POLUAREA AERULUI CU

PULBERI ȘI GAZE
 Pulberi - termeni

 Suspensiile din aer sau aerosolii

(particule solide sau lichide dispersate în aer);
 Praf (pulberi cu dimensiuni mai mari);
 În funcţie de natura particulelor:
– Cenuşe
– Funingine
– Ciment
– Granule de polen etc.
 Importanţa

Principalul element de impurificare a aerului
(mediu industrial, centre populate, locuinţe)
 Consecinţe
– simptome respiratorii (tuse, dispnee,
wheezing)
– agravarea astmului şi bolilor cardiovasculare
– bronşită cronică
– pneumoconioze (silicoza)
– alergii (ex. polen)
– accidente rutiere (scăderea vizibilităţii)
 Proprietăţi - Dimensiunea

 Importanță: nivelul până la care pătrund în

aparatul respirator şi proporţia în care se rețin
în plămân:
> 10 µm reţinute în CRS
< 10 µm pătrund până în bronhiole
<5 µm pătrund până în alveole,
se reţin în proporţie mare (80-90%)
< 0,1 µm pătrund până în alveole,
sunt eliminate în proporţie însemnată o dată
cu aerul expirat
Proprietăţi - Sedimentabilitatea

 Importanță: suprafața poluată în jurul sursei,

gradul de extindere al poluării, populația
expusă
– >10 µm sedimentează în aer cu viteza uniform
accelerată;
– 10–0,1 µm sedimentează cu viteză uniformă şi
difuzează puţin în aer;
– 0,1-0,001 µm nu sedimentează, difuzează
puternic
 Clasificare EPA
(Environmental Protection Agency, USA)

 Dimensiune → penetrare → potențial nociv

 PM10 – particule inhalabile mari,
diametru < 10 μm (practic: 2,5-10 μm)
Surse: drumuri și unități industriale
 PM2.5 – particule inhalabile fine
diametru < 2,5 μm
Surse: fum, (arderi naturale, industriale), emanații
gazoase, particule secundare (prin interacțiune)
 PM0.1 – particule ultrafine
(subcategorie a PM2.5) diametru < 0.1μm. Nu există
reglementări specifice
Dimensiunea particulelor
Fir de păr Produși de combustie,
uman metale (<2,5 μm)
(50-70 μm)

Praf, polen
(<10 μm)

Grăuncioare fine
de nisip (90 μm)
 Determinări

 Directe:
– monitorizare personală, biomarkeri
 Indirecte:
– Monitorizarea poluantului în mediu
– Cantitative: cantitatea de praf din aer
– Metodologie: în momente şi puncte caracteristice, o anumită
periodicitate.
– Calitative: dimensiunea particulelor şi
compoziţia chimică a pulberilor
 Determinări cantitative

 Metode gravimetrice (cântărire);

– Determinarea prafului prin sedimentare
– Determinarea prafului prin aspiraţie cu alonjă

Metode coniometrice (numărare);
– Metoda sedimentării pe lame de sticlă
– Metoda impingerului (praf aspirat prin lichid,
numărare în cameră Burker-Turk)
– Metoda cu coniometrul Zeiss (praf aspirat şi
proiectat pe ecran, numărare)
 Metode mixte, alte metode
 Determinări calitative

 Determinarea dimensiunii particulelor de praf

– cu reţeaua micrometrică a coniometrului Zeiss
(etalon, distanţa de 5 microni dintre cele două
linii paralele)
 Determinarea gradului de dispersie a
pulberilor (formula de praf sau conio-
dispersiograma):
100-400 de particule
=> % particule > 5 µ, < 5 µ
 Nocivitate dependentă de % de particule 5 µ
 Determinări calitative

 Determinarea compoziţiei chimice a pulberilor

– Fier, plumb, bioxid de siliciu, funingine,
hidrocarburi etc.
– Unele substanţe conferă pulberilor o nocivitate
crescută
 Determinarea PM2.5 din aer

 Sidepak Personal Aerosol Monitor AM510

 Monitorizarea expunerii personale
 Monitorizarea ambientului şi spaţiilor de lucru
 Afişează datele în timp real: concentraţie de
masă a aerosolului (PM 2.5)
 Date sintetice (ex. concentraţia medie
ponderată pe intervale de 8 h)
Monitorizarea PM2.5
 Pulberi cu potenţial de risc în
medicină
 Alergia la latex
 Prevalenţa la personalul
medical: 5-15% (~ 50% din
totalul de cazuri raportate)
 Cauza: proteinele din
compoziţia latextului

Manifestări: reacţii alergice
(urticarie, angioedem,
rinoconjunctivită, astm, şoc
anafilactic)
 Alergia la latex

 Mecanism: alergenele aeropurtate de

particulele de talc cu care sunt lubrefiate
mănuşile de cauciuc
 Recunoaştere: simptome oculare, nazale,
bronşice, în primele minute după deschiderea
unui pachet cu mănuşi
 Patologie conexă: dermatita de contact
(cauză = aditivii cu care este tratat latexul)
 Prevenire: evitarea produselor ce conţin latex
(singura măsură eficientă)
DETERMINAREA
GAZELOR
DIN AER
 Poluanţi frecvenţi ai aerului

 Compuşii carbonului, azotului, sulfului

 Gaze toxice:
– monoxidul de carbon
– oxizii de azot
– bioxidul de sulf
– Hidrocarburile aromatice policiclice
 Metode de determinare

 Evidenţierea gazelor toxice în organismul

expus la aerul poluat
 Se determină toxicul sau produşii de
metabolism ai acestuia
 Probele de material biologic (sânge şi/sau
urină) recoltate în condiţii care să excludă atât
supracontaminarea din exterior cu substanţa
căutată, cât şi pierderea substanţei urmărite
 Metode de determinare

 Evidenţierea gazelor toxice din aerul poluat

 Aprecierea cantitativă a gazelor toxice din
aerul poluat
 Metode rapide - orientative (reactivi care îşi
schimbă culoarea);
în caz pozitiv se recurge la metode exacte

Analizoare automate (diverse principii de
funcţionare); unele determinări continue, cu
înregistrare grafică
 Gazometru - portabil

 Monitorizarea continuă și
simultană a concentrației
mai multor gaze
 4 tipuri de gaze în funcție
de senzorii instalați: CO,
H2S, O2, NH3, Cl2, NO,
NO2, HCN, CO2, H2
 Alarmă sonoră
 Unităţi de măsură

 De regulă: mg/m3
 părţi pe milion (ppm), cm3/m3
 Concentraţii maxime admise

 CMA = doza de poluant care nu determină

direct şi indirect efecte nocive asupra
organismului uman.
 Sub pragul de acţiune acută şi cronică pentru
om
 Sub pragul de percepere a mirosului şi al
acţiunii iritative.
 Au caracter de lege.
 Concentraţii maxime admise

 CMA momentană - concentraţia de poluanţi

pe termen scurt (proba luată 30 min).
 CMA medie pe 24 ore - concentraţia pe o zi
(probe luate continuu sau discontinuu în mai
multe reprize egale de timp).
 Valori medii lunare, anuale
 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului
 Valoare-limită - nivelul stabilit în
scopul prevenirii unor evenimente
dăunătoare sănătăţii umane şi a
mediului ca întreg
 Marjă de toleranţă - % din valoarea-
limită cu care aceasta poate fi
depăşită


 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului
 Nivel critic - dacă e depăşit se pot
produce efecte adverse directe asupra
receptorilor (ex. plante) dar nu și
asupra oamenilor;



 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului
 Prag de informare - dacă e depăşit,
apare un risc pentru sănătatea umană
la o expunere de scurtă durată pentru 
categorii ale populaţiei deosebit de
sensibile şi pentru care este necesară
informarea imediată şi adecvată


 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului
 Prag de alertă - dacă e depăşit, apare 
un risc pentru sănătatea umană la o
expunere de scurtă durată a
populaţiei şi la care trebuie să se
acţioneze imediat;


 Www.calitateaer.ro
Monitorizare continuă - 142 staţii

◄
 Indici de calitate

 Indici specifici pentru: SO2, NO2, O3, CO

 Indicele specific – calculat prin încadrarea
mediei orare în intervalele de concentraţie
 Indicele general = cel mai mare dintre indicii
specifici corespunzatori poluantilor monitorizati
 Indici de calitate

 Indicii specifici – calculaţi prin încadrarea

mediei orare în intervalele de concentraţie