Evenimentul – componentă

a sectorului terţiar
 Evenimentul – componentă a sectorului
terţiar
Organizaţiile care vor să desfăşoare diferite tipuri de evenimente, indiferent
cui se adresează acestea, stakeholderilor din mediul extern sau intern, pot să
apeleze la alte companii ce au ca obiect principal de activitate organizarea de
evenimente, iar acestea să se ocupe de la A la Z de evenimentul respectiv, sau
doar de anumite servicii / acţiuni / procese, sau organizaţia să realizeze în
regie proprie întregul eveniment, pentru a reduce din costuri organizaţia poate
să realizeze ea însăși evenimentul, fie de către un departament din cadrul
organizaţiei, ca: departamentul de PR, marketing, HR, de vânzări, sau mai
noul înfiinţat departamentul de evenimente, etc. sau doar anumite persoane din
cadrul organizaţiei care să se ocupe de acesta, apelând doar la furnizori pentru
buna desfăşurare a evenimentului, cum ar fi: firmele de catering, pază şi
protecţie, etc., activităţi de care ea nu dispune, sau nu le poate realiza.
Marketingul evenimentelor poate fi considerat ca făcând parte
din cadrul marketingului serviciilor având în vedere
caracteristicile comune pe care le au precum:
• Intangibilitatea – deoarece nu pot fi gustate, văzute, simţite, auzite, mirosite înainte de
a participa la respectivul eveniment
• Inseparabilitatea – nu pot fi desprinse de prestator, fie că evenimentul este efectuat de
către compania iniţiatoare a acestuia sau fie de către o altă companie prestatoare de servicii
care se angajează să îl organizeze
• Variabilitatea – evenimentul este unic, fiind diferit de la unul la altul, nemaiputând fi
repetat în mod absolut identic niciodată
• Consistenţă - clienţii doresc consistenţă a calităţii serviciilor şi facilităţilor oferite când
participă la un eveniment
• Evenimentele nu sunt deţinute de către nimeni, dar de acestea se bucură temporar toţi
cei care iau parte la evenimentul respectiv
• Perisabilitatea sau nestocabilitatea – evenimentele nu pot fi păstrate în vederea unui
consum ulterior.
 Tipologia evenimentelor

Evenimentele sunt de o mare diversitate, motiv pentru care

prezentarea acestora este extrem de dificilă dacă nu chiar
imposibil de realizat. Din acest motiv în literatura de
specialitate au apărut o serie de clasificări realizate după
anumite criterii pe baza cărora sunt structurate evenimentele în
grupe care permit o mai bună înţelegere a elementelor comune,
dar şi a celor specifice fiecărui grup în parte. În literatura de
specialitate evenimentele se pot împărţi în funcţie de mai
multe criterii, precum:
Tipologia evenimentelor
A) În funcţie de stadiul în care se află procesul de vânzare
 Tipologia evenimentelor
B) În funcţie de scopul urmărit, evenimentele se clasifică în:
a. Întâlnirile: furnizarea de informaţii noi despre organizaţie sau produsele/serviciile sale;
schimbul de idei, opinii; identificarea de soluţii la problemele existente; lansarea de noi produse;
traininguri.
b. Evenimentele corporatiste organizate pentru: recunoaşterea meritelor unor angajaţi;
aprecierea unor clienţi; aprecierea furnizorilor; dineuri de premiere; posibilitatea angajaţilor de
a se întâlni cu furnizorii / aducerea furnizorilor şi a angajaţilor la acelaşi eveniment; lansarea de
noi produse; sprijinirea unui eveniment de strângere de fonduri pentru o idee, sau un scop pe
care organizaţia îl susţine; creşterea notorietăţii organizaţiei sau a mărcilor pentru produsele /
serviciile pe care aceasta le promovează; eveniment ce celebrează diverse stagii în care se află
organizaţia: 10 ani de când este înfiinţată; faptul că a ajuns la un milion de clienţi, etc.
c. Evenimente pentru strângerea de fonduri:
• atragerea atenţiei mass-mediei;
• creşterea notorietăţii în rândul publicului;
• atragerea de noi sponsori;
• solicitarea de noi suporteri sau donatori;
 Tipologia evenimentelor
B) În funcţie de scopul urmărit, evenimentele se clasifică în:
d. Conferinţele:
• schimb de informaţii şi idei între persoane diferite adunate laolaltă;
• lansarea de noi produse;
• vânzarea / promovarea produselor / serviciilor organizaţiei;
• aducerea împreună a angajaţilor, forţei de vânzare, furnizorilor, clienţilor, dealerilor.
e. Evenimentele motivatoare sau stimulatoare:
• recunoaşterea meritelor deosebite ale celor care au dus la creşterea vânzărilor;
• organizarea unui eveniment în afara birourilor companiei unde top managementul să stabilească
viitoarele strategii;
• implicarea membrilor familiilor angajaţilor şi a partenerilor companiei.
f. Alte evenimente speciale pentru:
• pentru atragerea atenţiei mass-mediei;
• acordarea unor premii pentru merite deosebite;
• tribute oferite angajaţilor sau clienţilor.
Tipologia evenimentelor
C) În funcţie de tipul de piaţă căruia se adresează organizaţia
 Evenimentele de marketing business–to–business pot fi aplicate pentru a sprijini
obiectivele de marketing din fiecare etapă a ciclului de viaţă în care se află clientul în
raport cu organizaţia, dar și cu produsele / serviciile pe care aceasta le oferă. Astfel pot
fi stabilite următoarele strategii de marketing, ca în următorul tabel.

Strategii de Marketing în funcţie de ciclul de viaţă în care se află clientul în raport cu organizaţia

Etapa ciclului de viaţă al cumpărătorului Obiectivele de marketing Evenimente de marketing business–to–business ce pot fi
aplicate

Prospector Evaluarea potenţialului şi stimularea primei încercări sau Târguri şi Expoziţii

cumpărături

Client care încearcă sau care efectuează prima achiziţie Asigurarea satisfacerii şi stimularea repetării cumpărăturii Spectacole itinerante

Client care efectuează achiziţii repetate Asigurarea satisfacţiei şi stimularea achiziţionării mai Grupuri de utilizatori
multor produse la o singură cumpărătură

Client central Menţinerea clienţilor fericiţi şi solicitarea de referinţe Conferinţa clienţilor

Dezertor Rezolvarea problemelor şi recâştigarea clienţilor Evenimente distractive

 Tipologia evenimentelor
D) În funcţie de modul de organizare şi desfăşurare, evenimentele sunt:
1. Evenimentele planificate sunt realizate în mod deliberat de către organizaţie
prin corelaţie explicită şi intensă cu obiectivele de comunicare ale acesteia,
urmărindu-se în chip natural sporirea vizibilităţii organizaţiei; dobândirea,
consolidarea şi creşterea simpatiei şi încrederii publice; creşterea gradului de
acoperire mediatică a organizaţiei. Ele sunt denumite şi evenimente speciale,
fiind proiectate şi structurate în strânsă legătură cu profilul şi conexiunile
organizaţiei.
2. Evenimentele speciale neplanificate includ evenimente realizate în contextul
şi continuarea unor situaţii neprevăzute care oferă, însă, oportunităţi ridicate de
comunicare publică. Ele sunt neplanificate, în sensul că nu ocupă o poziţie
precisă în calendarul relaţiilor publice, însă organizaţia este pregătită să
reacţioneze la asemenea oportunităţi. Spre exemplu, pot fi planificate – donaţii,
acte caritabile cu prilejul sărbătorilor de iarnă, însă acestea pot avea loc, ba chiar
este şi indicat să se întâmple astfel, neplanificat – în cazul unor situaţii
neprevăzute precum inundaţii, cutremure, accidente tehnologice de amploare,
etc.
Tipologia evenimentelor
E) În funcţie de categoria de public căreia i se adresează, evenimentele sunt clasificate
în:
I. Evenimente ce se adresează publicului din mediul extern:
• a) Sponsorizare / Mecenat;
• b)Conferinţe, Simpozioane, Seminarii, Adunarea Generala a Acţionarilor;
• c) Târguri şi Expoziţii naţionale şi locale;
• d) Lansări de produse / servicii / rebranding;
• e) Spectacole itinerante;
• f) Workshopuri şi Ziua Porţilor Deschise.

II. Evenimente ce se adresează publicului din mediul intern

• a) Sărbători Religioase;
• b) Traininguri, Teambuildinguri, Webinars;
• c) Happy Hour;
• d) Ocazii Speciale ( rezultate excepţionale, descoperiri, etc.).