MOTTO: „UN POPOR FĂRĂ LIMBĂ,

CA PASĂREA FĂRĂ CÂNTEC.”

1.Tu din ce popor te tragi?

2.Ce limbă vorbești?
TEMA: Adevărul științific despre Limba
Română, cultură și identitate națională
Care este limba de origine a limbii române?
Limba română s-a format  de la latina vulgară/populară pe
teritoriul Daciei.
După cucerirea Daciei de către romani, a urmat o intensă acțiune de
romanizare, limba latină a devenit limbă de comunicare în
administrație și în relațiile cu băștinașii, datorită necesității de
comunicare între daci și romani. 
În urma conviețuirii îndelungate, de aproximativ o sută șaizeci și
cinci de ani, a dacilor cu coloniștii romani și a înrudirii lor s-a
format, în secolele următoare, poporul român,  iar din limba vorbită
de dacii autohtoni și din cea vorbită de romanii cuceritori s-a
plămădit limba acestui popor nou, limba română. 
Ce este romanizarea și cât a durat acest proces
în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic?
Romanizarea este procesul prin
care un popor cucerit de romani
și-a însușit limba, tradițiile,
obiceiurile, portul, religia
cuceritorilor. 

• Romanizarea lingvistică 
• Romanizarea nonlingvistică 
În urma războaielor dintre daci și romani, Dacia a fost transformată în provincie romană, și va ramane stăpânită
timp de 165 de ani (106-271) de romani. Romanizarea populației băstinașe s-a desfășurat relativ rapid și usor. Peste
2600 de inscripții scrise în latinește și descoperite pe teritoriul țării noastre arată limpede acest lucru. În afara
măsurilor cu caracter administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerați: 
■ serviciul militar în care se înrolau tinerii daci;
■ căsătoriile între soldații veterani romani și femeile dace, copiii născuți beneficiind de avantajele cetateniei
romane;
■ creștinismul răspândit în limba latina; drept dovadă stau cuvintele de bază ale credinței creștine, care se
regăsesc în română, prin moștenirea directă a unor termeni din latină: Dumnezeu (din domine / deus), creștin
(din christianus), biserică (din basilica),
botez (din baptism), rugăciune (din rogationem), preot / presbiter (din presbiterius), cruce (din crucem), păcat
(din pecatum), înger (din duiangelus)  etc.;
■ influența pătrunderii de meseriași, agricultori, negustori în Dacia, încă înainte de cucerirea de către Traian, se
face simțită și astăzi, prin termenii din domeniu dat, păstrați din limba latina: sat (fossatum), a ara (arare), a
semana (seminare), grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), legume (legumen), cânepă (canepa), in
(linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal (caballus), vacă (vaca), poama (poma), etc.
        Pâna la impunerea definitivă a limbii române, se poate vorbi despre o perioada de bilingvism, când se folosesc
concomitent limbile geto-dacă și latină. 
         În Dacia, procesul de romanizare continuă și după plecarea oficială a armatei și a administrației romane în
271, prin intensificarea pătrunderii limbii latine in masele largi rurale. Procesul de formare al limbii române se
încheie în secolul al VII-lea.
De când datează limba română?
■ În secolul al VII-lea, latina dunăreană se transformă în limbă
română.
■ Primă formă a limbii: limba română veche, străromâna,
româna comună, protoromâna. 
■ În secolul al XI – XII–lea, unitatea limbii române se
destramă şi apar diferenţe între dialectele din nordul şi sudul
Dunării. 
               
Care sunt dialecte  limbii române?
Limba română are patru dialecte: 
1. daco-roman, care se vorbește pe teritoriul țării noastre; 
2. aroman  (macedo-roman), vorbit  în Macedonia; 
3. megleno-roman, ce se vorbește în nordul Greciei;
4. istro-roman, vorbit pe  peninsula Istria din Marea
Adriatică.                 

*Un dialect este o ramură sau o varietate a unei limbi vorbită într-o
anumită zonă geografică.
Care sunt subdialecte/graiurile  limbii române?
Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: 
■ muntean – care se vorbește în Muntenia, 
■ moldovean - care se vorbește în Moldova de peste Prut și R. Moldova, 
■ bănătean - care se vorbește în Banat, 
■ crișan - care se vorbește în Crișana,
■ oltean – în Oltenia
■ vrancean – în Vrancea.
Graiurile românești se deosebesc unele de altele prin trăsăturile fonetice și lexicale (regionalisme).
De exemplu: în Moldova și în Banat consoanele gi se rostesc j (gingaș = jingaș), iar consoana p
urmată de vocala i se pronunta chi (picioare = chisoare). În Muntenia se spune porumb și zapadă, iar
în Moldova păpușoi și omăt, pe când în Transilvania aceleași sensuri sunt numite cucuruz și nea.     
        

*Graiul/subdialectul este o unitate lingvistică subordonată dialectului, caracteristică pentru o regiune

mai puțin întinsă, cu alte cuvinte, graiul constituie acele particularitati ale limbajului popular, care se
manifestă în diferite zone geografice ale țării. 
Din ce familie de limbi face parte limba de
 limba română?

Limba română face parte din familia limbilor romanice:

franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană
(Spania), sarda (Italia), retoromană (Elveţia). 

Toate limbile romanice provin din latina

vulgară/populară.
REFLECȚII
COMPLETEAZĂ GÂNDURILE:
■ Teritoriul de formare a limbii române este ... ...
■ Limba ROMÂNĂ s-a format   de la  .....
■ Dialectele limbii române sunt ...... 
■ Procesul de romanizarea s-a realizat prin următoarele metode...... și
a durat ...
■ Retragerea aureliană a avut loc în ...., procesul de .... a continuat
până în secolul .....
■ Cetățenii R. Moldova vorbesc .......