Cheile Glodului, Cibului si Mazii

Importanata eco-turistica a zonei

 Cheile Glodului
REZERVAŢIA NATURALĂ CHEILE GLODULUI  ,
ÎNFIINŢATĂ  ÎN ANUL 1995 PRIN HOTĂRÂREA CONSILIULUI
JUDEŢEAN ALBA NR.20/1995, RECONFIRMATĂ PRIN   LEGEA
5/2000, ESTE ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ COMPLEXĂ DE
INTERES NAŢIONAL ŞI CORESPUNDE CATEGORIEI IV IUCN ŞI
ANUME ARIE DE GESTIONARE A HABITATELOR /SPECIILOR:
ARIE PROTEJATĂ ADMINISTRATĂ ÎN SPECIAL PENTRU
CONSERVARE PRIN INTERVENŢII DE GOSPODĂRIRE.
           ÎN PREZENT, CHEILE GLODULUI FAC PARTE DIN
SITUL NATURA 2000, ROSCI0029 CHEILE GLODULUI,
CIBULUI ŞI MĂZII- CU O SUPRAFAŢĂ TOTALĂ DE 735 HA,
ADMINISTRAT DE A.T.E. TRASCĂU CORP ZLATNA.
 Importanta

Scopul principal al Rezervaţiei Naturale Cheile Glodului este

protecţia şi conservarea habitatelor şi speciilor naturale sub
aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic
şi paleontologic. De asemenea se urmăreşte excluderea şi
prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor
naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi
asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative
şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia Cheile Glodului este situată
în partea de sud-est a Munţilor Stânijei, o subdiviziune a
Munţilor Metaliferi, în lungul Pârâului Ardeu, afluent al Pârâului
Geoagiu, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Altitudinea
maximă este de 712 m, cea minimă de 450 m.
 Rezervaţia Cheile Glodului este o rezervaţie complexă, reprezintă un
relief pitoresc, cu abrupturi golaşe, în trepte, străpunse de ogaşe şi dominate
de ţancuri, conservând totodată şi o bogată vegetaţie şi este situată
administrativ în: comuna Almaşul Mare, sat Glod ( parţial); partea sudică a
cheilor aparţine de comuna Balşa, sat Ardeu, Judeţul Hunedoara.
Rezervaţia Cheile Glodului rezervaţia cuprinde 82 ha, la care se adaugă 73 ha
zona tampon, totalizând 155 ha. Limita rezervaţiei urmăreşte muchia de la
care porneşte abruptul cheilor de pe ambele părţi ale văii de la înălţimea de
600-700 m. Spre nord, limita se află în lungul a două ogaşe care ajung în
Valea Glodului, unul din dreapta pe sub Dealul Vârtoapelor (681 m), şi altul
din stânga pe sub versantul nordic al Văii Glodului (768m), ambele
reprezentând şi limita de pădure. Din culmea Vârtoapelor (687m) se continuă
pe muchia abruptului (în lungul curbei de 650m), din locul de unde pornesc
crestele secundare şi ogaşele din cuprinsul cheilor. După un mers sinuos se
ajunge la extremitatea sudică a abruptului care mărgineşte Dealul Grohurilor
(741 m). De aici se întoarce cu aproximativ 180º, şi urmărind marginea
pădurii, coboară până în firul văii, de unde se continuă pe versantul stâng,
spre est, pe la baza abruptului calcaros prelungit din culmea Pleaşa Ardeului.
Structura şi evoluţia componentelor naturale

Geologia - Cheile Glodului au fost tăiate în calcare  de

vârstă jurasică ( Jurasicul superior ) , constituite  într-o
bandă cu lăţime de 400-500 m , până la peste 1km,  dispusă
de la est la vest  între văile Cibului şi Geoagiului. Calcarele
stau pe un masiv de ofiolite (  un complex de bazalte şi
diabaze provenind din Jurasicul inferior şi mediu ).
 Relieful

Cheile Glodului sunt adâncite într-un platou calcaros, ce

corespunde unei suprafeţe de netezire specifice M-ţilor Metaliferi ,
aflată la 650-700 m , numită Feneş Deva. Deasupra ei se înalţă cu
câţiva metri ( pâna la 100 m ) , o serie de măguri teşite Măgura
Glodului ( 768 m ), Măgura Ardeului ( 770 m ), Pleaşa Ardeului ( 855
m),  Dumbrăviţa ( 730 m). Pe această suprafaţă  apar numeroase
forme carstice ( doline, văi carstice etc. ). Abrupturile calcaroase ale
cheilor sunt ,în general, în trepte şi prezintă ţancuri, creste secundare
şi abrupturi transversale în lungul ogaşelor care le fragmentează. În
cuprinsul cheilor se găsesc trei peşteri : Peştera Zidită ( a nu se
confunda cu cea din Cheile Madei ), Peştera Feciorilor şi Peştera cu
două guri, iun aven denumit de localnici Peştera fără fund, precum şi
Izvorul Tămăduirii.
 Hidrografia 
Lungimea Pârâului Glodului, de la intrarea în chei,
până la limita de sud a zonei tampon ( D. Cetăţii ) este
2,25 km .Pe el se grefează dintr-o parte şi câteva ogaşe cu
scurgere temporară. În cuprinsul rezervaţiei predomină
circulaţia subterană carstică.
Vegetaţia : Versanţii Văii Glodului , în limitele
rezervaţiei, sunt acoperiţi în cea mai mare parte cu păduri
de fag ( Fagus sylvatica ) , în maestec cu gorun ( Quercus
petraea ). Pădurea este peticită de ţancurile, crestele şi
stâncile de calcar şi de areale mici  de ierburi şi arbuşti, în
general pajişti de stâncărie calcaroasă . În zona tampon
pădurea ocupă suprafeţe mai mici care se întrepătrund
cu  suprafeţe de vegetaţie arbustivă şi pajişti folosite ca
păşune sau fâneaţă.
 Posibilităţi de campare: Se poate campa în amonte
de chei în poienile existente acolo,în curţile localnicilor
din satul Glod, sau în aval în poienile din satul Ardeu sau
de asemenea în curţile localnicilor. Accesul la respectivele
poieni este accesibil cu automobilul prin satul Glod sau
prin satul Ardeu.

Posibilităţi de alimentare: în ambele sate se

găsesc  magazine mixte - cârciumi cu un program
neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone
(lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.
 Cheile sunt declarate rezervaţie naturală, fapt care impune respectarea normelor de
turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu
localnicii. În rezervaţie se interzic :
- recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
-  exploatarea   materialului din grohotişurile situate la  baza versanţilor sau la baza
stâncilor izolate;
-   executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
-   aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a
tablelor indicatoare;
-   practicarea turismului pe poteci neamenajate;
-   activităţile de vânătoare şi pescuit;
-   executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de
regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja
sunt practicate de localnici 
-  activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului,
coloanelor de bazalt şi a altor materiale de construcţie
-  realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de
cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri,
adăposturi);
-  montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
-  deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a
evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
- perturbarea liniştii în rezervaţie;
- desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)
       
 În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:
-  păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
-  tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura
arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a
legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea anterioară a
custodelui;
-  se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de
ocupare a terenului ;
-  se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru
localnici şi animale;
- activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile
care traversează cheile şi pe traseele marcate.
- practicarea alpinismului , dar numai pe trasee
amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide,
modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău
Corp Zlatna.
 Trasee turistice: 
Zlatna-Cheile Cibului-Ardeu-Mada, marcaj
cruce roşie, pe care se poate ajunge în satul
Ardeu şi apoi în zona Cheilor Măzii.
Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv.
Tămăduirii-Ardeu, marcaj triunghi roşu.
Se poate practica alpinismul şi escalada
sportivă pe traseele amenajate, peste 25 de
trasee.
 Atractii turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic
(lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Biserica de lemn din Vălişoara
Biserica de lemn „Schimbarea la Față” din satul Bunești, construită în anul 1872
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte, construcție secolul al XVII-lea,
monument istoric
Biserica „Buna Vestire” din satul Almașu Mare, menționată documentar din
1418, monument istoric
Biserica ortodoxă din satul Poiana, Hunedoara
Biserica ortodoxă din satul Poienița, Hunedoara
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Vălișoara,
construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
Rezervația naturală Cheile Madei (10 ha)
Rezervația naturală Cheile Cibului (15 ha)
Bibliografie
1.http://turismzlatna.blogspot.com/2013/02/cheile-
cibului.html
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Glodului
3. https://www.cjalba.ro/wp-
content/uploads/2018/09/Strategie-Arii-
Protejate.pdf