UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

RAPORT
LA PRACTICA DE MASTER
Realizat de Beșliu Aliona, studenta ciclului II,
în IPLT „Vasile Alecsandri” or. Ungheni
/11.11.2019-14.12.2019/
Metodologia studierii elementelor de
combinatorică în liceu. Aplicații.
 Problema de cercetare: Studierea și utilizarea strategiilor
algoritmice, a strategiilor euristice de rezolvare a problemelor
de combinatorică.
Obiectul cercetării: îl constituie procesul de rezolvare a
problemelor de combinatorică prin metode moderne de
predare-învățare-evaluare.
Scopul cercetării constă în aplicarea informației teoretice
referitoare la strategiile algoritmice și euristice de rezolvare a
ecuațiilor și inecuațiilor combinatorii.
 Obiectivele de cercetare:

o Analiza literaturii științifico-didactice referitoare la rezolvarea

exercițiilor și problemelor de combinatorică.
o Elaborarea unui proces de învățare al elevilor ce se axează pe
cunoștințe, gândire logică pusă în calcul sistematic în situații de diferit
grad de dificultate.
o Utilizarea combinatoricii în diferite sfere ale vieții.
o Analiza și interpretarea datelor obținute din experiment, sistematizarea
rezultatelor cercetării.
 Ipoteza cercetării: Organizarea și desfășurarea metodologică
a rezolvării exercițiilor și problemelor de combinatorică va fi
eficientă dacă:
Profesorul va forma la elevi un tip special de gândire -
combinatoric. Importanța dezvoltării capacităților combinatorii
ale inteligenței elevilor este evidentă atât din pozițiile generale ale
teoriei dezvoltării personalității, cât și din punctul de vedere al
diferitelor tipuri de aplicații practice.
 STRUCTURA LUCRĂRII
❏ Introducere
❏ Secvențe din istoria elementelor de combinatorică
❏ Capitolul I Metodologia studierii elementelor de
combinatorică în liceu
❏ Capitolul II Metodologia rezolvării problemelor de
combinatorică
❏ Capitolul III Organizarea și desfășurarea experimentului
Pedagogic
❏ Concluzii generale
❏ Bibliografie
❏ Anexe
 „Cea mai bună metodă de prezicere a
dezvoltării viitoare a științelor matematice
este studierea istoriei și stării actuale a
acestor științe”
/A. Poincare/
 Capitolul I. METODE ȘI PROCEDEE DE STUDIERE A
ELEMENTELOR DE COMBINATORICĂ

În baza analizei literaturii științifico-didactice referitoare la domeniul

studiat, în primul capitol sunt relevate noțiunile de bază: mulțimi
ordonate, permutări, aranjamente, combinări. Sunt studiate metode și
procedee de rezolvare a problemelor de combinatorică.
De asemenea este menționat aportul marilor matematicieni care pentru
prima dată s-au preocupat de studiul elementelor de combinatorică.
 1.1 Mulțimi ordonate

Mulțimea Relații de
ordonată ordine:

Relația Relația
a mulțimilor între funcții, pe
codomeniul
comun al lor
Relația dintre Relația în
numerele reale mulțimea N
 1.2 Permutări 1.3 Aranjamente 1.4 Combinări
Permutarea mulțimii Toate submulțimile Combinare din
este o aplicație ordonate care conțin elemente a câte este
Definiție:

(funcție) biunivocă elemente luate câte ( și orice submulțime a

Definiție:

(bijectivă) a mulțimii numere naturale și m) mulțimii din elemente

în mulțimea . ale mulțimii cu care conține elemente
elemente se numesc ().
aranjamente dede
elemente luate câte .
calcul
calcul
dede

.
Formula
ormula
 1.5 Proprietăți ale combinărilor
 
Pentru orice este adevărată egalitatea

Pentru orice este adevărată egalitatea

Pentru orice este adevărată egalitatea:

 Capitolul II.
METODOLOGIA REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE
COMBINATORICĂ

În capitolul doi au fost supuse cercetării toate tipurile de probleme ce conțin

elemente de combinatorică.
Astfel în urma acestei cercetări au fost obținute următoarele rezultate:
 determinarea regulilor de stabilire a tipului combinației;
 Stabilirea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și incuațiilor ce conțin
elemente de combinatorică;
 au fost rezolvate un șir de exerciții, probleme din diferite sfere ale vieții
ce conțin elemente de combinatorică.
 
2.1 Probleme combinatorii de calcul
1. Să se calculeze:
Rezolvare:

2. Să se calculeze:
Rezolvare:
 
2.2 Egalități combinatorii
Să se demonstreze că:
Demonstrare:

= (1)
Notăm
Aplicând formula combinărilor elementare , obținem:
.
Adunând aceste două egalități, obținem:

Înlocuind în , obținem:
c.c.t.d.
 2.3-2.4 Ecuații combinatorii. Inecuații combinatorii
Etapele de rezolvare a ecuațiilor/inecuațiilor combinatorice:
1) Determinarea DVA;
2) Aplicarea formulelor pentru calculul numărului factorial, a
numărului de permutări, aranjamente sau combinări;
3) Obținerea ecuației/inecuației de gradul 1-2, utilizând transformările
necesare;
4) Rezolvarea ecuației/inecuației obținute;
5) Verificarea includerii soluțiilor în DVA
6) Scrierea răspunsului corect.
  Să se rezolve ecuația:
Rezolvare:
Aplicând formulele pentru calculul numărului de aranjamente și combinări, obținem:

Rezolvând sistemul, obținem:

Răspuns:
  Să se rezolve inecuația:
Rezolvare:
Aducem inegalitatea dată la forma:

Cercetând funcția , determinăm zerourile ei și le reprezentăm schematic în sistemul de axe

ortogonale:

Conform relațiilor lui Viete avem:

15
  10
Folosind graficul, determinăm valorile lui n pentru care . Astfel 5
0 0 0
obținem: -4 -2
-5
0 2 4 6 8 10

-10
Ținând cont de DVA obținem că doar -15
-20
Răspuns: -25
 2.5 Probleme combinatorii
Stabilirea tipului de combinație:
Se atrage atenția la ordinea
aranjării elementelor și
componența elementelor în
submulțimile formate
Dacă atunci avem
dacă ordinea nu importă, aranjamente sau permutăriă
și submulțimile ordonate adranjamente, acă nu permutări, dacă
ale mulțimii se deosebesc participă toate participă toate
prin componența elementele mulțimii elementele mulțimii
elementelor atunci avem inițiale și submulțimile inițiale și submulțimile
ordonate ale mulțimii se ordonate ale mulțimii
combinări
deosebesc prin nu se deosebesc prin
componența componența
elementelor elementelor
  Problemă Cu cifrele 1, 2, 3 se formează coduri de 6 simboluri.
Determinați probabilitatea că un cod format la întâmplare va conține o cifră
de 1, două cifre de 2 și trei de 3. (BAC 2020, Test pentru exersare №1)
Rezolvare:
(cazuri totale)
(cazuri favorabile)
Evenimentul A constă în faptul că codul format la intâmplare va conține o
cifră de 1, două cifre de 2 și trei de 3. Astfel probabilitatea realizării acestui
eveniment este:
.
Răspuns:
 Capitolul III. ORGANIZAREA, DESFĂȘURAREA ȘI DESCRIEREA
EXPERIMENTULUI PEDAGOGIC
Experimentul pedagogic a fost realizat în trei etape:
⮚ Experiment de constatare
⮚ Experiment formativ
⮚ Experiment de control
La baza organizării și desfășurării experimentului pedagogic au stat următoarele
surse:
- Studierea actelor de politici educaționali în direcția cercetării
- Observarea și compararea comportamentului cognitiv, a motivației pentru
învățarea interesului atât în clasa experimentală cât și în clasa martor.
- Elaborarea modelului de soluționarea a problemei de cercetare
- Testarea inițială a elevilor în clasa experimentală și clasa martor
- Studiul experimental de control a elevilor din clasa experimentală și din clasa
martor.
 Rezultatele obținute la etapa de constatare
Analiza comparativă a frecvenței notelor în ambele clase, la
testul inițial 1
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de elevi clasa - - - - 2 6 3 6 1 -
martor
Nr. de elevi clasa - - - 1 3 3 4 5 2 -
experimentală
Analiza rezultatelor testului de constatare
  Grupul Grupul martor
experiment
al
Elevi pe 18 18
listă
Nota medie 6,83 6,88
Calitatea 38,9% 38,9%
 Rezultatele obținute la etapa frontală
Analiza comparativă a frecvenței notelor la ambele clase, la
Nota 1 2 testul
3 formativ
4 5 6 7 8 9 10
Nr. de elevi clasa - - - - 2 3 7 5 1 -
martor
Nr. de elevi clasa - - - - 2 4 5 4 3 -
experimentală
Analiza rezultatelor testului formativ
  Grupul Grupul
experimenta martor
l
Elevi pe listă 18 18
Nota medie 7,11 7,00
Calitatea 38,9% 33,3%
Reușita 100% 100%
 Rezultatele obținute la etapa de control
Analiza comparativă a frecvenței notelor la ambele
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
clase, testul sumativ
Nr. de elevi clasa - - - - 1 3 7 6 1 -
martor
Nr. de elevi clasa - - - - - 4 7 3 2 2
experimentală

Analiza rezultatelor testului sumativ

  Grupul Grupul Analiza comparativă a frecvenței
notelor la ambele clase
experiment martor
al 7
7
6
2 4 2
Elevi pe 18 18 0
3
21 2
listă nota nota
nota nota
5 6 7 nota nota clasa experimentală
8
Nota medie 7,5 7,17 9 10
clasa experimentală clasa martor
 Analiza comparativă a rezultatelor în clasa experimentală și clasa martor

  Test Test Test Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru clasa

inițial formati sumati experimentală
100 100
v v 94.74

Nota 6,83 7,11 7,5 80

38.8 38.8 47.34

medie 40 6.83 7.11 7.5

% reuș itei
% calității
Calitate 38,8% 38,8% 47,34% 0
test inițial test test
nota medie

a formativ sumativ
Reprezentarea grafică a rezultatelor pentru clasa martor nota medie % calității % reuș itei
Reușita100 94,7% 100 100 100% 100%
  Test Test Test
iniția formati sumati
100 l v v
80 38.8 33.3 38.8
60
% reușitei
Nota 6,88 7,00 7,11
40
20
6 7/8 6,89 7 1/9 % calității medie
nota medie
0
test inițial test formativ test sumativ Calitatea 38,9 33,3% 38,9%
nota medie % calității % reușitei %
 Analiza comparativă a rezultatelor dintre clasa
experimentală și cea martor

7.17
grupa martor
6.88

7.5
grupa experimentală
6.83

6.4 6.6 6.8 7 7.2 7.4 7.6

test inițial test sumativ

 Concluzii generale:
În urma cercetării și analizei diverselor surse de specialitate la tema abordată, a metodelor,
procedeelor de rezolvare a problemelor ce conțin elemente de combinatorică, a demarat
experimentul pedagogic care încă o dată m-a convins de importanța studierii elementelor de
combinatorică și aplicarea acestora în liceu.
✔ Studierea elementelor de combinatorică este importantă și obligatorie în cursul de matematică
(treapta liceală) deoarece printre itemii examenului de bacalaureat se conțin neapărat itemi din
Teoria probabilităților la baza cărora stau Elementele de combinatorică;
✔ Un punct forte constă în schimbările parvenite în curricula 2019 referitor la transferul studierii
elementelor de combinatorică din clasa a X-a în clasa a XII-a;
✔ Pentru o însușire mai eficace a acestei teme și pentru a facilita dobândirea de competențe necesare
este util de a prezenta elevilor: diverse prezentări cu conținut din istoria apariției elementelor de
combinatorică și necesitatea acestora în viața cotidiană, sarcini, teste, lucrări individuale, perechi,
de grup;
✔ Rezultatele experimentului pedagogic au demonstrat, că metodologia de rezolvare a problemelor
ce conțin elemente de combinatorică facilitează: dezvoltarea activităților creative, stimulează
motivația de a studia ceva nou, formează abilități de cercetare, gândire logică și sporește
randamentul școlar al elevilor;
 Bibliografie:
1. Curriculum pentru clasale a X- XII-a. Matematica.Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Chișinău: 2019.
2. Ghid de implementare a curriculumului pentru clasele X – XII.
Matematica. 2019.
3. Achiri I., Ciobanu P., Efros M., Efros P. Matematica. Manual pentru
clasa a XII-a. Chișinău: Prut Internațional, 2017. 264 p.
4. Zanoschi A., Iurea G., Popa G., Raducanu P., Șerdean I. Bacalaureat
2018 – Matematică: M_mate_info. Pitești: Paralela 45, 2017. 400 p.
5. Панфилова Т.Л., Сатин Я.А., Цыпленкова Н.А. Элементы
комбинаторики, теории вероятностей и математической
статистики. Методические рекомендации. Вологда: ВИРО, 2016.
128 c
6. Iavorschi, Victor. Matematica: Culegere de exerciții și probleme pentru
clasele a X-a – XII-a. Chișină: Tipografia Orhei, 2012. 360 p.
 m e s c
m u lț u
Vă e n ț i e !
tru a t
p e n