ale lumii, avand o traditie de peste doua milenii. A aparut in India, in secolul al V-lea, fiind intemeiat de cel pe care istoria l-a memorat sub numele de Buddha.
Invatatura lui Buddha Dupa actul iluminarii, in
prima sa predica Buddha expune cele Patru Adevaruri Nobile, esenta invataturii sale. • Primul adevar stabileste originea suferintei: intreaga existenta umana este supusa suferintei. Nasterea, boala, batranetea, moartea provoaca suferinte. • Al doilea adevar ne indica cauza suferintei: atasamentul omului fata de viata si dorintele sale, materializate in setea de placeri, de existenta, fericire, atasament fata de ceva sau cineva sunt cauzele care duc la renasterile succesive ale sufletului, deci la suferinta • Al treilea adevar ofera solutia: incetarea suferintei este posibila prin inlaturarea dorintei. Se obtine salvarea sufletului de la noile renasteri si accesul in Nirvana. • Al patrulea adevar:”Nobila Carare Octupla” este drumul oferit spre incetarea suferintei, bazat pe conduita etica, disciplina mentala si intelepciune. ISLAMUL – ORIGINE ȘI SCURTĂ ISTORIE Termenul de Islam este tradus ca supunere, dar trebuie înțeles ca supunere față de cuvântul lui Allah, și nu față de un lider muritor. Islamul are ca moment de început anul 612 din era creştină când Muhammad, un negustor de cămile din Mecca, a avut o revelaţie. Acesta a devenit ulterior profetul Muhammad, a transmis prin viu grai cuvintele lui Allah/Dumnezeu către cei aflaţi în jurul său, menţionând că este revelaţia finală. Interesele economice ale negustorilor politeisti din Mecca nu corespundeau cu discursul lui Muhammad. Astfel, respins de societatea din Mecca, în 622 Muhammad se mută la Medina (Oraşul Profetului, numit anterior Yatrib) împreună cu un grup de adepţi. Momentul marchează Hegira – începutul erei islamice şi debutul unui Islam politic. CORANUL • Este important de precizat că Muhammad nu este autorul Coranului, al cărţii sfinte din Islam, el doar transmiţând cuvântul lui Allah. • În forma pe care o cunoaştem astăzi, Coranul este organizat în surre(capitole) aşezate după lungime, de la cel mai lung la cel mai scurt. În total sunt 114. Dar această formă este abia rezultatul efortului celui de- al treilea calif, Othman. STÂLPII CREDINŢEI • 1. Profesiunea de credinţă „Nu există decât un singur Dumnezeu care este Allah şi Muhammad este profetul său”; • 2. Rugăciunea – îndeplinită de cinci ori pe zi; • 3. Dania sau zakatul – donaţia unei zecimi din avere (către cei săraci); • 4. Postul-Ramadan ţinut într-o anumită lună din an şi care durează de la răsăritul până la apusul soarelui, timp în care credinciosul nu are voie să mănânce şi să bea nimic • 5. Pelerinajul – obligaţia fiecărui musulman de a merge cel puţin o dată în viaţă în pelerinaj la Mecca. RELIGIA IUDAICĂ IUDAISMULUI Practicanţii acestei religii cred în Dumnezeu. Sursele iudaismului contemporan sunt Tanahul (sau Tora scrisă) şi Talmudul (sau Tora orală). Acestea reglementează aspectele vieţii evreilor, care nu sunt prezente în codurile penale sau civile din sistemul secular. În conformitate cu tradiţia evreiască, iudaism. LUCRURI INTERZISE Practicanţii religiei iudaice nu au voie să consume carne de porc, dar şi cea de iepure sau de cal. În schimb, alcoolul nu e interzis, acesta putând fi consumat cu moderaţie, cu precădere în cazul sărbătorilor. La opt zile de la naștere, copilul de sex masculin este circumcis, ca semn al legământului cu Dumnezeu. Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieți la 13 ani. RELIGIA IUDAICĂ IUDAISMULUI Practicanţii acestei religii cred în Dumnezeu. Sursele iudaismului contemporan sunt Tanahul (sau Tora scrisă) şi Talmudul (sau Tora orală). Acestea reglementează aspectele vieţii evreilor, care nu sunt prezente în codurile penale sau civile din sistemul secular. În conformitate cu tradiţia evreiască, iudaism. In conformitate cu traditia evreiasca, iudaismul incepe cu Legamantul dintre Dumnezeu si Abraham. SĂRBĂTORI Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după cele şase zile de facere a lumii (Geneza). La fel ca şi în alte religii, în ziua de „odihnă” este interzis lucrul, la fel ca şi în perioada sărbătorilor. Alte sărbători evreieşti sunt: Roş Haşana (Anul Nou), Şavuot (Sărbătoarea săptămânilor) şi Yom Kippur (Ziua ispăşirii). ul începe cu Legământul dintre Dumnezeu şi Abraham. De asemenea, practicanţiilor religiei iudaice le este recomandat portul anumitor veştminte cum e cazul Kippah-ului (un acoperământ pentru cap) sau tallitul (obiect vestimentar asemănător unei eşarfe utilizat în timpul rugăciunii). CRESTINISMUL
Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste
contemporane, alături de iudaism si islam.Componenta esenţiala a acestei religii este iudaismul. ÎNCEPUTURILE CREȘTINISMULUI
Crestinismul a prins credibilitate si influenta, iar ideile s-au conturat in
timp.Conceptul de „Dumnezeu” in crestinism reprezinta o combinatie intre zeul Platonic si zeul Zoroastrian. In biblia ebraica, zeul suprem reprezenta atat binele cat si raul: “Eu intocmesc lumina si fac intunericul, Eu dau propasirea, si aduc restristea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri”. In biblia ebraica, zeul nu era foarte bine definit si se numea simplu, Yahve. Mai mult, ei nu aveau conceptul de Satana. In crestinism, acesta a fost adoptat din Zoroastrism. RASPANDIREA CREȘTINISMULUI Creştinismul s-a adresat mai întâi evreilor. El s-a extins repede la Ierusalim, dar tot aici si-a avut primul martir, pe Ştefan, ucis cu pietre de evrei. Personalitatile cele mai importante care au ajutat la răspândirea creştinismului au fost Pavel si Petru, care a convertit pentru prima data un ne-evreu, pe Cornelius, un sutaș roman.