Sunteți pe pagina 1din 40

INVESTIGATII PARACLINICE IN BOLILE

DIGESTIVE
PROBE BIOLOGICE
 UZUALE  Markeri tumorali
 Hemoleucograma  CEA, AFP, CA19-9, C72-4
 Coagulograma  Markeri hepatita virala
 Biochimie  Ag HBs, Ac anti-VHC
 AST / ALT  Teste boala celiaca
 Bilirubina, GGT, FAL  Ac anti-transglutaminaza tisulara
 Amilaza, Lipaza  Ac anti-endomisium
 Glicemie  Teste materii fecale
 Uree, Creatinina  Ex. Coproparazitologic
 Ionograma. Sideremie  Coprocultura
 Profil lipidic  Ag Helicobacter pylori
 Proteine totale, Albumina  Calprotectina fecala
 Elastaza pancreatica
 Teste malabsorbite / maldigestie
 Panel autoimun
EXAMENUL ECOGRAFIC AL TUBULUI DIGESTIV

- Ecografia este o metoda de diagnostic si terapie imagistica ce utilizeaza ca substrat


ultrasunetele (US) = vibratii mecanice care se propaga in mediul inconjurator sub forma
de unde.
- Principiul de functionare este derivat din cel al sonarului, dispozitiv utilizat prima data in
primul razboi mondial la detectarea submarinelor (1917).
- Ecografia se ocupa cu studiul modificarilor suferite de un fascicul de ultrasunete care
traverseaza medii cu proprietati acustice diferite
- Ecografia prezinta o sensibilitate mare de evaluare pentru un numar mare de organe si
afectiuni, este lipsita de nocivitate si relativ ieftina.
Ecografia permite determinarea dimensiunilor, evaluarea structurii interne a organelor
și evidențierea unor leziuni, pe baza imaginilor obținute în timp real, frecvențele
folosite în scop diagnostic fiind între 2 și 18 Mhz.

Putem clasifica indicatiile ecografiei in:


1. Indicatii de tip diagnostic si evaluare post-terapeutica ( explorarea stucturilor
abdominale, punctiile citologice si bioptice sub ghidaj ecografic)
2. Aplicatii terapeutice ( drenaje de colectii sub ghidaj ecografic, nefrostomii,
colecistostomii, alcoolizarea hepatocarcinoamelor sau tratamentul cu radiofrecventa a
tumorilor hepatice)

Metoda de prima intentie in screeningul afectiunilor hepatice, evidentiindu-se:


- Leziuni difuze ( steatoza hepatica, tulburari vasculare)
- Leziuni focalizate ( chiste, tumori benigne sau maligne)
- Patologia vasculara hepatica
Metoda de electie in examinarea veziculei biliare ( dimensiuni, grosime parietala, continut
si raporturile cu structurile invecinate).
Metoda limitata de examinare a pancreasului din cauza pozitiei profunde si a
interpozitiei de gaze din stomac si colon.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU ECOGRAFIE

- Post alimentar (inclusiv băuturi acidulate și cafea) cu cel puțin 6 ore înainte de investigație.

- Cu 24 de ore înainte, nu se consumă dulciuri, se evită alimente care pot fermenta (fructe,lapte), iar
cina din ziua precedentă trebuie să fie ușoară și să nu fie servită mai târziu de ora 18.00-19:00.

- În cazul balonarii, se recomandă în ziua precedentă investigației administrarea de Espumisan


sau Sab simplex (1-2 tablete de 3ori/zi).

- Pentru ecografia pelvina, se recomandă 1 litru de apa plată într-un interval de 30 minute, cu o oră
înainte de investigație;
- Pacientul nu trebuie să urineze, chiar dacă există această senzație, astfel vezica urinară va fi plină
și va permite vizulizarea structurilor învecinate (prostata, uter, ovare).
- Pe pielea abdomenului pacientului se va aplica un gel special care favorizează transmiterea
ultrasunetelor.
- Ulterior se aplică și apasă ușor transductorul pentru a se vizualiza imaginea zonei respective pe
ecranul aparatului.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL TUBULUI DIGESTIV

- Examinare a tractului digestiv superior - esofag, stomac, duoden si inferior – colon, ce


foloseste raze x.

- Este una din primele investigatii radiologice efectuate in medicina, inca utilizata, desi
endoscopia este superioara ca acuratete de diagnostic si nu expune la radiatii.

- Avantaje: - poate fi mai usor acceptata de pacient, in comparatie cu endoscopia.


- permite diagnosticarea ulcerului gastric si duodenal, a refluxului gastro-
esofagian, a polipilor sau a cancerului la esofag/stomac/colon

- Dezavantaje: nu poate pune in evidenta alte boli ale tractului digestiv superior, precum
esofagitele, gastritele sau duodenitele. Nu se pot preleva probe pentru examen
histopatologic, nu se poate testa prezenta Helicobacter pylori.
EXAMENUL RADIOIMAGISTIC AL TUBULUI
DIGESTIV

1. RADIOGRAFIA ABDOMINALÃ SIMPLÃ

Aspecte radiologice:
Prezenţa anormală de gaz în tractul digestiv
Ocluzia intestinului subţire
Ocluzia la nivelul colonului
Calcificările abdominale :
1. Calculi biliari, calcificari pancreatice

2. Calcificări intraabdominale ( ggl, ateroame,


calcificările venoase = fleboliţi, calcificări hepatice)

Pneumoperitoneul
RADIOGRAFIA CU SUBSTANTA DE CONTRAST

Achalazia cardiei – lipsa relaxarii cardiei


- esofagul toracic este dilatat si alungit
-unde peristaltice ineficiente

Esofagitele caustice- stenoza caustica

Tumorile esofagiene
Tumori benigne
Tumori maligne – carcinoamele

Imagini cu plus de umplere baritată


- diverticul ( diveticul Zenker)
Imagini cu minus de umplere baritată = lacuna ( polipi, formatiuni tumorale
beninge/maligne)
Rolul examenului radiologic in hemoragiile
digestive

Angiografia (arteriografia) Scintigrafia cu hematii


(permite şi atitudine marcate cu Tc
terapeutică-angioterapie)

Metode diagnostice de linia a II-a


EXAMENUL COMPUTER TOMOGRAF - CT

- Metodă de investigaţie imagistică extrem de precisă, atraumatică şi foarte rapidă, care foloseşte
radiaţia X pentru a obţine imagini detaliate, de înaltă rezoluţie şi extrem de precise, ale organelor
interne.

- Este destinată în special examinării următoarelor segmente ale corpului uman: cap, gât, torace,
abdomen, pelvis, sistem vascular şi musculo-scheletal.

- Cantitatea de radiaţie X folosită este permanent optimizată de aparat pentru a obţine maxim de
informaţie cu expunerea minimă a pacientului
INDICATIILE EXAMENULUI CT

- Metoda performanta de apreciere a leziunilor focalizate hepatice: carcinomul


hepatocelular, metastazele hepatice, hemangiomul, chistele hepatice, abcesele, steatoza
parcelara
- Metoda de apreciere a leziunilor difuze hepatice: ciroza hepatica, steatoza,
hemocromatoza
- Metoda de baza in diagnosticul afectiunilor pancreatice, atat a leziunilor hipodense de
tipul colectiilor fluide intra sau parapancreatice din pancreatita acuta, cat si a leziunilor
hiperdense de tipul calcificarilor din pancreatita cronica, plus patologia tumorala
- Se pot face aprecieri asupra volumului, formei si structurii splinei
- Randamentul mai scazut decat al ecografiei in diagnosticul litiazei biliare, totusi
randament mai bun la pacientii obezi si cei cu aerocolie marcata
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA-
RMN

- Este o procedură de înaltă performanţă, minim invazivă, atraumatică şi neiradiantă, ce foloseşte un


câmp magnetic cu intensitate mare şi radiofrecvenţa pentru obţinerea imaginilor multiplan de
înaltă rezoluţie ale corpului uman, permiţând evidenţierea leziunilor cu precizie milimetrică.

- Scanarea RMN este aplicabilă pentru toate organele corpului omenesc, constituind metoda
determinantă pentru depistarea afecţiunilor sistemelor nervos, musculo-scheletal, respirator,
genital şi circulator.
 Are fata de CT avantajul de a putea evidentia structurile tubulare cu continut fluid biliare
si vasculare fara sa necesite contrast
 Permite reconstructia de imagini in oricare dintre planuri
 Cu ajutorul unor substante de contrast paramagnetice se pot localiza si caracteriza leziuni
hepatice primitive sau metastaze
PREGATIREA PACIENTULUI

- In general nu este necesară pregătirea pacientului în vederea efectuării unei investigaţii RMN.

- Cu excepţia cazurilor speciale, în care medicul solicită o anumită conduită alimentară înaintea
efectuării investigaţiei, pacientul poate să îşi desfăşoare activitatea, să îşi efectueze tratamentele
curente şi să se alimenteze normal.

- Investigatia poate implica un disconfort relativ pentru pacient în ceea ce priveşte zgomotul
aparatului în funcţionare - un aspect normal în această procedură. Pacientul poate solicita oprirea
procedurii în orice moment al derulării ei, printr-o simplă apăsare de buton.

- Se desfăşoară pe parcursul a 15 - 20 de minute pentru un segment anatomic, dar acest interval poate
varia în funcţie de secţiunea corpului uman care este supusă procedurii şi de administrarea
intravenoasă a substanţei de contrast.

- Este interzisă, de exemplu în cazul în care pacientul are stimulatoare cardiace, proteze metalice
magneto-dinamice, schije metalice în corp sau în ochi ca urmare a unor traumatisme anteriorare,
anumite implanturi dentare, piercing-uri, etc.
EXAMENUL ENDOSCOPIC AL TUBULUI DIGESTIV

- Endoscopia digestiva este o investigatie video ce


permite medicului sa observe interiorul tractului
digestiv superior (EDS - esofag, stomac, duoden)
si inferior (EDI – colon) cu ajutorul unui
instrument flexibil prevazut cu o camera video si
sursa de lumina numit endoscop.
- Endoscopia digestiva are atat scop diagnostic,
cat si in scop terapeutic prin prelevarea de
biopsii pentru analiza histopatologica, excizia
polipilor sau hemostaza endoscopica etc.
INDICATIILE ENDOSCOPIEI DIGESTIVE SUPERIOARE

INDICATII DIAGNOSTICE:
 Persistenta manifestarilor dispeptice in pofida tratamentului adecvat
 Durere/disconfort abdominal superior (sindrom dispeptic) in asociere cu
semne/simptome sugerand o afectiune organica severa (anorexie, scadere ponderala)
sau recent debutate la pacienti > 45 ani
 Disfagia sau odinofagia
 Varsaturi persistente de cauza neprecizata
 Polipoza adenomatoasa familiala
 Pentru confirmarea si diagnosticul
histologic al urmatoarelor leziuni
radiologice:
 leziuni suspecte neoplazie
 ulcerul gastric sau esofagian
 stenoza/obstructia tubului digestiv
superior
 Hemoragia gastro-intestinala:
 hemoragia activa sau recenta
 prezumtia hemoragiei cronice gastro-intestinale si anemie feripriva
atunci cand examenul clinic sugereaza o sursa la nivelul tractului
digestiv superior sau atunci cand colonoscopia este negativa
 INDICATII TERAPEUTICE:
 Tratamentul hemoragiilor digestive superioare datorate ulcerelor,
tumorilor, malformatiilor vasculare si varicelor esofagiene/gastrice
 Extractia corpilor straini
 Indepartarea leziunilor polipoide (polipectomie)
 Montarea sondelor de alimentatie enterala, gastrostoma endoscopica
percutanata (PEG)
 Dilatarea leziunilor stenozante (achalasie, stenoze benigne - peptice,
radice, post-caustice, post-scleroterapie)
 Terapia paliativa a neoplasmelor stenozante
INDICATIILE COLONOSCOPIEI

DIAGNOSTICE:
 Evaluarea unei anomalii irigografice cu semnificatie clinica (stenoza, defect de
umplere etc.)
 Evaluarea unei hemoragii gastrointestinale de cauza neelucidata (hematochezia
fara leziuni recto-sigmoidiene, melena de cauza neprecizata, hemoragii oculte)
 Anemia feripriva de cauza neprecizata
 Bolile inflamatorii intestinale cronice idiopatice pentru diagnostic de certitudine si
determinarea extensiei
 Diareea cronica de cauza inexplicabila, cu semnificatie clinica
 Supravegherea riscului pentru cancer colorectal:
TERAPEUTICE:
Tratamentul HDI de etiologie variata (anomalii vasculare, ulceratii, neoplazii,
post-polipectomie)
Extragerea corpilor straini
Excizia polipilor colonici (polipectomie)
Decompresia megacolonului acut non-toxic
Dilatarea cu balon a stenozelor inflamatorii
Tratamentul paliativ al neoplasmelor stenozante
Devolvularea colonului
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU COLONOSCOPIE

- Colonoscopia este cea mai utilă investigație pentru evaluarea patologiei colorectale-
dependenta insa de calitatea pregatirii

- Astfel, in ziua precendentă colonoscopiei se recomandă ca ultima masă solidă (alimente


fără fibre – carne, brânză, iaurt, ouă, înghețată, paste) să fie servită dimineața la ora 8.

- Ulterior se vor consuma doar lichide clare: apă plată/minerală, suc de lămâie fără pulpă
și fără coloranți roșu, violet, albastru, supă strecurată, zeamă de compot, ceai.

- Eliminarea reziduurilor de materii fecale din intestinul gros se obține prin consumul unei
soluții purgative : Fortrans, Picoprep, Endofalk.

- Pregătirea trebuie terminată cu minim 5 ore înaintea examinării propriu-zise. Obiectivul


pregătirii este eliminarea de scaune apoase, limpezi.

- În cazul folosirii sedării pe durata colonoscopiei, pacientul nu are voie în ziua respectivă
să conduca mașina, să semneze acte sau să ia decizii financiare/legale.
3. COLANGIOPANCREATOGRAFIA ENDOSCOPICA
RETROGRADA - ERCP

- Metoda radiologica de explorare a caii biliare principale (CBP), prin opacifierea acesteia
cu substanta de contrast introdusa retrograd, transpapilar, pe cale endoscopica.
- Metoda combinata radiologica si endoscopica – folosind duodenoscopul cu vedere
laterala.
- In prezent are rol terapeutic, include instrumentare intraductala si tehnici de decompresie
endoscopica ( sfincterotomie, extractie calculi, stent cai biliare)
INDICATII DIAGNOSTICE – eliminate
 Evaluarea pacientilor icterici cu diagnostic prezumtiv de obstructie a cailor
biliare daca manevrele terapeutice pot fi efectuate in cursul procedurii
 Evaluarea pacientilor fara icter, ale caror manifestari clinice si biochimice
sugereaza o afectiune pancreatica sau a cailor biliare
 Evaluarea semnelor sau/si simptomelor sugerand neoplasm pancreatic
atunci cand alte rezultate imagistice indirecte (ecografie, computer-
tomografie, rezonanta magnetica) sunt echivoce sau normale
INDICATII TERAPEUTICE

 Sfincterotomia endoscopica
 Plasarea de proteze
 Dilatarea cu balon a stenozelor biliare
 Drenajul naso-biliar
 Extragere calculi
PREGATIREA PACIENTULUI

- Investigatia poate fi efectuata cu pacientul venit din ambulator, dar dupa examinare este
necesara urmarirea pacientului timp de 24-48h pentru a detecta precoce instalarea
vreunei complicatii.
- Pacientul este informat despre modul de examinare, obiectiv, avantaje si riscurile
explorarii.
- Sunt necesare informatii depre terenul alergic al pacientului
- Se vor administra antiobiotice intravenos ( o cefalosporina cu spectru larg sau o
combinatie Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol) sau Ciprofloxacin per os cu 30
min- 1h inainte de inceperea procedurii in toate cazurile cu obstructie biliara, cu sau fara
sepsis asociat.
- Pacientul nu va consuma lichide sau alimente solide timp de cel putin 4-6 h inainte
- Se va instala o linie venoasa la bratul drept
- Este necesara coagulograma
- La pacientii diabetici se va instala o perfuzie cu glucoza tamponata cu insulina pe
perioada de post premergatoare momentului explorarii
- Pacientul este asezat pe masa de radiologie in decubit lateral stang, cu bratul stang
posterior pentru a putea fi rotat in timpul explorarii in decubit ventral.

- Se practica anestezia topica cu Xilina spray, iar pentru sedarea si analgezia din timpul
examinarii se poate injecta intravenos Dormicum in doze fractionate, cu atenta
monitorizare a functiilor vitale.

- Explorarea se poate face si sub anestezie generala intravenoasa- Propofol, sau cu intubatie
oro-traheala.
ECOENDOSCOPIA

 Procedură medicală diagnostic ce combina endoscopia cu


ultrasonografia pentru a obține imagini ale organelor interne din torace
si abdomen. Poate fi folosit pentru a vizualiza pereții tubului digestive
in grosimea lor sau structurile adiacente. În combinație cu imagistica
Doppler, pot fi evaluate și vasele de sânge din apropiere.
Rolul ecoendoscopiei
 Afecţiuni esofagiene
 stadializarea şi urmărirea post-tratament în cancerul esofagian şi esogastric
 Afecţiuni mediastinale
 diagnosticul tumorilor paraesofagiene şi sindroamelor mediastinale (cancer
bronhopulmonar, tumori mediastinale primare şi determinări secundare)
 diagnosticul diferenţial al ganglionilor mediastinali benigni (tuberculoză, sarcoidoză) şi
maligni
 Afecţiuni gastrice
 stadializarea adenocarcinomului gastric
 evaluarea tumorilor gastrointestinale stromale şi a altor formaţiuni submucoase
(leiomioame, schwanoame, tumori carcinoide, pancreas ectopic, lipoame, etc.)
 Afecţiuni pancreatico-biliare
 diagnosticul pozitiv şi stadializarea colangiocarcinomului distal şi proximal
 tumori ampulare şi periampulare
 diagnosticul precoce al pancreatitei cronice
 drenajul pseudochisturilor de pancreas
 diagnosticul pozitiv şi stadializarea cancerului de pancreas
 neuroliză de plex celiac
 diagnosticul diferenţial al formaţiunilor focale pancreatice benigne (pancreatită cronică
pseudo-tumorală) şi maligne (adenocarcinom pancreatic, tumori neuroendocrine, metastaze
pancreatice)
 diagnosticul diferenţial al tumorilor chistice pancreatice (chistadenom seros, chistadenom
mucinos, chistadenocarcinom mucinos, etc.)
VIDEOCAPSULA ENDOSCOPICA
INDICATIILE VIDEOCAPSULEI

 Definite
 Hemoragia digestiva de origine obscura
 In curs de evaluare:
 Diareea cronica de cauza neprecizata
 Sindrom de malabsorbtie
 Boala celiaca
 Boala Crohn
 T. intestin subtire: FAP, Peutz-Jeghers etc.
PREGATIREA PACIENTULUI / PROTOCOL EXAMINARE

- Pacientul este informat cu privire la tehnica, riscuri, pregatire

- Regim hidric cu 12 ore anterior, « a jeun »

- Lavaj intestinal discutabil: 2 litri PEG cu 12 ore inainte ± 1 l cu 2 – 3 ore inainte de


examinare

- Se fixeaza reteaua de localizare pe abdomen (ca la ECG Holter), impreuna cu recorderul

- Se inregistreaza timp de minim 8 ore, se pot consuma lichide limpezi dupa 2 ore de la
ingestia capsulei, iar dupa aprox 4 ore un pranz usor.

- La final recorderul se cupleaza la computer si apoi se examineaza imaginile.


Rapid 3.0
MANOMETRIA ESOFAGIANA

- Este o metodă de investigaţie paraclinică utila pentru diagnosticarea şi managementul


pacienţilor cu anomalii de motilitate esofagiană, ce pot cauza disfagie, regurgitaţii sau
durere toracică.

- O etiologie esofagiană a durerii toracice trebuie însă luată în considerare numai după ce
se investighează şi se exclud etiologiile cardiopulmonare.

- In cadrul spectrului afecţiunilor esofagiene nici durerea toracică şi nici disfagia nu sunt
specifice pentru o anumită tulburare de motilitate, ele putand apărea şi în cazul unor
afecţiuni esofagiene comune, precum esofagitele peptice sau infecţioase.

- Doar după ce aceste afecţiuni esofagiene comune au fost excluse prin evaluare radiologică
şi/sau endoscopică, tulburările de motilitate esofagiană trebuie luate în considerare.
APARATURA PENTRU MANOMETRIE DIGESTIVĂ

 cateter
 pompa de perfuzie

 traductorii de presiune

 sistemul de amplificare şi convertire analog-digitală

 computerul, ce stochează şi analizează informaţiile

pe baza unui soft adecvat


 introducerea unor date noi, calibrarea aparatului
PREGATIREA PACIENTULUI SI TEHNICA

- Nu este nevoie de o pregatire speciala a pacientului, acesta este informat despre etapele
procedurii. Desi manometria esofagiana este o procedura care provoaca disconfort, este putin
dureroasa deoarece nara in care se introduce cateterul este anesteziata. Odata ce cateterul este
fixat, pacientul poate vorbi si respira normal.

- Prima etapa a manometriei esofagiene este reprezentata de anestezierea unei nari cu un


lubrifiant.

- Un cateter este apoi introdus in nara pana in esofag.

- Pentru examinarea corpului esofagian se administreaza 10 inghitituri a cate 5 ml apa, la interval


de 20-30 de secunde.

- Datele presionale si de durata ale fiecarei deglutitii sunt prelucrate computerizat, iar rezultatele
sunt redate ca o medie a tuturor deglutitiilor.

- Fiecare deglutitie inregistrata trebuie insa analizata vizual de medicul examinator si, daca este
necesar, analiza computerizata va fi ajustata.
Inregistrare manometrica

S-ar putea să vă placă și