Plasma este considerată a 4-a stare a materiei, în ciuda solidelor, lichidelor și

gazelor. Este una dintre stările fundamentale ale materiei. Din punct de vedere
tehnic, este un gaz ionizat format din ioni pozitivi și electroni liberi, de obicei la
presiuni mici (ca în atmosfera superioară și în lămpi fluorescente) sau la
temperaturi foarte ridicate ( în stele și reactoarele de fuziune nucleară)
Plasma ar trebui să fie numită prima stare a materiei, deoarece din aceasta se nasc
toate celelalte stari de agregare
Electronii încărcați negativ circulă liber prin ionii încărcați pozitiv
Plasma nu este un gaz, lichid sau solid - este o a
patra stare a materiei. Plasma se aseamana
adesea ca un gaz, cu excepția faptului că
conduce electricitatea și este afectată de
câmpurile magnetice. La scară astronomică,
plasma este comună. Soarele este compus din
plasmă, focul este plasmă, luminile fluorescente
și neonul conțin plasmă.
•„99,9% din Univers este alcătuit
din plasmă”, spune dr. Dennis
Gallagher, fizician în plasmă la
Centrul de zbor spațial Marshall al
NASA. „Foarte puțin material în
spațiu este făcut din rocă ca
 Scurta istorie a teoriei plasmei
• Când sângele este curățat de diferiți corpi, rămâne un lichid transparent, care a fost numit plasmă
(după cuvântul grecesc, care înseamnă „substanță care poate fi modificată” sau „jeleu”) de către
marele om de știință ceh, Johannes Purkinje (1787 -1869). Chimistul american Irving Langmuir,
câștigător al premiului Nobel, a folosit acest termen pentru prima dată pentru a descrie un gaz ionizat
în 1927 - Langmuir a fost amintit de modul în care plasma sanguină transportă corpusculi roșii și albi
prin modul în care un fluid electrificat transportă electroni și ioni. Langmuir, împreună cu colegul său
Lewi Tonks, investiga fizica și chimia becurilor cu filament de tungsten, în scopul de a găsi o modalitate
de a prelungi foarte mult durata de viață a filamentului (un obiectiv pe care l-a atins în cele din urmă).
În acest proces, el a dezvoltat teoria învelișurilor plasmatice - straturile limită care se formează între
plasmele ionizate și suprafețele solide. De asemenea, el a descoperit că anumite regiuni ale unui tub
de descărcare cu plasmă prezintă variații periodice ale densității electronilor, pe care în prezent le
numim unde Langmuir. Aceasta a fost geneza Fizicii Plasmei. În mod interesant, cercetările lui
Langmuir formează în prezent baza teoretică a majorității tehnicilor de procesare a plasmei pentru
fabricarea circuitelor integrate. După Langmuir, cercetările plasmatice s-au răspândit treptat în alte
direcții, dintre care cinci sunt deosebit de semnificative. Istoricul fizicii plasmei Irving Langmuir
 Formele Plasmei
• Apariția plasmei
• Trei forme de plasmă
• Plasmele apar în mod natural, dar pot fi fabricate și artificial. Plasmele naturale pot fi bazate
pe Pământ (terestre) sau spațiale (astrofizice). • Există trei tipuri majore de plasmă, adică •
Plasma naturală: Plasma naturală există doar la vid foarte scăzut sau la temperaturi scăzute.
Nu reacționează rapid, dar este extrem de fierbinte (peste 20.000 oC). Acolo energia este
atât de mare încât vaporizează tot ceea ce ating.
• • Plasma artificială: Plasma artificială poate fi creată prin ionizarea unui gaz, ca în semnele
de neon. Plasma la temperatură scăzută este greu de întreținut, deoarece în afara vidului,
plasma cu temperatură scăzută reacționează rapid cu orice moleculă pe care o întâlnește.
Acest aspect face ca acest material, atât foarte util, cât greu de utilizat.
• • Terestru este un strat de plasmă care acoperă partea exterioară a atmosferei Pământului.
 •
• Plasma terestriala Plasma produsa artificial
Fulgerele
• Plasma din TV
Aurora boreala
Ionosfera • Luminile fluorescente
Flacarile la temperature foarte ridicate • Armele militare

Plasma astrofizica

• Toate stelele
• Vantul solar
• Spatiul intre planete,galaxii
• Spatiul intre sistemele solare
Soarele este un exemplu de corp asrtofizic
format din plasma
Focul la temperaturi inalte este un exemplu
de corp terestru
Aurora boreala de asemenea
 Plasma in universul observabil
• Se crede că peste 99% din materia din universul vizibil este plasmă. Când atomii
dintr-un gaz sunt rupți, bucățile sunt numite electroni și ioni. Deoarece au o sarcină
electrică, sunt trase împreună sau împinse de câmpuri electrice și câmpuri
magnetice. Acest lucru face ca o plasmă să acționeze diferit decât un gaz. De
exemplu, câmpurile magnetice pot fi utilizate pentru a reține o plasmă, dar nu pentru
a reține un gaz. Plasma este un conductor mai bun de electricitate decât cuprul.
• • Plasma este de obicei foarte fierbinte, deoarece este nevoie de temperaturi
foarte ridicate pentru a rupe legăturile dintre electroni și nucleele atomilor. Uneori
plasmele pot avea o presiune foarte mare, ca în stele. Stelele (inclusiv Soarele) sunt
în mare parte realizate din plasmă. Plasmele pot avea, de asemenea, o presiune
foarte scăzută, ca în spațiul cosmic.
• 
Multumesc pentru vizionare