Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD”. IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA CONTROLUL ȘI EXPERTIZA


PRODUSELOR ALIMENTARE

Intoleranța alimentară
Studentă: Ioana Bolohan.

Iași, 2018
 Intoleranța alimentară este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul populației generale,
subdiagnosticată la acest moment din motive multiple, cu impact semnificativ asupra stării de
sănătate. 
 Această patologie presupune o reacție de respingere a organismului față de anumite alimente, pe
care nu le poate digera și asimila în mod corespunzător. 
 La ingestia alimentului incriminat are loc o reacție locală inflamatorie, care repetată în timp va
duce la afectarea mucoasei intestinale, dar și la o reacție inflamatorie sistemică, cu repercursiuni
asupra întregului organism. 
 Conform OMS, jumătate din populația globului suferă de intoleranță alimentară, dar la acest
moment doar 1 miliard de oameni sunt diagnosticați.
 Depistarea intoleranței și adoptarea unei diete corespunzătoare sunt necesare pentru combaterea
consecințelor acestei afecțiuni și contribuie la menținerea stării de sănătate a fiecaruia dintre noi.
 Spre deosebire de reacția alergică în care simptomatologia este extrem de evidentă și
apare la scurt timp de la ingerarea alimentului (minute-ore), reacția de intoleranță poate
să se manifeste la un interval de până la 24-48 de ore de la consum. 
 Alergia alimentară se manifestă prin semne și simptome predominant cutanate și
respiratorii și mai putin de ordin digestiv. Cele mai frecvente sunt dificultăți
respiratorii, edeme, acestea fiind observate și relatate imediat de pacient. 
 In cazul intoleranței alimentare, manifestările nu sunt la fel de bruște ca în cazul
alergiei, sunt extrem de diverse și de aceea de cele mai multe ori sunt neglijate,
nediagnosticate și ca atare netratate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară?
 Intoleranța alimentară se poate manifesta prin semne și simptome atât digestive,
dar și cutanate, respiratorii, articulare, musculare sau prin afectarea stării generale. 
 Cele mai frecvente cauze sunt în sfera digestivă precum: balonare, durere abdominală
difuză, diaree sau constipație, greață, dar și prin afte bucale, scădere sau creștere
ponderală. Manifestările cutanate pot fi acnee, eczeme, urticarie, prurit, eritem. 
 La nivelul sistemului osteo-articular sau muscular, această afecțiune poate determina
inflamații ale articulațiilor. Alte cauze din partea pacienților pot fi depresii, insomnii,
stare de oboseală cronică, astenie fizică, migrene, anxietate.
Care sunt alimentele care pot provoca intpleranță
alimentară?
Alimentele care pot determina intoleranţă alimentară
sunt:
 Graul şi alte cereale care conţin gluten;
 Produse lactate și derivate din lapte;
 Ouăle și derivatele din ouă;
De aceea, în multe ţări, menţionarea prezenţei acestor ingrediente
într-un produs este obligatorie.
 Aditivii nu provoacă alergii, însă pot provoca intoleranţe.
Astfel, sulfiţii (de sodiu şi potasiu), metabisulfiţii – prezenţi în
vin, monosodiu glutamatul, dioxizii de sulf, acidul ascorbic,
lecitina din soia, E 322 sunt asociaţi cu apariţia simptomelor
de intoleranţă. Majoritatea sunt folosiţi drept conservanţi
pentru alimente, băuturi şi chiar medicamente. 
Intoleranţa la gluten

 Intoleranţa la gluten apare atunci când organismul nu poate să tolereze


glutenul. Acest lucru împiedică absorbţia efcicientă a substanţelor nutritive şi
perturbă buna funcţionare a sistemului digestiv.
 Glutenul este o proteină care se găseşte în grâu, secară, orz, dar se poate
ascunde şi în produse precum brânza cu mucegai albastru, sosul de soia,
cafeaua cu diverse arome, bere sau orice produse de panificaţie.
 Această afecţiune este tot mai frecvent întâlnită, de aceea este bine să-ţi
analizez puţin simptomele pentru a depista dacă ai probleme cu glutenul. 
Cum îţi dai seama că organismul tău nu tolerează glutenul?

Deşi este o problemă greu de depistat, există anumite simptome care pot să anunţe o intoleranţă
la gluten, cum ar fi:
 dureri abdominale
 balonare
 episoade periodice de diaree
 dureri articulare
 crampe musculare
 stări de iritabilitate
 răni în cavitatea bucală
 furnicături la nivelul picioarelor
 dermatita herpetiformă (vezicule cu lichid care se manifestă cu mâncărimi).

Ca să scapi de aceste simptome, cel mai bun tratament este o dietă fără gluten. Odată ce a fost
depistată, boala celiacă nu are tratament şi poţi doar să limitezi simptomele, evitând produsele
cu gluten.
 Intoleranţa la lactoză
 Întâlnită la circa 75% din populaţia lumii şi la peste 17%
dintre români, intoleranta la lactoza este cea mai frecventă
formă de intoleranţă alimentară. Această afecţiune se
caracterizează prin incapacitatea organismului de a digera si a
absorbi lactoza, zahărul natural din lapte.
 Lactoza este un dizaharid care nu poate fi absorbit la nivelul
intestinului ca atare, ci este nevoie ca ea să fie scindată în
două monozaharide (glucoză şi galactoză). Atunci când
lactaza, enzima proprie organismului lipseşte, procesul de
scindare nu poate avea loc şi, după circa 30-120 de minute de
la consumul de alimente care conţin lactoză, apar semnele
intolerantei.
Din punctul de vedere al cauzei deficitului de enzimă
lactază, se deosebesc 3 forme de intoleranţă la lactoză:
 Intoleranţa congenitală la lactoză - aceasta reprezintă o
afecţiune foarte rară, caracterizată prin incapacitatea de a
sintetiza lactaza; se manifestă clinic prin diaree apoasă la
iniţierea alimentaţiei naturale;
 Intoleranţa primară la lactoză - apare în urma reducerii
fiziologice progresive, odată cu vârsta, a activităţii lactazei din
enterocite. La persoanele care nu prezintă o persistenţă a
lactazei, activitatea enzimatică devine îngreunată, de regulă, la
vârsta de 2-6 ani, însă poate debuta şi mai târziu, la orice
vârstă.
 Intoleranţa secundară la lactoză - aceasta apare în urma
unui episod acut de gastroenterită sau în cazul unor boli
cronice, aşa cum este boala Crohn sau boala celiacă. În acest
caz, deficitul de lactază este unul temporar şi reversibil odată
ce mucoasa intestinului se reface.
Care sunt alimentele care declanşează această intoleranţă?
Aşa cum ne-am aştepta, lactoza se regăseşte în alimente precum laptele clasic din comerţ,
brânza proaspătă, iaurtul şi alte produse lactate, şi, o veste nu foarte bună, mai ales că a
început vara – în îngheţată. Şi, deşi poate părea surprinzător, întâlnim lactoza şi în alimente
precum pâinea şi produsele de patiserie, cerealele procesate pentru micul-dejun, untul şi
margarina, mezelurile, sosurile de tip ketchup, maioneză şi muştar, bomboane şi dulciuri cu
îndulcitori, biscuiţi sau prăjituri.
 Un test în diagnosticarea intoleranței alimantare este York Test-ul.
 Este un test care are la baza o procedură minim –invazivă și
extrem de simplu de efectuat, cu o sensibilitate de peste 93%.
 Acest test presupune prelevarea unei probe mici de sănge din deget
după care se analizează prezența în sănge a unor anticorpi specifici
pentru 113 tipuri de alimente uzuale, producând ca rezultat un așa
numit "semafor" al intoleranțelor, cu cele trei zone, verde
(alimente perfect tolerate), galbenă (alimente la limita
intoleranței) și roșie (alimente cu un grad de intoleranță
semnificativă), cea din urmă avănd și patru grade de gravitate ale
intoleranței respective, de la +1 (cea mai ușoară) la +4 (cea mai
severă).
Exemplu de rezultat al York Test-ului
Bibliografie
1. http://www.sfatulmedicului.ro/ Alergiile/intoleranta-alimentara-interviu-cu-dr-maria-florea_10156
2. http://www.csid.ro/health/sanatate/cum-recunosti-intoleranta-la-lactoza-15508603/
3. http://www.csid.ro/health/sanatate/cum-recunosti-intoleranta-la-lactoza-15508603/
4. http://www.eva.ro/dietafitness/nutritie/dr-oz-intoleranta-la-gluten-cum-iti-dai-seama-ca-o-ai-si-ce-
sa-nu-mananci-articol-48416.html
5. http://www.eva.ro/dietafitness/nutritie/dr-oz-intoleranta-la-gluten-cum-iti-dai-seama-ca-o-ai-si-ce-
sa-nu-mananci-articol-48416.html