Deşeurile şi

Influienţa lor
asupra sănătăţii
omului.
• Deșeurile sunt resturi materiale rezultate
dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de
realizare a unui anumit produs, care nu mai
pot fi valorificate direct în realizarea
produsului respectiv. Ele pot fi substanțe,
materiale, obiecte, resturi de materii prime
provenite din activitatile economice, menajere
și de consum. Majoritatea activităților umane
reprezintă și surse de producere de deșeuri.
• Tipuri de deșeuri după domeniu sau caracter.
• Deșeuri menajere - deșeuri provenite din activitățile casnice și de
consum.
• Deșeuri de producție - deșeuri rezultate în urma unor procese
tehnologice.
• Deșeuri periculoase - reprezintă deșeurile care sunt periculoase
pentru sănătatea populatiei si mediului înconjurator. Din acestea fac
parte deșeurile toxice și inflamabile, explozive, corozive, infecțioase și
altele.
• Deșeuri toxice.
• Deșeuri animaliere - sunt cele care se formează la creșterea și
îngrijirea animalelor.
• Deșeuri de construcție – sunt cele formate la întreprinderile și
organizațiile ce extrag sau/și utilizează materiale de construcție.
• Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul
deșeurilor, se referă la educația privind colectarea, transportul,
tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul
se referă la materialele rezultate din activități umane și la
reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor, a mediului,
sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea deșeurilor are ca scop
și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților
recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și lichide
 sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu 
radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.
• În România activitatea de gestionare a deșeurilor este
fundamentată pe Legea 211/2011,[1] care implementează o serie
de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei
activități cade în sarcina Ministerului Mediului și a 
Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
• Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa
colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile sunt dejasortate
dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse
direct la statiile de procesare si reciclare. Sortareadeseurilor in
centrele specializate presupune de obicei mai multe etape,
din care majoritatea suntautomatizate,permitant sortarea
rapida a unor cantitati impresionante de deseuri.Pe
scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura
camioanelor este plasata pe o banda rulante deunde bucatile
mari de plastic, cartoane etc sunt eliminatemanual pentru a nu
bloca dispozitivul de sortare. Urmatorulaparat separa deseurile
in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu
(initial se facea manual acestpas, dar incep sa fie deja folosite la
scara larga scanerele automate).
• Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta
planeta noastra, oproblema majora o constituie, fara nici o
îndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, micsau mare, arunca
zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care
suntgoale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare
actioneaza o singura data pesaptamana, golind pubela care
adesea depaseste marginile si le depoziteaza înafara
orasului, în locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea
deseurilor, pe langafaptul ca este un proces tehnologic destul
de scump, mai prezinta un dezavantaj:polueaza mediul.
Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane,
pespatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si
reciclarea lor. Aceastametoda permite recuperarea
substantelor valoroase pentru reciclare!
• Principalele forme de impact si risc
determinate de depozitele de
deseuriorasenesti si industriale, in ordinea in
care sunt percepute de populatie, sunt:
• modificari de peisaj si disconfort vizual;
• poluarea aerului;
• poluarea apelor de suprafata;
• modificari ale fertilitatii solurilor si ale
compozitiei biocenozelor pe
terenurileinvecinate.
• Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă
calitatea aerului, care a scăzut considerabil în special în zonele
urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății,
peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării
atmosferice. Organizația a atras atenția că o problemă reală pentru
sănătate o constituie și poluarea aerului din locuințe.
• Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului
organism, pornind de la tulburări ale somnului până la dezvoltarea
unor tumori canceroase. Potrivit specialiștilor din domeniu,
particulele care contaminează aerul și temperaturile ridicate
afectează inima, sistemul nervos central și funcția respiratorie, efect
care mărește riscul apariției unor boli vasculare și atacului cerebral.
Aerul poluat poate cauza și diverse alergii, care pot degenera în astm
bronșic. Expunerea la diverse tipuri de poluanți, inclusiv parfumuri și
solvenți, poate genera sensibilitatea chimică multiplă, cunoscută și ca
boala de mediu, care se manifestă asemănător reacțiilor alergice.
• Știați că:
• -     În topul celor mai poluate 20 de orașe din lume, 13 sunt din
India. Primul loc este ocupat de New Delhi, unde nivelul de
particule din aer este de 15 ori mai mare față de cel recomandat
de OMS
• -     Șase miliarde de kilograme de gunoaie sunt aruncate, anual,
în mări și oceane, în timp ce peste un miliard de oameni din
lume nu au acces la surse de apă potabilă
• -     Aerul din Beijing prezintă aceleași riscuri pentru sănătate pe
care le are și fumatul unui pachet de țigări pe zi
• -     Cele mai poluate trei orașe din Europa sunt Napoli (Italia),
Pancevo (Serbia) și Skopje (Macedonia)
• -     Economiile dezvoltate, alături de India și China, cheltuiesc,
anual, aproximativ 3.500 de miliarde de dolari pentru bolile și
decesele premature cauzate de poluare, potrivit OECD.