VARIAȚII ALE METODEI

DREPTUNGHIURILOR
 În unele cazuri punctul care determină h a
dreptunghiului ce aproximează integrala pe un
segment elementar este selectat nefiind mijlocul
segmentului elementar, ci una dintre extremitățile lui.
 În acest caz, dacă aproximarea este realizată prin
ectremitățile stângi ale segmentelor elementare, aria
dreptunghiului elementar S=hf(x), iar integrala definită
se aproximează prin suma :

unde n- numărul de divizări ale segmentului

inițial,
iar metoda este numită metoda dreptunghiurilor de
stânga.
  În cazul aproximării integralei definite prin arii ale dreptunghiului
Eroarea de de stânga, formula de estimare a erorii se modifică nesemnificativ
în raport cu formula de bază :
calcul pentru
variațiile unde M –supremul I – valoare calculată a integralei

metodei prin metoda dată.

dreptunghiu  La fel ca în cazul dreptunghiurilor de mijloc, numărul de divizări
necesare pentru a obține o soluție calculată cu o eroare ce nu
lui de stînga depășește o valoare prestabilită E poate fi dedus direct din
formula erorii:
  Pasul 1. Se introduc valorile extremităților segmentului de
intergare a, b și numărul de divizări n.
 Pasul 2. Se calculează lungimea segmentului elementare.
 Pasul 3. Pentru toți i de la 0 la n-1 :
a) se calculează valorile lui x = a-ih
b) se calculează aria dreptunghiului elementar Si = f(xi) * h

Algorit- c) aria calculată se sumează cu ariile precedente: S = S + Si

 Pasul 4. Se afișează aria totală calculată S.

mizarea
metodei  Exemplu: