LEGEA LUI HOOKE.

FORȚA ELASTICĂ
AUTOR:

Prof. Ioana-Mihaela Popescu

Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2019
 Deformările mecanice

Schimbarea dimensiunilor sau formei corpului solid sub acțiunea unor

forțe aplicate din exterior se numește deformare mecanică.
Forțele sub acțiunea cărora se produc deformările corpurilor se numesc
forțe de solicitare sau tensiuni.

Deformările mecanice

Deformările elastice Deformările plastice

reprezintă deformările care reprezintă deformările care nu

dispar după încetarea forței
de solicitare, iar corpul revine
la forma inițială.
dispar după încetarea forței
de solicitare, iar corpul nu
revine la forma inițială sau
revine parțial.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Deformările mecanice

deformări de alungire deformări de forfecare

F
F F

deformări de comprimare deformări de încovoiere

F
F

deformări de torsiune

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Forța elastică

În figura alăturată, un fir elastic este alungit cu

Δℓ sub acțiunea unei forțe de solicitare F din
S0 ℓ0 poziția inițială a în poziția finală b, unde rămâne în
repaus. Rezultă că în fir trebuie să apară o forță
Fe care să se opună forței de solicitare. Această forță
Δℓ Fe
x se numește forță elastică.
F Din condiția de repaus, rezultă că forța elastică
a) b) c) d) este egală și de sens opus cu forța de solicitare:
Fir alungit Fe = – F
În locul alungirii Δℓ care este o mărime scalară, se folosește elongația x,
care este o mărime vectorială egală în modul cu alungirea și de sens contrar
față de forța elastică. Rezultă:
Fe = – kx
Forța elastică nu dispare simultan cu forța de solicitare (poziția c din
figură). Forța elastică readuce corpul în poziția inițială (poziția d din figură),
unde dispare.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Observație: forța elastică nu este reacțiunea la forța de solicitare pentru că
se aplică aceluiași corp și dispariția forței de solicitare nu determină dispariția
forței elastice.
Forța elastică este forța care se opune deformării corpului și care caută să
aducă corpul la forma inițială.

Observație: tensiunea T dintr-un fir inextensibil reprezintă de fapt forța

elastică din fir, dar nu se poate calcula cu ajutorul formulei forței elastice
întrucât x → 0 și k → ∞ .
Observație: într-un resort elastic ideal (fără masă), forța elastică are
aceeași valoare în orice secțiune a resortului.

Resort alungit Resort comprimat

0 O

ℓ0 x ℓ0
x

Fe A F F A Fe

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Legea lui Hooke

Legea lui Hooke a fost stabilită experimental pentru un material elastic,

omogen și izotrop ce prezintă alungiri în domeniul de elasticitate
proporțională, numit material perfect elastic.
S-a studiat experimental alungirea unor fire cilindrice (un fir de lungime
inițială ℓ0 și aria secțiunii transversale S0, un fir de lungime inițială 2ℓ0 și aria
secțiunii transversale S0 și un fir de lungime inițială ℓ0 și aria secțiunii
transversale 2S0). Firele au fost supuse acțiunii unei forțe de solicitare.

S0 ℓ0
S0 ℓ0 S≈S0 S0 ℓ0 2S0
S0 2ℓ0
Δℓ

Δℓ Δℓ Δℓ/2
2Δℓ
F 2Δℓ
F F
2F F
F

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Din datele experimentale:
 alungirea firului depinde direct proporțional de forța de solicitare (Δℓ ∽ F) și
de lungimea inițială a firului (Δℓ ∽ ℓ0);
 alungirea firului depinde invers proporțional de secțiunea transversală a
firului (Δℓ ∽ 1/S0) ;
 alungirea firului depinde de natura materialului din care este făcut firul.

În limita de elasticitate, alungirea relativă depinde direct proporțional de

efortul unitar.

=> σ = Eε (legea lui Hooke)

F reprezintă forța de solicitare, σ = F/S0 reprezintă efortul unitar, ε = Δℓ/ℓ0

reprezintă alungirea relativă sau deformația specifică (este o mărime
adimensională), iar E – modulul de elasticitate sau modulul lui Young (se
măsoară în N/m2), fiind o constantă de material.
Observație: În cazul barelor, firelor, sârmelor, șinelor, modificarea secțiunii
transversale S se consideră neglijabilă ( S ≈ S0 ).

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 E σe σr
Materialul
(N/mm2) (N/mm2) (N/mm2)
Plumb 18000 2,5 20
Cositor 30000 3,4 20
Cupru (moale) 100000 30 200
Fier (moale) 190000 50 350
Oțel carbon 200000 330 750
Oțel molibden 220000 600 1500

Legea lui Hooke se poate rescrie sub următoarea formă:

Se observă că, pentru corpul alungit (ca de exemplu firul elastic din
experimente), ES0/ℓ0 = k reprezintă o constantă specifică a corpului, care se
numește constantă elastică.
Rezultă că forța de solicitare are expresia:
F = k‧Δℓ

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani