Centrul de excelență în medicină și farmacie

Catedra Discipline terapeutice

Cardiopatia ischemică. Angina pectorală.

Conduita pacientului conform PCN-74
”Angina pectorală stabilă”
 Planul lecției

• Definiţie
• Cauze
• Factorii de risc
• Manifestari clinice
• Diagnostic
• Investigaţii paraclinice
• Tratament
• Profilaxie
• Probleme de sănătate
• Particularitățile îngrijirii bolnavilor
 Definiție
Cardiopatia ischemică (boala coronariană), reprezintă un
grup de afecţiuni care reuneşte o afectare a miocardului de
origine ischemică influenţată de dezechilibrul între aportul şi
necesitatea miocardului în oxigen.
Notă: ischemie – alimentare insuficientă cu sânge a unui sector
(miocardic) din cauza spazmului sau opturării vasului sangvin.
• Clasificarea cardiopatiei ischemice
(conform OMS, 1979)
I. Moartea subită coronariană(cardiacă)
II. Angina pectorală
1.De efort
• clasa funcţională I;
• clasa funcţională II;
• clasa funcţională III;
• clasa funcţională IV;
2.Spontană, de repaos (Prinzmetal)
III. Infarctul miocardic acut
IV.Tulburările de ritm
V. Insuficienţa cardiacă
95% din totalitatea bolilor,care fac parte din
Cardiopatia ischemică au ca substrat
lezional Ateroscleroza.
 Moarte subită cardiacă este moarte naturală, de
cauză cardiacă, anunţată de pierderea bruscă a
conştienţei timp de o oră de la debutul simptomelor
acute; pot exista antecedente de boală
cardiovasculară, dar momentul şi modul decesului
sunt inopinate (neprevăzute, neașteptate)
Angina Pectorală
 Definiţie

Angina pectorală (AP) reprezintă o ischemie

miocardică tranzitorie, caracterizată prin tulburări ale
circulaţiei coronariene cu schimbări metabolice
reversibile în miocard, care, clinic se manifestă prin
crize dureroase, localizate retrosternal sau precordial.
 Etiologie
• Principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza
coronariana, care se manifesta sub forma de stenozări
sau obliterări coronariene si zone de necroză si
fibrozaâă miocardică difuză. Mai rar valvulopatiile
aortice, anemia, tahicardiile paroxistice,
hipertiroidismul etc., reprezinta cauzele acestei
patologii.
Cauzele aterosclerozei

Care l-e vedeți în imagine?

Mecanismul dezvoltării bolii
 Forme clinice
• Angina pectorală de efort
– forma recentă – care apare la un bolnav prima dată
repetîndu –se cu o frecvenţă diversă (pînă la 30 z)
– forma stabilă – depăşeşte 30 z, severitatea căreia
este determinată de toleranţa la efort şi este
exprimată în clase funcţionale.
– forma nestabilă
• Angina pectorală de repaus
• Angină pectorală spontană ( Prinzmetal) -
(variabilă,) se caracterizează prin dureri violente,
dereglări de ritm, hipotonie arterială, apare frecvent
noaptea, la ore aproximativ fixe.
 Clasele funcţionale ale AP
(pentru aprecierea severității bolii)
• Cl. funcţională I, sindrom anginos de scurtă durată
(zeci de sec.), ce apare în cazul unui efort fizic major.
• Cl. f. II, apariţia sdr. anginos ce apare la o distanţă de
50 – 100 m, sau ridicare la etaj.
• Cl. f. III, dureri provocate la mers obişnuit la distanţă
100-500 m cu sau fără accese spontane.
• Cl. f. IV, accese la cele mai neînsemnate eforturi
fizice sau în repaus (spontan) -de cîteva ori în timpul
zilei, cât şi nocturne.
 Semne clinice subiective (plângerile boln.)

Simptomul principal este Durerea în formă de acces,

care are caracter constrictiv, „ca o gheara, arsura sau
sufocare"; si este insotita uneori de anxietate (sentiment
de teama, frica de moarte iminenta), este variabila - de
la jena sau disconfort la dureri atroce. Sediul este
reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si
inferioara si de regiunea precordiala, pe care bolnavii o
arata cu una sau ambele palme.
 continuare

• Durerea iradiaza in umarul si membrul toracic stang,

de-a lungul marginii interne, pana la ultimele doua
degete, uneori catre mana dreapta sau bilateral, spre
gat, mandibule, arcada dentara, omoplat. Iradierile nu
sunt obligatorii. Importante sunt iradierile in regiunea
cervicala anterioara si mandibula sau in ambele
membre superioare.
• Durata este de 1 – 3 minute , rar 10 - 15 , iar
frecventa crizelor este variabila.
 continuare

• Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun,

crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emotii,
mese copioase, frig sau vant etc. Există şi alte situaţii
care sunt percepute de către inimă ca eforturi. De
exemplu: situaţiile conflictuale, stresante (emoţii,
coşmaruri, frică).
• Cedeaza prompt în repaus si la administrarea de
Nitroglicerina (1 - 2 rar 3 cu interval de 5 min., test
de diferențiere de infarctul miocardic).
Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii,
transpirații, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
• Apariţia la efort este una dintre trăsăturile cele mai
sugestive pentru angina pectorală.
 Semne clinice obiective
• Poziţia bolnavului – ortopnee, nemişcată, pielea
palidă, umedă, dispnee, ochii larg deschişi, lucitori,
privire fixă, speriată.
• Cordul: Zgomote accelerate, TA adesea tranzitor se
măreşte.
• Alte modificări ale organelor interne, în special ale
cordului în dependenţă de caracterul afecţiunii de
bază sau a celei asociate.
 Explorări paraclinice
•    ECG
•     Electrocardiograma de efort
(cicloveloergometria)
- Unda T negativa in cateva conduceri
-  Segmentul ST – subdenivelat ,cel mai
frecvent (negativ)- ischemie
- Tulburari de ritm si de conducere
  -Scintigrma miocardica –la repaus
   și la efort
- Tomografia computerizata
   - Rezonata magnetico-nucleară 
- Coronaroangiografia
- EcoCG
 Complicaţii
• IMA (infarct miocardic)
• moarte coronariană subită
• cardioscleroză aterosclerotică
• distrofia focală sau difuză a miocardului
 Tratament
• Spitalizare pentru investigaţii în cazurile intensificării şi
creşterii frecvenței și duratei acceselor
• Repaus la pat
• Regim alimentar: hipocaloric, echilibrat, vitaminat,
fragmentat
• Limitarea NaCl, grăsimilor animale, băuturilor
carbogazoase,sucurilor balonante.
• Excluderea alcoolului, fumatului, meselor copioase,
condimentelor.
• Masa dietetică 10
 Tratamentul crizei anginoase(dureroase)
• Începe cu intreruperea efortului sau cauzei de­
clansatoare si administrare de nitroglicerină -
1 comprimat de 0,0005 g sfărâmat
intre dinti sau 2-3 picaturi de solutie, sublingual.
Administrarea acestora se poate repeta de mai multe
ori pe zi, se poate lua si profilactic, deoarece nu
creeaza obisnuinta; actiunea este de scurta durata si
este bine tolerata. Daca durerea nu cedeaza in 20 - 30
de minute, se suspecteaza un un sindrom coronarian
sever(infarct miocardic). Nitritul de amil (fiola
inhalata), actioneaza mai rapid (10 - 15").
 Tratament de lungă durată
• - Derivatii nitrici cu actiune prelungita (retard), se
administreaza zilnic 2 - 3/zi.
• Dintre acestia : (Pentalong, Nitropector, comprimate
de 20 mg 1 - 3/zi). Efectul apare dupa o ora si
jumatate si dureaza 4-5 ore.
• La fel Nitrong, Trinitrolong ș.a.
 Tratament de lungă durată

• Alte medicamete cu actiune coronarodilatatoare.

Dintre cele clasice mențio­nam miofilinul i/v., 1 - 2
fiole/zi de 0,24 g fiola si Papaverina oral sau i/m.
Alte preparate utilizate sunt: Dipiridamolul (Persantin)
cu efect coronarodilatator.
•Amiodarona (cordarona) la fel este folosită în
tratament, se utilizează și în tulburări de ritm.
 Tratament de lungă durată
• Beta-adreno-blocantele sunt în mod curent folosite
ca vasodilatatori coronarieni. Se intrebuinteaza
Propranololul, Inderalul, Tenorminul, Stresson,
Trasicor
• Antagoniști ai calciului-
Verapamilul și Nifidipinul
• Tratament anticoagulant – se începe cu Heparina
și se continuă cu Trombostop, Xarelto sub
controlul indicelui de protrombină.
 Profilaxie şi recomandări
(Notă: Sunt valabile aceste recomandări în toate patologiile cardiace, inclusiv în IMA,
ateroscleroză etc.)

- Dupa masă se recomandă o mică pauză (nu neapărat

somn). Procesul digestiei „fura” sangele de la inima,
dirijandu-l catre organele digestive.
- De renunțat la fumat. In mod cert, nicotina
influenteaza negativ, in cel mai inalt grad, aparitia
crizelor de angina.
- Se renunță la pastilele anticonceptionale dacă este
stabilitdiagnosticul de angina. Estrogenul continut de
acestea creste riscul coagularii sangelui.
 Rolul dietei
(se recomandă masa dietetică 10)

Dieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile

saturate (maxim 20% din necesarul de calorii zilnice sa fie
asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi
nesaturate). Această dieta va contribui si la un control mai bun al
Tensiunii arteriale.
Dieta preponderent vegetariana, bogata in acizi grasi
polinesaturati poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza
coronariana. Studii recente demonstreaza clar cresterea
capacitatii de efort la bolnavii cu angina pectorala care au adoptat
o asemenea dieta.
• Se recomandă mese mici, care sunt mai usor de digerat!
Se ridică de la masa cu senzația că nu te-ai saturat!
• Evitati bauturile prea reci sau prea fierbinți, care pot
provoca criza de angina pectorală.
• Dieta folosită trebuie sa îmbine recomandarile date și la
Arterioscleroză si Hipertensiune arterială.
• Calorajul alimentelor -800- 1200kcal/zi;
• Evitarea cafelei, băuturilor carbogazoase,băuturilor
alcoolice
• Restricție de lichide și sare
 Omega 3

• 1. Uleiul de peşte bogat în acizi graşi 3-omega (acizii

graşi n-3 polinesaturaţi) este eficient în
reducerea hipertrigliceridemiei.
• 2. Bolnavii cu risc înalt vor beneficia de
administrarea unei capsule de ulei de peşte zilnic,
care, prin acţiunea antiaritmică reduce riscul de
moarte subită şi, respectiv, de deces CV la pacienţii
(85% bărbaţi) cu IM recent.
• 3. S-a confirmat efectul benefic al acizilor graşi în
prevenţia secundară a IM.
Modificarea stilului de viaţă și a factorilor de risc

• 1. Informarea pacientului şi a persoanelor apropiate

despre factorii de risc
• 2. Pacienţii vor fi informaţi să stopeze rapid activitatea
care a declanşat angina pectorală, să rămînă în repaus
şi, la necesitate, să administreze NTG sublingual
pentru suprimarea acută a simptoamelor.
3. Dacă în repaus durerea persistă > 10-20 min şi/sau
nu răspunde la nitraţi sublingual, pacienţii vor apela
urgent la ajutorul medical calificat (112).
• 4. Descurajarea fumatului, avînd în vedere că este cel
mai important factor de risc reversibil în geneza BC la
mulţi pacienţi.
• 5. Activitatea fizică în limitele toleranţei pacientului
( 30 min 3 sau 4 ori/săptămînă)
• 6. Folosirea diferitelor tehnici de relaxare şi a altor
metode de control al stresului cu scop de înlăturare a
factorilor psihologici, la necesitate consultarea
specialistului.
• 7. Nu se recomandă conducerea transportului public
sau a vehiculelor grele.
• 8.Pastilele de Nitroglicerină se păstrează ăn trusa
medicală și în buzunar.
 Identificați problemele
prioritare de sănătate
• 1.
• 2.
• 3.
• 4.
• 5.
• 6.
 Bibliografie
• WWW. MSMPS Protocoale Clinice Naționale ”Angina pectorală de efort”
• Negrean M.,și autorii ”Curs de lecții pentru elevii Colegiilor de medicină”,
Chișinău 2017
• Botnaru V., Medicina interna, Editura F. E. –P Tipografia Centrală,
Chişinău, 2009
• Negrean M., şi alţ. , Standarde/protocoale ale deprinderilor practice,
Ed. Prag -3 SRL, Chişinău, 2017
• Stimpovscaia E., şi alţ., STANDARDE DE ÎNGRIJIRI NURSING pentru
asistente medicale şi moaşe, Ed.Libris,Chişinău, 2007.
• Stanciu C., Semiologie medicală, Iaşi 2001.
• Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL,
Bucureşti, 2000.
• Vasilenco V., Propedeutica bolilor interne, Editura Universitas, Chişinău
2001.