EVALUAREA

IGIENICO-SANITARĂ
A ILUMINATULUI
 Importanţa


Performanţa în muncă, rata
erorilor

Aprecierea culorilor

Stres optic şi nervos

Somnolenţă

Efecte psiho-emoţionale
 Surse de lumină


Naturale: soare
lumina naturală - complex policromatic; prin
combinare → lumina "albă"

Artificiale: iluminatul electric, becuri incandescente,
fluorescente
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Surse de lumină
Unitatea de măsură


Luxul (lx):

1 lx= efectul luminos produs de repartiţia uniformă pe o suprafaţă de 1 m² a

unui flux luminos de 1 lumen, provenit de la o sursă standard de 1
lumânare internaţională (candel) situată la distanţa de 1 m.
Factorii iluminatului natural


Clima locală

Anotimp

Înălţimea soarelui deasupra orizontului

Transparenţa atmosferei

Suprafeţe reflectante din ambient

>>
Factorii iluminatului natural


Distanţa dintre clădiri

Obstacole în faţa ferestrelor

Orientarea clădirii

Forma, poziţia, mărimea, transparenţa ferestrelor

Adâncimea încăperii

Culoarea pereţilor, aranjamentul interior
Evaluarea condiţiilor de iluminare
Indicatorii structurali - 1


Coeficientul de luminozitate (CL)

Ferestre (m²)
CL= Podea (m²)
CL - Norme sanitare


Încăperi de locuit: 1/6 - 1/8

Cabinete medicale, săli de sterilizare, saloane bolnavi: 1/5 - 1/6

Săli de clasă, operaţie, naştere, tratament: 1/4 - 1/5

Laboratoare: 1/3
 Indicatori structurali - 2


Coeficientul de adâncime (C.A.)

L
CA=
î
CA ≤ 2

L= lungimea camerei (de la fereastră la peretele opus)

Î= distanţa de la podea la marginea superioară a ferestrei
Norme sanitare


Tavan-fereastră < 30 cm

Podea – fereastră 80-100 cm
Indicatori structurali - 3


Unghi de incidenţă (UI) ≥ 27°

Unghi de deschidere (UD) ≥ 5°

Unghi de umbrire (UU)

UI
UD

UU
Evaluarea luxmetrică a
iluminatului

Luxmetrul

Principiu:
fotocelulă - curent electric
direct proporţional cu
luminozitatea

Mod de lucru
Norme


Iluminat natural
- suprafeţe de lucru (scris, citit): min 100 lx

Iluminat artificial

Clasă/sala curs/lectură, laboratoare (pe suprafaţa de lucru - scris,
citit)
- iluminat incandescent: min.150 lx
- iluminat fluorescent: min. 300 lx

Săli de desen: 400-500 lx
Indici luxmetrici - 1


Coeficientul de iluminare naturală (C.I.N.)

CIN (%) = int (lx) / ext (lx) · 100

≥ 1% locuinţe

≥2% clase,
laboratoare

≥ 0,5% încăperi
auxiliare
* în locurile cele
mai prost luminate
ale încăperii X X

Y
Indici luxmetrici - 2


Coeficientul de uniformitate (C.U.)

Determinare: suprafaţă 5 m2 ; se măsoară pe fiecare m2.

CU = valoarea minimă / valoarea maximă

Contrastele mari de iluminare - oboseală vizuală precoce

Norme: minim 0,65 pe suprafeţele de lucru;
minim 0,25 în spaţiile de trecere
Indici luxmetrici - 3


Coeficientul de reflexie (C.R.)

Raportul dintre valoarea luxmetrică a fluxului reflectat (FR) şi valoarea
luxmetrică a fluxului incident (FI)

CR = FR / FI

Determinare: măsurare
a) pe suprafaţa de lucru;
b) la 10 cm distanţă,
fotocelula spre suprafeţa de lucru
10 cm
C.R. - interpretarea valorilor


CR înalt: mai mare de 0,4

CR mediu: 0,2-0,4

CR scăzut (întunecat): mai mic de 0,2.

C.R. se determină în condiţii de iluminat natural şi artificial.
Indici luxmetrici - 4


Coeficient de absorbţie (C. Abs.)

Procentul absorbit la trecerea prin sticla

C. Abs. (%) = int / ext x 100

Determinare: fotocelula
a) pe sticlă, interior
b) pe exterior

Normă: absorbţie maxim 24%
Recomandări iluminare
naturală în încăperi


Să primească lumină solară directă, minimum 1-2 ore pe zi, în ziua cea
mai scurtă a anului

Orientarea locuinţei (zona noastră: S, SE, SV)

Cât mai puţine obstacole în faţa ferestrei (copaci, plante) sau pe
interiorul fereastrei (perdele etc.)

Marginea superioară a ferestrei cât mai aproape de tavan (maxim 30
cm)
Norme pentru iluminatul artificial


Lumină omogenă (uniformă)

Fără variaţii de intensitate (pâlpâire)

Să nu formeze umbre

Spectru luminos apropiat de cel natural (să nu modifice perceţia
culorilor)

Să nu încălzească aerul

Norme de exploatare (verificare, curăţare periodică a corpurilor de
iluminat; spălat geamuri etc.).
Iluminare cabinet medical


Iluminarea artificială din 2 surse:
 pentru cabinet – mai difuză; spectru natural
 pentru câmpurile operatorii mai puternică şi focalizată

Lampă operatorie
 intensitate,
 focalizare,
 spectru luminos natural identic
 ZGOMOTUL
AMBIENTAL -
SONOMETRIA
Definiţii


Zgomotul: amestec de sunete, care poate perturba viaţa normală a
omului prin disconfortul produs şi prin efectele nocive asupra sănătăţii.
Orice sunet nedorit este resimţit ca zgomot.


Zgomot ambiental (sinonime: comunitar, rezidenţial).
Nu include zgomotul industrial.
Zgomotul ambiental - Surse


Zgomote de exterior:
 traficul rutier, feroviar, aerian şi construcţiile
 restaurantele, cofetăriile, spaţiile comerciale, discotecile, locurile de
joacă şi locurile de agrement etc

Zgomote de interior (casnice):
 aparatura casnică, aparatura de birou, sistemele de ventilaţie, aparatele
de aer condiţionat, instalaţiile sanitare, sistemele de încălzire etc.

Surse portabile: playere audio (MP3, iPod etc.)
Zgomotul ambiental - Importanţă


Stresor senzorial: 50% din populaţia UE locuieşte în zone fără confort
acustic minim

Efecte adverse psihologice şi fizice:
 disfuncţie auditivă
 tulburări de somn
 tulburări de concentrare şi comunicare, irascibilitatate, probleme
comportamentale
 scăderea productivităţii muncii
Zgomotul ambiental – caracteristici şi
unităţi de măsură


Frecvenţa sunetului (Hz).
Urechea omului: 20-20.000 Hz

Nivelul de presiune sonoră (dB);
scală logaritmică,
dBA - scală ponderată după sensibilitatea urechii umane la diverse
frecvenţe
 Nivelul de presiune sonoră pe o perioadă de timp (Laeq,T)
 Nivelul maxim al unui eveniment sonor individual (LAmax)
Măsurarea zgomotului exterior


Surse fixe (întreprinderi), mobile (traficul), mixte (gări, autogări,
autobaze etc.)

Metodologie specifică pentru fiecare tip de sursă de zgomot:
 locuri de măsurare,
 ritmicitate şi
 durata determinărilor

Ex. pentru surse mobile
 în fiecare anotimp, 3 zile din săpt (L, M sau J şi S), în timpul zilei şi
nopţii.
Măsurarea zgomotului interior


Locuinţe, clădiri tehnico-administrative şi social-culturale (apartament,
salon, clasă, birou etc.)

Metodologie: zone şi puncte de măsurare, ritmicitate, durată

Ex. cameră de locuit:
 în centrul, cu uşile şi ferestrele închise, la 1,30 m de podea,
microfonul spre peretele exterior
 vara, M sau J, ziua (6-22) şi noaptea (22-6)
Aparatură –
Sonometrul de precizie


Principiu: oscilaţii acustice → electrice (microfon)

Nivel echivalent de presiune a sunetului (Leq) - nivelul mediu pe o
anumită perioadă de timp (24 ore, ziua, noaptea); pe baza citirilor
succesive

Rezultatele în dB (A)

Interpretare: comparare cu limitele admise prevăzute de legislaţie
Zgomotul ambiental –
Exemple


Respiraţie normală 10 dB

Vorbire normală (la 1m) 40-60 dB

Automobil (la 10-15 m) 60-70 dB

Autostradă aglomerată 80-90 dB

Avion (la 100 m) 110-140 dB

Trauma sonoră - de la aprox. 120 dB

Zgomotul ambiental – exterior
Limite admise (dB)


Parcuri, zone de recreere şi odihnă: 45

Şcoli, spaţii de joacă pentru copii: 75

Pieţe comerciale: 65

Zone feroviare: 70

Aeroporturi: 90

Clădiri de locuit (la 2m de faţadă): 50
Zgomotul ambiental – interior
Limite admise (dB)


Clădiri de locuit (apartamente): 35

Cămine, hoteluri: 35

Spitale/saloane cu 1-2 paturi: 30

Saloane cu peste 3 locuri: 35

Cabinete de consultaţii: 35

Săli de mese: 45

Şcoli / amfiteatre, săli de clasă: 40

Săli de studiu, biblioteci: 35
Limitarea poluării sonore – Măsuri
comunitare

şosele de ocolire, deviere trafic greu

restricţionare trafic în zona centrală

sensuri giratorii,

bulevarde pietonale permanente sau la sfârşit de
săptămână,

piste pentru biciclete,

autobuze silenţioase,

limitarea vitezei maxime în zone protejate,

interzicerea claxonatului etc.
Limitarea poluării sonore – Măsuri
individuale


protecţie faţă de zgomotul aspiratorului, mixerului,
bormaşinei, maşinii de tuns iarba etc.;

achiziţionarea aparatelor de uz casnic (frigider, congelator
etc)silenţioase;

jucării silenţioase;

reglarea volumului boxelor audio la un nivel sigur (tv,
radio, CD-player);

căşti antifonice;

geamuri termopan de calitate etc.
Limitarea poluării sonore –
Playere audio personale


Comitetul ştiinţific al UE pentru riscuri sanitare:
ascultarea muzicii la volum ridicat pe o perioadă
îndelungată de timp la playerul personal poate duce la
afecţiuni permanente ale auzului.

50 - 100 milioane de persoane din UE ascultă zilnic
muzică la playere portabile.

5 - 10% riscă pierderea permanentă a auzului dacă ascultă
muzică > 1 oră /zi, în fiecare săptămână, la un nivel ridicat
al volumului, timp de cel puţin 5 ani.