Sunteți pe pagina 1din 9

MARIA BIEȘU

(1935-2012)
Maria Bieșu (n. 3 august 1935,Volintiri, raionul Ștefan Vodă, 
Moldova – d. 16 mai 2012,Chișinău, Moldova) a fost o cântăreață
de operă, soprană și lied din Republica Moldova.

Biografia
Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în comuna Volintiri,
Județul Cetatea-Albă, Regatul României, într-o familie de oameni simpli, privați de
pretenții în ale artei muzicale.Părinții ei au fost Luca și Tatiana Bieșu. Maria Bieșu
debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș" cu piesa
Struguraș de pe colină la un concurs raional, alături de celebrii Tamara Ciobanu și
Serghei Lunchevici. A dus o viață grea, având și probleme de sănătate, deoarece
unica sursă de existență era o bursă modestă. A avut dificultăți în timpul studiilor,
deoarece a fost admisă la Conservator fără a avea o pregătire specială prealabilă. La
acel început promițător, Maria Bieșu a fost călăuzită de profesoarele de canto:
Paulina Botezat și talentata cântăreață Suzana Zarifian.
În 1967 obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki (Ediția I Tokio,
 Japonia). Din acest moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri
la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. La Tokio, în cadrul concursului din 1973,
fiind de acum membră a juriului, Maria Bieșu face cunoștință cu idolul său - Maria Callas

După marele succes de la Tokio, urmează o fructuoasă activitate concertistică.


Maria Bieșu evoluează pe scena Teatrului Bolșoi din Moscova și pe scenele
teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi,
Leningrad etc. Susține turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba,
Israel.
Decesul
Maria Bieșu s-a stins din viață la 16 mai 2012, la Spitalul Republican al Asociației Curativ-Sanatoriale și
de Recuperare a Aparatului Guvernului din Moldova. Maria Bieșu suferea de 7 ani de o formă rară de
 leucemie.
Premii si distinctii:
Premiul I și Cupa de Aur, pentru cea mai bună interpretare a rolului Cio-Cio-san din opera "Madame Butterfly” de 
Giacomo Puccini, la prima ediție a Concursului Internațional de canto “Miura Tamaki”, Tokio (1967)
Artistă Emerită a RSSM (1964)
Artistă a Poporului din RSSM (1967)
Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968)
Artistă a Poporului din URSS (1970)
Laureată a Premiului de Stat al URSS (1974)
Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă” (1976)
Premiului Lenin (1982)
Ordinul Lenin (1984)
Eroul al Muncii Socialiste, Steaua de Aur și Ordinul Lenin (1990)
Ordinul Republicii (1992)
Ordinul național Steaua României în Gradul de Comandor (București, 2000)
Ordinul Semnul de Onoare (Znac pociota) (1958)
Laureată a Premiului Fondului Irina Arhipova și Medalia Mihai Eminescu (București, 2001)
Membră de Onoare a Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 1999)
Om de Onoare al orașului Chișinău (1987)
Fondatoarea Festivalului Internațional de Operă și Balet Invită Maria Bieșu (anual din 1990, Chișinău)
Președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova (din 1987)
Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova (din 1992)
Primadona Operei Naționale din Republica Moldova
Doctor honoris causa
În orașul Ștefan Vodă este amplasată școala de arte care poartă numele vestitei Cio-Cio-San, Maria
Bieșu.
Anul
Opera Rolurile
interpretării
 (Puccini) Floria Tosca 1962
eni Oneghin (Ceaikovski) Tatiana 1963
ia (David Gherșfeld) Aurelia 1963
me Butterfly (Puccini) Cio-Cio-san 1963
de pică (Ceaikovski) Liza 1965
(Verdi) Aida 1966
o (Verdi) Desdemona 1967
durul (Verdi) Leonora 1969
a baladă (Alexei Stârcea) Domnica 1970
 (Leoncavallo) Nedda 1971
 (Rahmaninov) Zemfira 1973
(Gheorghe Șt. Neaga) Glira 1974
oarea (Ceaikovski) Nastasia 1974
a (Bellini) Norma 1975
a (Puccini) Mimi 1977
dot (Puccini) Turandot 1979
a (Ceaikovski) Iolanta
ei Lazo (David Gherșfeld) Olga 1980
Concluzie :

Maria Biesu va ramane in sufletul nostru mereu. Ea a fost si va ramane vocea Republicii Moldova
Si nu o sa o uitam niciodata vocea ei fermecatoare si artista indeosebita. Este o personalitate unica
ce a fost martora evenimentelor tragice asupra Republicii Moldova si a RSSM.

S-ar putea să vă placă și