Tabagismul

-diagnostic si tratament-
 Istoria fumatului
 Denumirea TUTUN vine de la insula
Tobago din arhipelagul Antilelor unde era
cultivat initial

 Indigenii o numeau “petum“

 Cuvantul spaniol “cigare(s)“ deriva din

“cigarar” – a înveli , a înfăsura în hârtie
 Istoria fumatului

 Tabac – localitatea Tabacco din Mexic

unde spaniolii au vazut prima data
această plantă

 Cea mai veche reprezentare grafica

dateaza din anul 500 înainte de Hristos-
Grup de preoti Maya fumând pipa pacii
 Istoria fumatului
 Indigenii din Lumea Nouă îl foloseau pentru
 Placere
 Profetii în starea de excitare
 Tratamentele unor boli

 Columb l-a adus în Europa în 1515-1520

 Istoria fumatului

 Ambasadorul Jean Nicot 1559 l-a

prezentat autoritatilor ecleziastice la
venirea la Lisabona (figureaza si pe
blazonul familiei)

 Folosit de Caterina de Medicis pentru a

usura migrena
 Consumul mondial
 20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi în lume( 7
mii de miliarde per an )

Acestea contin:
 4000 de compuşi
 30 clase de carcinogeni

Estimări funeste
 In 2030 vor muri 10 milioane de persoane anual
din cauza fumatului
Realităţi ale tabagismului

– Unul din doi fumători cronici va deceda de o

boală datorată fumatului înainte de vârsta de
pensionare.

– Cu cât fumatul este mai precoce cu atât riscul

de îmbolnavire este mai ridicat.

– Femeile au acelaşi risc ca şi bărbaţii.

– Doctorii au acelaşi risc ca şi pacienţii
 Fumatul in lume
 O treime din adultii de pe glob sunt
fumatori
 Exista aproximativ 1.2 miliarde
fumatori in lume2

 La adulti fumatul este responsabil

pentru un deces din 10 1
 Fumatul este responsabil pentru
aproximativ 4 millioane decese in
fiecare an, 11.000 in fiecare zi1
1. The World Bank. Curbing the epidemic: governments and
the economics of tobacco control . 1999.
2. Corrao MA, et al. Bulletin of the World Health Organization
2000; 7:884–890.
Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datorat
fumatului
Risc relativ la fumator*

Cauze de deces Barbati Femei

Toate cauzele 2.34 1.90

Boli coronariene(35-64 ani) 1.94 1.78
Boli coronariene(>65 ani) 1.68 3.00
Alte boli cardiace 1.85 1.60
Boli cerebrovasculare (<35 ani) 2.24 1.84
Boli cerebrovasculare (35-64 ani) 3.67 4.80
Boli cerebrovasculare (>65 ani) 1.94 1.47
Alte boli circulatorii 4.06 3.00
Bronhopneumopatie cronica obstructiva 9.65 10.47
Alte boli respiratorii 1.99 2.18
Cancer bucal si faringian 27.48 5.59
Cancer esofagian 7.60 10.25
Cancer de pancreas 2.14 2.33
Cancer laringian 10.48 17.78
Cancer pulmonar 22.36 11.94
Cancer renal 2.95 1.41
Cancer de col uterin 2.14
Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar 2.86 2.58

*categoria de referinta este cea de nefumator(risc relativ = 1)

 Efectele pe termen scurt ale
fumatului activ
Efectul nicotinei asupra creierului:
– nicotina influenteaza functiile
cerebrale cum ar fi dispozitia,
emotiile , etc.

Alte efecte fizice ale fumatului:

– cresterea frecventei cardiace
– cresterea tensiunii arteriale
– efecte gastrointestinale
– scaderea temperaturii pielii,
datorata vasoconstrictiei periferice
1. Henningfield JE, et al. Psychopharmacology of nicotine. In: Nicotine addiction. Principles and management.
Orleans CT, Slade J. (ed.) Oxford University Press, 1994:24–45.
 Efectele pe termen lung ale
fumatului activ : neoplasme
Fumatul activ poate produce
neoplasme cu urmatoarele
localizari:
orofaringe
laringe
esofag
plamani
stomac
pancreas
rinichi

vezica urinara
1. US DHHS. A Report of the US Surgeon General. Washington; 1982.
 Efectele pe termen lung ale
fumatului activ : afectiuni cronice
Fumatul activ poate
produce:
accident vascular cerebral

boala coronariana

BPOC

anevrism aortic

boala vasculara periferica

1. US DHHS. A Report of the US Surgeon General. Washington; 1982.

« Fumatul ucide ! »
 Cateva mituri de combatut

« Fumez atat de putin , deci nu exista nici

un risc »
• Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi

« Fumez tigari usoare »

• Tigarile « usoare » sunt la fel de
periculoase pentru santate
 Cateva mituri de combatut

« Stoparea dintr-o data este periculoasa »

• Niciodata renuntarea la fumat nu este
daunatoare pentru santate (dar
renuntarea poate avea inconveniente
temporare)

« Nicotina duce la imbolnavire »

• Nicotina care induce dependenţa este
cel mai puţin nociv produs
Fumatul la femeia însărcinată:

• Creşterea riscului de sarcină extrauterină

• Creşterea riscului de naştere prematură

• Întîrzierii în creşterea fătului (150-300 g)

– Fumat pasiv 100 g
– < 5 ţigări/zi 100 g
– > 20 ţigări /zi 460 g
Fumatul la tineri:

• Scaderea performatiilor spotive, sexuale

• Interactiune cu anticonceptionalele orale

(creşte de 2- 20 de ori riscul de afecţiuni
cardiovasculare)

• Afectare ten, ridare piele, îmbătrânire

precoce
Varsta de debut a fumatului este la fel
de importanta ca si numarul de tigari
fumate pentru riscul de aparitie
a cancerului pulmonar.
Fumatul la astmatici şi BPOC:
• Accentuează obstrucţia bronşică

• Creşte riscul de recidivă a astmului din copilarie la adultul

tânăr

Fumatul si complicaţiile postoperatorii:

• Creşterea riscului de complicaţii respiratorii postoperatorii

• Diminuarea riscului de complicaţii locale la fumătorii care

stopează fumatul preoperator
 Fumatul pasiv

• Creşterea riscului de boli respiratorii la copil

şi la adult.
• Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare
la adult.
• Creşterea riscului de cancer pulmonar.
Riscul de boli respiratorii la adulţii
fumători pasivi

• Creşterea riscului de tuse, expectoraţie şi

crize de astm

• Creşterea este proporţională cu durata şi

intensitatea expunerii
Riscurile fumatului pasiv pentru
copiii expuşi

• Făt : creşterea riscului

– prematuritate şi greutate mică la naştere
– diabet la vârsta adultă

• Copii : creşterea riscului

– tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli
respiratorii,
– de moarte subită
 Fumatul - o problema de sanatate
publica?
 Consumul de tutun - 4000 de constituente chimice
introduse in organism

 Determina dependenta (nicotina):90%

 Are efect daunator si asupra celor din jur -fumatul pasiv

 constant promovat publicitar, mereu adus in atentia

populatiei.
De ce fumatul este primejdios?
Avantajele stopării fumatului
Beneficiile renuntarii la
fumat
Timp dupa
renuntare
15 ani
20 minute Riscul de AVC revine la
normal
Frecventa cardiaca si
circulatia periferica 10 ani
Riscul de cancer
8 ore pulmonar se reduce cu
Nivelele de nicotina si CO 50%. Riscul de IM revine
scad cu 50%. PaO2 - N la normal
1 an
24 ore Riscul de IM se reduce
Toata nicotina e eliminata cu 50%
Gustul si mirosul
3-9 luni
48 ore Tusea si wheezingul se
reduc
Clearance-
Clearance-ul mucociliar
si CO revin la normal, 2-12 sapt.
scade riscul de IM Imbunatatirea
72 ore circulatiei
Imbunatatirea respiratiei,
respiratiei,
scaderea
bronhospasmului
 Problemele sevrajului

• Creşterea în greutate
• Simptome de abstinenţă-sevraj
• Dorinţa subită de ţigară (craving)
• Depresia
• Capcanele ascunse
 Cresterea in greutate
• Creşterea activităţii centrului foamei

• În medie 3 kg

• 10 % din fumatori pot depăşi 10 kg dar 30%

nu iau în greutate !
Simptomele de sevraj
 Vertij, dureri de cap
 Fatigabilitate
 Tuse
 Tulburări ale somnului
 Constipaţie
 Foame , nevoia de dulce
 Tulburari de concentrare
 Iritabilitate

!!!Sunt atenuate de substituenţi nicotinici

Dorinţa subită de ţigară (craving)
• Episoade de scurta durată (1-3 min) , aparent
motivate deosebita, ce pot surveni cateva
luni după renuntarea la fumat.

• Dispare în general prin introducerea unor

activităţi de « diversiune »

• Ocupare mâini, timp

Capcanele ascunse
• Obiceiuri
• Tentaţii (rolul anturajului)
• Asocierea cu alcool, medicamente
Asistenţa medicală
Strategie şi suport farmacologic
 Strategia renunţării la fumat
Tabagismul =o dependenta
• necesita un tratament medical compus din:

– O intervenţie asupra comportamentului

• Educaţie, informaţie, sfat

– Un suport farmacologic
• Tratarea fenomenelor de sevraj
Identificarea stadiului de pregatire
pentru sevraj
“Ce credeti despre faptul ca fumati?”
Stadiul pregatire sevraj - identificare
Nu ma intereseaza Ma gandesc sa abandonez Sunt pregatit sa ma
sa abandonez fumatul. fumatul. las ACUM.
Imi place sa fiu fumator. Nu sunt sigur ca sunt As avea nevoie de
Imi face placere sa pregatit, acum. ajutor.
fumez. Imi este teama sa nu ma
ingras.

Nepregatit: Ezitant : Pregatit :

Sfat minimal Interviu motivationant Sprijin pentru sevraj
Cele 5 etape ale interventie imedicale:
Ghid pentru renuntarea la fumat
Întreabă (Ask) Sfătuieşte (Advise)
Pacientul stabileşte data renunţării
- stabiliţi statusul fumătorului
în dinamică

A A
- Informaţi pacientul despre
riscurile fumatului asupra
sanatăţii sale

Asistaţi
(Assist)
A A Aranjaţi
(A rrange)
-Urmăriţi
- Ajutaţi fumătorul să renunţe -Asiguraţi sprijin
:suport psihologic/farmacoterapie -Verificaţi noul status de
nefumător

Raw et al, Thorax 1998.

Efectele nicotinei (1)
• Stimulant
• Calmant
• Euforizant
• Antidepresiv
• Diminuare a apetitului
Ce trebuie aflat obligatoriu

Tipul de fumător
fumător zilnic, fumător ocazional, ex-fumător

Nivelul tabagismului
pachete-an:

Un pachet-an - 1 pachet de ţigări (20

ţigări) fumat zilnic timp de 1 an
Se hotaraste data stoparii
Se identifica trigerii
 Strategii pentru renuntarea la fumat

Ne-farmacologice Farmacologice

 Prima linie:
-Voinţa proprie
-Sfatul medicului  TSN
-Terapie  Bupropion
 Vanericlina
comportamentală
-Hipnoza
-Acupunctura  A doua linie:

 Nortriptyline
 Clonidine,etc
TSN-terapia de substitutie nicotinica
 Pentru reducerea simptomelor de sevraj primeşte
nicotină temporar (de obicei 8 săptămâni)

 Astfel nu primeste concomitent ceilalţi compuşi

ai unei ţigări

 Se evită dificultăţile determinate de dependenţa

psihologică şi fizică
Guma cu nicotina
Patch transdermic
Spray nasal

• Indicatii : este un produs de electie

pentru marii fumatori, marii dependenti
 Inhalantul cu nicotina

este un dispozitiv similar unui port-tigaret care

contine un cartus cu un burete îmbibat cu 10
mg de nicotinã

• Indicatii: la cei cu mari dependente

comportamentale ( legate de mana si gura)
Pastile sublinguale

• Indicaţii: categoria marilor fumători,

puternic dependenţi
 Cinetica nicotinei

tigarete

Spray
Inhaler

Guma 4 mg Patch 21 mg

Guma 2 mg
0 30 60 minute
 Zyban®
(bupropion HCl SR)
 Bupropion
primul tratament non-nicotinic

inhibitor selectiv de receptori de catecolamine

rata de sevraj 36-49 %

Risc de efecte secundare comune cu antidepresive (din

aceiasi familie)

 minore: insomnie, uscăciune a gurii

 majore: crize de epilepsie (1 la 1000 pacienţi)
 Bupropion
 doza de 150 mg 3-4 zile, 300 mg-7 saptamani

 fumeaza in prima saptmana

 începe cu 150 mg în fiecare dimineatã pentru

primele 3 zile iar daca toleranta este buna se
ajunge la 150 mg x 2

 Durata tratam. 7-12 saptamani, chiar pana la 1 an

 Bupropion HCl SR - utilizare
Fixeaza data de intrerupere a
fumatului
Ziua 1–3 Ziua 4–7 Ziua 8–14 Ziua 15–pana la
sfarsitul curei

Continua Intrerupe
sa fumatul
( data: ziua
fumeze
8)

150 mg 150 mg Continua sa ia Continua sa

o data pe zi de 2 ori pe zi comprimatele ia comprimatele
de 2 ori pe zi de 2 ori pe zi pana
la finele
tratamentului
Legarea nicotinei de receptorul nicotinic
determină eliberarea de dopamină

Nicotina
1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.
 Champix® :
acţiune dublă, agonistă şi antagonistă

Vareniclină

Determină atât o eliberare de

dopamină (mai mică decât în cazul
nicotinei)

împiedicarea legării nicotinei de

receptorii 42.

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague,
Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.
 Champix® : agonist parţial
Raţiune

Efect maxim
100% Agonist complet

Blocarea recompensei

Efect Agonist parţial

50%

Reducerea sevrajului
a dorinţei de a fuma

0%
Doză, expunere
 Vareniclină
 rata de sevraj - 45-48%

 Durata tratamentului este de 12 săptămâni

 Champix® este disponibil pentru administrare orală, în 2

concentraţii: 0,5 şi 1,0 mg;

Zilele 1 – 3: 0,5 mg o dată pe zi

Zilele 4 – 7: 0,5 mg de două ori pe zi
Ziua 8 – Încheierea tratamentului: 1 mg de două ori pe zi

1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix®

Sfatuirea fumatorilor de
către personalul medical
 Eficacitatea intervenţiei

• Simplul fapt ca cadru medical a intervievat si sfatuit

un fumator pentru renuntarea la fumat dubleaza
sansele de stopare a fumatului la un an.
Ce trebuie stiut ?
A nu fuma este normalul-fumatul este o exceptie.

Majoritatea adolescenţilor şi adulţilor nu fumează

şi pot de asemenea să aprecieze o pauză, o cana de
cafea, să răspundă la telefon şi să facă faţă stresului
din viaţa cotidiană fără să fumeze!

Personalul sanitar care nu fumează sau care

renunţă la fumat este mult mai credibil decât cel
care fumează.
 Sfaturi pentru fumatori

• Dacă tot personalul sanitar ar practica intervenţia

minimală asupra fumătorului , ar permite
castigarea în fiecare an calendaristic a 2200 ani
de viaţă la fiecare 1000000 locuitori

• Sfatul minimal este activitatea de prevenire cea

mai eficienta din sanatatea publica