Sunteți pe pagina 1din 6

Sondajul de serii

Situaţiile cele mai frecvente când se utilizează sondajul de serii:

 controlul loturilor de producţie când produsele (unităţi simple) sunt livrate sub forma unor
pachete, containere (unităţi complexe);

 estimarea rezultatelor parţiale la alegeri, buletinele de vot fiind grupate în pachete de


câte 100 de bucăţi;

 studii ecologice, terenul fiind împărţit în suprafeţe egale;


 studii medicale, unităţile sanitare constituind seriile iar pacienţii unităţile simple ce le
formează;

 anchete asupra populaţiei când se utilizează ca unitate de selecţie gospodăria;

 când se doreşte realizarea unui sondaj ce trebuie să aibă o arie mare de acoperire,
suprafaţa teritorială se va împărţi în zone ce vor forma unităţile complexe urmând ca
toate persoanele cu domiciliul în zona selectată să completeze chestionarul;

 anchetele în rândul pasagerilor transporturilor aeriene când pasagerii constituie unităţile


simple şi sunt grupaţi pe zboruri etc.
 Avantajele sondajului de serii:

 asigură un nivel rezonabil de precizie a rezultatelor, eroarea medie de


reprezentativitate fiind influenţată doar de variaţia dintre serii;

 reducerea costurilor şi a timpului necesar culegerii datelor. Aceste cheltuieli


descresc odată cu reducerea distanţei ce separă unităţile simple;

 uşurinţa obţinerii unei baze de sondaj pentru serii comparativ cu obţinerea unei
baze complete ce să conţină toate elementele populaţiei mai ales că, de cele
mai multe ori populaţia este deja grupată în serii;

 rezolvă problema dispersării geografice. Planurile de eşantionare precedente


ce selectează unităţi simple nu pot evita împrăştierea în teritoriu a unităţilor ce
compun eşantionul. Vom prefera selectarea unităţilor grupate pe regiuni
geografice.
Probleme ce se pun în momentul organizării uni sondaj de serii:

 Definirea seriilor. Seriile pot fi formate în următoarele moduri:

 Alegerea mărimii seriilor.

 Extragerea seriilor.
Schema următoare reliefează metoda de formare a eşantionului de serii:

POPULAŢIE R SERII

EŞANTION r SERII

Notăm cu:
R = numărul de unităţi complexe (serii) din populaţie;
r = numărul de unităţi complexe (serii) din eşantion;
N = numărul de unităţi simple (indivizi) din populaţie;
n = numărul de unităţi simple (indivizi) din eşantion;
Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabilităţi egale:
1. pregătirea unei liste numerotate a seriilor aranjate în funcţie de context alfabetic sau geografic.
2. calcularea pasului de eşantionare împărţind numărul total de serii din populaţie (R) la numărul de
serii ce urmează a fi selecţionat (r) : k=R/r;
3. alegerea unui număr aleator de debut (D) în intervalul [1, k];
4. selectarea seriilor pornind de la numărul de debut şi pasul de eşantionare.

Exemplu: selecţie de serii sistematică cu probabilităţi egale

Nr. serie Selecţie


001
002 X
003 r = 40
004 R = 170
005 K = 170/40=4,25
006 X D =2
007 Seriile selecţionate:
008 002
009 2+4,25=6,25 ? 006
010 6,25+4,25=10,5 ? 011
011 X ………………………..

170
Etapele selectării eşantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabilităţi proporţionale cu
mărimea seriilor (PPM):
1. pregătirea unei liste care să conţină unităţile de eşantionare şi o mărime corespunzătoare dimensiunii
fiecărei serii. Acestea vor fi aranjate alfabetic sau geografic;
2. calcularea valorilor cumulate pentru mărimea seriilor;
3. calcularea pasului de eşantionare împărţind valoare cumulată totală a mărimii la numărul de serii ce
vor forma eşantionul;
4. alegerea unui număr aleatori de debut ( D ) în intervalul [1, k]
5. calcularea numărului de eşantionare
6. selectarea unităţii care va intra în eşantion. Ea este acea serie pentru care mărimea cumulată este
prima care este mai mare cel mult egală cu numărul de eşantionare.
Ultimele două etape se vor repeta până când se vor selecta toate cele r unităţi. Exemplu:
Nr. Mărime (nr. de Valoare Nr. de
Selecţie
serie gospodării) cumulată eşantionare
001 120 120 73 X
002 105 225 r = 40
003 132 357 R = 170
004 96 453 K = 17219/40=430,475
005 110 563 503 X D =73
Nr. de eşantionare:
006 102 665
007 165 830 73
008 98 928
009 115 1043 934 X 73+430,475=503,475 ? 503
010 60 1103
011 104 1207 503,475+430,475=933,96 ? 934
012 168 1375 1364 X
933,96+430,475=1364,425 1364
……………………………………..
170 196 17219
Total 17219 -

S-ar putea să vă placă și