dezvolta tulburari psihiatrice
PUERICULTURA

• Consultatii periodice ale copiilor sanatosi in primul an de viata (sau

chiar mai mult).
• Urmariti dpdv al dezvoltarii.
• Indicatii pt mama in leg cu dezvoltarea, alimentatia copilului.
• Vaccinari
• Dupa iesirea din maternitate un nn trebuie luat in primire de un
medic de familie care il va urmari (dezvoltare, alimentatie).
• Pana la 6 luni copilul trebuie vazut in fiecare luna de catre medicul de
familie.