LEGEA LUI HOOKE.

FORȚA ELASTICĂ
AUTOR:

Prof. Ioana-Mihaela Popescu

Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2019
 CUPRINS

Deformările mecanice
Studiul experimental al elasticității
Legea lui Hooke
Forța elastică
Determinarea constantei elastice
Legarea resorturilor
Aplicațiile forței elastice
Bibliografia
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Deformările mecanice

Schimbarea dimensiunilor sau formei corpului solid sub acțiunea unor

forțe aplicate din exterior se numește deformare mecanică.
Forțele sub acțiunea cărora se produc deformările corpurilor se numesc
forțe de solicitare sau tensiuni.

Deformările mecanice

Deformările elastice Deformările plastice

reprezintă deformările care reprezintă deformările care nu

dispar după încetarea forței
de solicitare, iar corpul revine
la forma inițială.
dispar după încetarea forței
de solicitare, iar corpul nu
revine la forma inițială sau
revine parțial.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Deformările mecanice

deformări de alungire deformări de forfecare

F
F F

deformări de comprimare deformări de încovoiere

F
F

deformări de torsiune

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Studiul experimental al elasticității

Pentru studiul experimental al elasticității corpului se folosește un

dispozitiv format dintr-o presă hidraulică și epruvete din diferite materiale
(aluminiu, fier, cupru). Presa hidraulică din laboratoarele de fizică permite
studiul calitativ atât pentru deformarea la întindere, cât și pentru deformarea
la comprimare. Presa hidraulică este prevăzută cu un manometru care permite
măsurarea presiunii exercitate.

epruvete

Presă
hidraulică
școlară

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Presă
hidraulică
computerizată

epruvete
de plastic

epruvete
de metalice

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Etapele deformării la alungirea epruvetei
cap de
prindere
mobil
extensometru

epruvetă

cap de
prindere
fix

Epruveta se alungește sub acțiunea unei forțe

de solicitare F de la lungimea inițială ℓ0 la lungimea
finală ℓ.
Epruveta capătă alungirea:
Δℓ = ℓ – ℓ0
și alungirea relativă:
ε = Δℓ/ ℓ0
Efortul unitar reprezintă:
σ = F/S

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Etapa 1
Secțiunea S Sub acțiunea forței de solicitare care
crește uniform, epruveta se alungește
Epruveta înainte de alungire din ce în ce mai mult. La început,
deformarea este elastică, astfel încât,
Secțiunea S′<S
Etapa 2
dacă solicitarea încetează, dispare
Epruveta în timpul alungirii deformarea și corpul revine la forma
inițială.
Gâtuirea epruvetei
Etapa 3
Dacă solicitarea crește în
Deformare plastică continuare, atunci apar deformări
plastice: dacă dispare forța de solici-
Etapa4 tare, corpul nu mai revine la forma
Epruveta după rupere
inițială, iar deformarea este remanentă.
La un moment dat, la mijlocul epruvetei
apare o gâtuitură, care se accentuează
din ce în ce mai rapid. Secțiunea
gâtuiturii se micșorează, iar materialul
din zona gâtuiturii se comportă ca și
cum ar curge.
La o anumită forță de solicitare
Deformare Deformare Curgere Ruptură maximă, gâtuitura se îngustează până
elastică plastică locală când epruveta se rupe.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

https://www.youtube.com/watch?v=7Ed4BZ4D0W4
- simularea comportării epruvetei -

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Graficul dependenței efortului unitar de alungirea relativă
(curba caracteristică a materialului)
σ
D
σr

Ruperea
E
C
σe
B
σp A

O
ε
Domeniul de Domeniul de Domeniul de
elasticitate plasticitate curgere

OA reprezintă domeniul de elasticitate liniară sau proporțională (σp = limita

de proporționalitate); OB – domeniul de elasticitate (σe = limita de
elasticitate); BD – domeniul de plasticitate (σr = rezistența la rupere,
reprezentând efortul unitar maxim pe care-l poate suporta materialul fără să
se rupă); DE – domeniul de curgere locală; E – punctul de rupere.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Materialele care se rup imediat după depășirea limitei
de elasticitate se numesc materiale casante sau fragile
(cazul a din figura alăturată).
Materialele care suportă deformații remanente mari se
numesc materiale plastice. Dacă între limita de
elasticitate și punctul de rupere, materialul are o
deformare plastică mare, se spune că este material ductil.
Epruvetele executate din materiale foarte plastice
(aur, plumb) capătă o gâtuire mare, iar în momentul
a) b) c) ruperii secţiunea poate ajunge chiar la un punct (cazul b
din figura alăturată).
Materialele cu ductilitate medie (de exemplu oţelurile
carbon) au, înainte de rupere, o gâtuire destul de
pronunţată denumită „con-crater” (cazul c din figura
alăturată).
Gradul de elasticitate depinde de temperatura în
timpul solicitării și durata acțiunii solicitării. De exemplu,
oțelul este elastic la temperatura camerei și plastic la
temperaturi înalte. O sârmă de oțel inițial dreaptă, ținută
mult timp înfășurată în colac, nu redevine dreaptă după
Al, Cu, grafit
eliberarea sa.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 σ

3
4

ε
1 – material fragil (casant); 2, 3 – material ductil cu limită de curgere;
4 – material ductil fără limită de curgere

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Graficul din figura de mai jos caracterizează cauciucul vulcanizat care a
fost întins până la o lungime de 7 ori mai mare decât lungimea inițială. În nicio
porțiune a graficului, efortul unitar nu depinde liniar de alungirea relativă.
Cauciucul este totuși un material elastic pentru că la încetarea acțiunii forței
de solicitare, el revine la forma inițială. Dacă forța de solicitare se micșorează
încet, curba ce reprezintă σ(ε) nu coincide cu cea trasată la creșterea efortului
unitar și cauciucul prezintă fenomenul de histerezis mecanic.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Legea lui Hooke

Legea lui Hooke a fost stabilită experimental pentru un material elastic,

omogen și izotrop ce prezintă alungiri în domeniul de elasticitate
proporțională, numit material perfect elastic.
S-a studiat experimental alungirea unor fire cilindrice (un fir de lungime
inițială ℓ0 și aria secțiunii transversale S0, un fir de lungime inițială 2ℓ0 și aria
secțiunii transversale S0 și un fir de lungime inițială ℓ0 și aria secțiunii
transversale 2S0). Firele au fost supuse acțiunii unei forțe de solicitare.

S0 ℓ0
S0 ℓ0 S≈S0 S0 ℓ0 2S0
S0 2ℓ0
Δℓ

Δℓ Δℓ Δℓ/2
2Δℓ
F 2Δℓ
F F
2F F
F

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Din datele experimentale:
 alungirea firului depinde direct proporțional de forța de solicitare (Δℓ ∽ F)
și de lungimea inițială a firului (Δℓ ∽ ℓ0);
 alungirea firului depinde invers proporțional de secțiunea transversală a
firului (Δℓ ∽ 1/S0) ;
 alungirea firului depinde de natura materialului din care este făcut firul.

În limita de elasticitate, alungirea relativă depinde direct proporțional de

efortul unitar.

=> σ = Eε (legea lui Hooke)

F reprezintă forța de solicitare, σ = F/S0 reprezintă efortul unitar, ε = Δℓ/ℓ0

reprezintă alungirea relativă sau deformația specifică (este o mărime
adimensională), iar E – modulul de elasticitate sau modulul lui Young (se
măsoară în N/m2), fiind o constantă de material.
Observație: În cazul barelor, firelor, sârmelor, șinelor, modificarea secțiunii
transversale S se consideră neglijabilă ( S ≈ S0 ).

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 E σe σr
Materialul
(N/mm2) (N/mm2) (N/mm2)
Plumb 18000 2,5 20
Cositor 30000 3,4 20
Cupru (moale) 100000 30 200
Fier (moale) 190000 50 350
Oțel carbon 200000 330 750
Oțel molibden 220000 600 1500

Legea lui Hooke se poate rescrie sub următoarea formă:

Se observă că, pentru corpul alungit (ca de exemplu firul elastic din
experimente), ES0/ℓ0 = k reprezintă o constantă specifică a corpului, care se
numește constantă elastică.
Rezultă că forța de solicitare are expresia:
F = k‧Δℓ

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Forța elastică

În figura alăturată, un fir elastic este alungit cu

Δℓ sub acțiunea unei forțe de solicitare F din
S0 ℓ0 poziția inițială a în poziția finală b, unde rămâne în
repaus. Rezultă că în fir trebuie să apară o forță
Fe care să se opună forței de solicitare. Această forță
Δℓ x Fe
se numește forță elastică.
F Din condiția de repaus, rezultă că forța elastică
a) b) c) d) este egală și de sens opus cu forța de solicitare:
Fir alungit Fe = – F
În locul alungirii Δℓ care este o mărime scalară, se folosește elongația x,
care este o mărime vectorială egală în modul cu alungirea și de sens contrar
față de forța elastică. Rezultă:
Fe = – kx
Forța elastică nu dispare simultan cu forța de solicitare (poziția c din
figură). Forța elastică readuce corpul în poziția inițială (poziția d din figură),
unde dispare.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Observație: forța elastică nu este reacțiunea la forța de solicitare pentru că
se aplică aceluiași corp și dispariția forței de solicitare nu determină dispariția
forței elastice.
Forța elastică este forța care se opune deformării corpului și care caută să
aducă corpul la forma inițială.

Observație: tensiunea T dintr-un fir inextensibil reprezintă de fapt forța

elastică din fir, dar nu se poate calcula cu ajutorul formulei forței elastice
întrucât x → 0 și k → ∞ .
Observație: într-un resort elastic ideal (fără masă), forța elastică are
aceeași valoare în orice secțiune a resortului.

Resort alungit Resort comprimat

0 O

ℓ0 x ℓ0
x

Fe A F F A Fe

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Graficul dependenței forței de Graficul dependenței forței elastice
solicitare de alungire de elongație

F Fe x=Δℓ x

F=kΔℓ
–kx

Δℓ
0
Δℓ

Graficul dependenței forței de Graficul dependenței forței elastice

solicitare de lungimea ℓ de lungimea ℓ la alungire

F Fe ℓ0 ℓ ℓ

F
–k(ℓ–ℓ0)

ℓ
0
ℓ0 ℓ

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Determinarea constantei elastice

Lucrare de laborator
Dispozitivul experimental

1 1. două resorturi
3 2. mase marcate de 50 g, 100g, 150g
2 4 3. suport pentru resort
4. riglă gradată

Modul de lucru
 Se suspendă primul resort şi rigla gradată de suport ca în figură.
 Se măsoară lungimea ℓ0 a resortului în stare nedeformată.
 De capătul liber al resortului se adugă pe rând masele marcate m1, m2, m3.
 Pentru fiecare masă marcată adăugată, se măsoară lungimea ℓ a resortului
în stare deformată. Forţa elastică este egală cu forţa deformatoare, care în
cazul nostru este egală cu greutatea maselor marcate: Fe = G = mg .
 Rezultatele experimentale obţinute se trec în tabel.
 Se repetă pentru al doilea resort.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Tabel pentru primul resort
Nr. m ℓ0 ℓ ℓ kmediu
crt. (g) ( cm ) ( cm ) ( cm ) (N/m)
(N/m)
1
2
3

Tabel pentru al doilea resort

Nr. m ℓ0 ℓ ℓ kmediu
crt. (g) ( cm ) ( cm ) ( cm ) (N/m)
(N/m)
1
2
3

Concluzii
 Se indică sursele de erori.
 Se determină o corelație între constanta elastică și alte mărimi ce
caracterizează resortul.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Legarea resorturilor

Legarea în serie a resorturilor

Dacă asupra unei grupări în serie a
Grupare în serie a resorturilor

resorturilor acționează o forță de solicitare,

k1
atunci fiecare resort se alungește cu elongațiile
Resort echivalent

Fe1 x1, x2, …, xn, iar elongația întregii grupări este:

k2 Fe2
ks x = x1 + x 2 + … + x n
Fe2 Ținând cont de condițiile de echilibru pentru
kn
capătul fiecărui resort, rezultă:
Fen Fe1 = Fe2 = … = Fen = F => kx1 = kx2 = … = kxn = F
Gruparea resorturilor poate fi înlocuită cu un
x
Fen Fe resort echivalent care, sub acțiunea aceleiași
forțe de solicitare, capătă aceeași elongație.
F F
Pentru resortul echivalent: F = Fe = ksx
Înlocuind elongațiile din prima formulă, rezultă:

=>

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Constanta elastică echivalentă a grupării în serie a resorturilor se
calculează pe baza formulei: n

i=1

Legarea în paralel a resorturilor

Toate resorturi din
gruparea în paralel se
k1 k2 …kn … întind cu aceeași elonga-
kp
Fe1 Fe2 Fen ție x, dar în fiecare resort
x
x Fe apare altă forță elastică.
Gruparea în
paralel a F Aplicând condiția de
Resortul
resorturilor echivalent
F echilibru:
F = Fe1 + Fe2 + … + Fen =>
F = k1x + k2x + … + knx
Înlocuim gruparea resorturilor cu un resort echivalent care, sub acțiunea
aceleiași forțe de solicitare, capătă aceeași elongație. Pentru resortul
echivalent: F = Fe = kpx
Rezultă că: kpx = k1x + k2x + … + knx => kp = k1 + k2 + … + kn
n

i=1

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Aplicațiile forței elastice

Importanța studiului elasticității și plasticității materialelor

Studiul Aplicarea
legilor energiei Studiul
rezistenței
mecanice în oscilațiilor
materialelor de
câmpul forțelor mecanice
construcție
elastice
Proiectarea Studiul
construcțiilor Proiectarea
undelor
civile și sistemelor de
mecanice
industriale amortizare

Studiul Proiectarea
ductilității sistemelor Elastometria
metalelor antiseismice

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Aplicațiile practice ale forței elastice

Dinamometre

Dinamometre școlare Dinamometre medicale

(pentru măsurarea forței degetelor)

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Cântare cu arc Clești cu arc

Saltea cu arcuri

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Amortizoare pentru vibrații

Suporturi antivibrații
cu arc simplu

Suporturi antiseismice

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Amortizoare pentru vibrații

suspensie
pentru Dacia Duster

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Supapă -ventil Arcuri pentru ușa de la garaj

Zăvor cu arc Arcuri pentru ușa de la cuptor

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Adidași cu arcuri Ghete kangoo jumps

Balansoar
Arcul cu săgeți

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Benzi elastice și extensoare pentru exerciții fizice

Trambuline elastice

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 BIBLIOGRAFIA

 Cristea Gheorghe, Ardelean Ion – ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ,

vol. I, EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1980
 Enescu G. – FIZICA pentru TEHNICENI, EDITURA TEHNICĂ, București, 1983
 Fălie Vasile, Mihalache Rodica – Fizică, Manual pentru clasa a IX-a, EDITURA
DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, R.A., București, 2004
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F1, Editura Niculescu, 1999
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F2, Editura Niculescu, 1999
 Hristev Anatolie, Fălie Vasile, Manda Dumitru – Fizică, Manual pentru clasa a
IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, Grupul Editorial ART, București, 2005
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, filiera tehnologică, editura teoretică (profil real), Editura TEORA,
București, 1999
 Mantea Constantin, Garabet Mihaela – FIZICĂ, Manual pentru clasa a 9-a,
Editura BIC ALL, 2004

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Bibliografia

 http://www.adidasipearcuri.ro/adidasi_pe_arcuri.php
 http://campus.cerimes.fr/odontologie/enseignement/chap4/site/html/3.html
 http://campus.cerimes.fr/odontologie/enseignement/chap4/site/html/3_2.html
 http://www.ironman4x4.ro/cms.php?id_cms=21
 https://www.joom.com/ro/products/5b6cae318b2c3701bfd7c1d8

http://mcagrup.ro/usi-garaj-sectionale/industriale/utile/2015/01/11/Arcurile-de-torsiu
ne-de-tractiune-usi-%20sectionale-II.html
 http://pipac.free.fr/caracteristique.htm
 http://uqac.ca/chimie_ens/Chimie_physique/Chapitres/chap_6.htm

http://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/tehnica-mecanica/incercari-mecanice-incer
carea-la-tractiune-monoaxial436.php
 http://www.matweb.com/reference/tensilestrength.aspx

http://www.med-shop.ro/echipamente-medicale/produse-medicale-etc/dinamometru
-medical-camry-eh-101.html

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Bibliografia
 https://fr.slideshare.net/souissi2013/cours-complet-matriaux
 https://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Ressorts_elasticite.png

https://prestogroup.wordpress.com/2017/08/08/tensile-strength-testing-in-general
/

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/Proiectarea-asistata-de-calcul38.p
hp

http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/PROPRIETATI-MECANICE-ALE-CORP
U63.php

http://www.romenergy.ro/categorie-produs/armaturi-industriale/supape-de-siguran
ta/
 http://www.sim.utcluj.ro/stm/download/tehnologie/LucrariLab_TM.pdf
 http://www.tsocm.pub.ro/PERFORM/suportcurs/2015-02-27%20A4.pdf
 https://www.azom.com/article.aspx?ArticleID=13802
 https://books.google.ro/books?id=OG3FCQAAQBAJ&pg=PA21&lpg=PA21&dq=
 elasticitate+mecanica&source=bl&ots
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Bibliografia
 https://www.cantare-balante-electronice.ro/kern-sohn-romania/n-a-100-g-80-kg/

https://www.infinitrade-romania.ro/categorie/marcicomercializate/soleco-amortizo
are-vibratii/
 https://www.instron.us/testing-solutions/the-definitive-guide-to-astm-e8-e8m
 https://www.mecastyle.com/calcul-de-structure-loi-comportementale
 https://www.ram-didactic.ro/matematica/masurare/dinamometru-balanta-cu-arc

https://www.researchgate.net/figure/Pin-loaded-tension-test-sample-before-remo
val-of-carbon-steel-diffused-layer-top-and_fig7_254547541
 https://www.salteaortopedica.md/blog/171-caracteristcile-arcurilor-bonell
 https://www.slideshare.net/Koroli/deformarea-corpurilor

https://www.testing-instruments.com/blog/how-to-perform-tension-test/#.XY4icdIz
Y4g
 https://www.tf.uni-kiel.de/matwis/amat/iss/kap_3/backbone/r3_1_1.html

https://www.tubefr.com/etapes-pour-analyser-les-proprietes-d-un-materiau-de-sa-
courbe-contrainte-deformation.html
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani