DEFINIRE

HTA= TA mai mare sau egală cu 140/90 mm Hg

Prehipertensiune= interval între 120/80 și 139/89
Progresia spre HTA este de 2x mare
Riscul cardiovascular= IMA, AVC
DEFINIRE
Natura asimptomatică împiedică detecția precoce
(silent killer= vase, rinichi,cord, creier)
Educația pacientului!
Managementul eficient
În țări industrializate= TAs crește cu vârsta; TAd
crește până la 50 de ani, apoi descrește
În celelalte țări: nu crește cu vârsta
DEFINIRE
HTA înainte de 50 de ani= HTA sistolică și
diastolică
HTA peste 50 de ani= HTA sistolică izolată

Sub 50 ani: bărbați

Peste 50 ani: femei
DEFINIRE
HTA primară= cauza nu poate fi identificată (90-
95%)
Obiceiuri: calorii, sare, alcool
Sindrom metabolic= HTA, obezitate,rezistența la
insulină, intoleranța la glucoză, dislipidemie
Factorii genetici
HTA secundară (mecanisme neuro-hormonale,
vasculare)
 ETAPE DE DIAGNOSTIC

Evaluarea HTA:
1. Stadiul HTA
2. Evaluarea riscului cardiovascular
3. Detectarea cauzelor posibile a unei HTA
secundare
4. Evaluarea complicațiilor
DIAGNOSTIC
1) Măsurarea TA:
Nu se diagnostichează pe baza unei singure valori
crescute
După 5 min de repaus
Pacientul așezat, spatele sprijinit, brațul la nivelul
inimii
Greșeală= manșeta mai mică la un braț prea mare
Fără cafea și fumat cel puțin 30 min
DIAGNOSTIC
1) Măsurarea TA:
La vârstnici= ateroscleroza (TAs): se palpează și pulsul
radial; se umflă manșeta cu 20 mmHg peste nivelul de
dispariție a pulsului, apoi se desumflă cu 3-5 mm/sec
Se măsoară la ambele membre
Se măsoară și după 5 min de ortostatism=hipotensiunea
ortostatică (bătrâni, DZ, b. Parkinson)
STADIALIZARE HTA
TA normală: TA s< 120; TA d< 80 mmHg
Prehipertensiune: TA s= 120-139; TA d=80-89

HTA stadiul I: TA s= 14o-159; TA d= 90-99

HTA stadiul II: TA s= 160-179; TA d= 1oo-109
HTA stadiul III: TA s= 180-209; TA d= 110-119
HTA stadiulIV: TA s> 210; TA d> 120
DIAGNOSTIC
1) Monitorizarea TA în ambulator:
HTA de halat alb= valoare medie pe 24 ore < 130/80
mmHg, fără semne de afectare a organelor țintă
HTA mascată= fumatul, influențe la locul de muncă
HTA nocturnă= boala cronică de rinichi
Creșterea TA dimineața= AVC, IMA, moarte subită
(controlul adecvat prin terapie!)
DIAGNOSTIC
2) Estimarea riscului cardiovascular:
Fumat
Colesterol > 240 mg/dl
HDL-colesterol < 40 mg/dl
Diabet zaharat
Boala cronică de rinichi: RFG <60 ml/min/m2;
albuminurie > 300 mg/24 ore
HVS (ECG, ECO)
Boala evidentă: cardiopatia ischemică, ICC, AVC
DIAGNOSTIC
2) Estimarea riscului cardiovascular: SCOP= stabilirea
valorilor țintă ale TA:
 TA< 140/90 mmHg: HTA necomplicată
 TA< 130/80
 Diabet zaharat
 Boala cronică renală (RFG <60ml/min/m2)
 Boala coronariană
 HVS
 Prevenția secundară a AVC sau atac ischemic tranzitor
DIAGNOSTIC
3) Identificarea și tratarea cauzelor de HTA secundară:
Renală
Endocrină
Medicamentoasă
Afecțiuni aortice
BOLI ALE PARENCHIMULUI RENAL

 Glomerulonefrita
 Pielonefrita
 Nefropatia diabetică
 Rinichi polichistic
 Hidronefroza
 TBC renal
 Insuficiența renală cronică
Diagnostic:
1. Creatinina 1,2 mg/dl femei (1,4 mg/dl bărbați)
2. Uree
3. Electroliți serici și urinari
4. RFG < 60 ml/min/m2
5. Albuminurie (30 mg/24 ore)
6. Examen de urină: hematurie, proteinurie, cilindrurie,
leucociturie
7. Ecografie renală
8. Urografie intravenoasă
 HTA: progresia bolii renale
 Medicația antihipertensivă + hemodializa
 HIPERTENSIUNEA RENOVASCULARĂ
=Stenoza uni sau bilaterală a arterei renale
 HTA severă la tânăr sau peste 50 de ani

 Înrăutățire recentă a unei HTA anterior bine

controlate
 Urgențe hipertensive

 Edem pulmonar acut

 Înrăutățirea bruscă a funcției renale la un pacient cu

HTA
 Suflu abdominal în flancuri
 HIPERTENSIUNEA RENOVASCULARĂ
 Diagnostic:
1. Rinichi mai mic unilateral (UIV, ECO, scintigrafie
renală)
2. Ecografia Doppler a arterelor renale= stenoza

3. Arteriografie

4. AngioRMN, angiografia CT

5. Funcția renală: uree, creatinina, RFG

HIPERALDOSTERONISMUL PRIMAR

 Cauza:
 Adenom suprarenalian sau

 hiperplazia suprarenaliană bilaterală

 HIPERALDOSTERONISMUL PRIMAR
 Diagnostic:
1. Hipopotasemie < 3,5 mmol/l- slăbiciune musculară,
aritmii cardiace
2. Creșterea K urinar

3. Creșterea aldosteronului plasmatic

4. Evidențierea adenomului: CT, RMN

 SINDROMUL CUSHING
Cauza:
1. Adenom,
2. hiperplazie,
3. carcinom suprarenalian
 SINDROMUL CUSHING
Diagnostic:
1. Obez, facies de lună plină, slăbiciune musculară,
hirsutism, vergeturi, acnee
2. Dozarea cortizol plasmatic și urinar
3. Ecografia, CT de suprarenală
 FEOCROMOCITOM
Cauza:
 Tumoră în medulosuprarenală sau ganglioni
abdominali
 10% malignă: meta ggl, ficat, plămâni
 FEOCROMOCITOM
Diagnostic:
 HTA paroxistică
 Tahicardie- palpitații

 Transpirații

 Tremurături

 Cefalee

 Dureri toracice + abdominale

 În urină= catecolamine, metanefrine, AVM

 Ecografie, CT abdominal

 Scintigrafie (meta-iod-benzil-guanidil)
Alte cauze de HTA secundară
Hipertiroidism
Coarctația de aortă
Insuficiența aortică
Medicamente: CO, Ciclosporina, cocaina
DIAGNOSTIC- teste inițiale
Glicemie
Colesterol, TG
Acid uric
Examenul de urină (proteinurie, hematurie,
leucociturie, densitate urinară)
Uree/creatinina (+clearance creatinina, RFG)
Na, K seric, urinar
DIAGNOSTIC- teste inițiale
FO= artere scleroase, hemoragii, edem
Rtg toracic= cardiopatia hipertensivă
ECG= HVS, modificări ST-T (ischemia)
Ecocardiografie= HVS
Ecografie renală
DIAGNOSTIC- explorări speciale
UIV
Arteriografia (angiografia) renală
Dozări hormonale: catecolamine,metanefrine, AVM,
cortizolemie, cortizol urinar
ECO, CT, RMN abdomen
Scintigrafie
CT sau RMN craniu
COMPLICAȚII- cardiovasculare
Vasele= ateroscleroza, infarcte

Retinopatia hipertensivă(hemoragie retiniană, edem

papilar)
Cardiopatia hipertensivă- hipertrofie
Insuficiența cardiacă
Insuficiența ventriculară stângă acută= Edem
pulmonar acut
COMPLICAȚII- cardiovasculare
Ischemie miocardică: cardiopatie ischemică, angina
pectorală, IMA
Moartea subită
Disecția acută de aortă
COMPLICAȚII- renale
Nefroangioscleroza
Stenoza arterei renale
Scade filtrarea glomerulară (RFG)
Proteinurie <1,5 g/l
Retenție azotată: cresc uree, creatinina
COMPLICAȚII- cerebrovasculare
Encefalopatia hipertensivă (Edem cerebral =cefalee,
grețuri, vărsături, confuzie, convulsii, coma)
AVC:
Hemoragia cerebrală/Hemoragia subarahnoidiană
Infarct cerebral
Atac ischemic tranzitor
TRATAMENT
Modificarea stilului de viață:
Regim hiposodat
Hipocaloric= fructe+ legume, conținut redus de grăsimi
Fumat
Cafea
Marii alcoolici
Managementul stresului, anxiolitice
TRATAMENT
DIURETICE

Diuretice tiazidice= Nefrix

Diuretice de ansă= Furosemid tb 40 mg, f 20 mg
Diuretice care economisesc K= Spironolactona 25-
50-100 mg
Diuretic + vasodilatator= Indapamida ( Tertensif)
tb 1,5 mg
TRATAMENT
INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A
ANGIOTENSINEI

BLOCANȚI AI RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINĂ

Captopril tb 25 mg 3x1/zi
Enalapril tb 10 mg 2x1/zi
Lisinopril
Perindopril
Losartan
TRATAMENT
BLOCANȚI AI CANALELOR DE CALCIU

Nifedipina tb 10 mg
Felodipina (Plendil) tb. 5, 10 mg
Amlodipina tb. 5, 10 mg
Verapamil
Diltiazem
TRATAMENT
BETA BLOCANTE

Propranolol
Atenolol
Bisoprolol tb 5 mg
Metoprolol tb 50 mg
TRATAMENT
ALFA BLOCANTE:
Prazosin (Minipress) tb. 1mg-10-20 mg

ALFA ȘI BETA BOCANTE:

Carvedilol tb. 12 mg
TRATAMENT
INHIBITORI ADRENERGICI CU ACȚIUNE CENTRALĂ:
Alfa-metil-dopa 250-1000mg
Clonidina 0,3-0,6 mg

VASODILATATOARE:
Hidralazina
Minoxidil
Nitroprusiat de sodiu