CIA-07-18-Raspunsul in Frecventa Al Circuitelor-2021-01-19

7.2.
Răspunsul în frecvenţă al amplificatoarelor (cont)

7.2.3. Analiza răspunsului în frecvenţă al amplificatoarelor
elementare
A. Analiza directa
• presupune:
- realizarea circuitelor echivalente pornind de la modelele de
înaltă frecvenţă ale dispozitivelor constitutive
- determinarea setului de ecuaţii specifice circuitului analizat
- rezolvarea acestor ecuaţii
• prezintă avantajul unui răspuns în frecvenţă exact
• prezintă dezavantajul major al unei complexităţi de calcul foarte

ridicate
• este utilizată în special în simulatoare
2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 1

în frecvenţă al circuitelor
7.2. Răspunsul în frecvenţă al amplificatoarelor (cont)
7.2.3. Analiza răspunsului în frecvenţă al amplificatoarelor elementare (cont)
A. Analiza directa (cont)
Exemple: etajele emitor comun/sursă comună
Modelul general al etajelor emitor comun/sursă comună:
RS C3
vS C1 v gmv C2 vO
r1 r2
Circuitul echivalent (echivalare Norton):

C3
iS C1 v gmv C2 vO
r10 r2
vS
iS  r10  RS || r1
RS
Exemple: etajele emitor comun/sursă comună (cont)
Circuitul echivalent (echivalare Norton):
C3
iS C1 v gmv C2 vO
r10 r2
Ecuaţiile potenţialelor la noduri:

v   s  C1  s  C3  g10   iS  vO  s  C3
vO   s  C2  s  C3  g 2    gm  v  v  s  C3
Rezultă:
C3
1 s
vO r gm
  g m  r2  1 
vS r1  RS  C  C3 C1  C3 g m  C3  2 C1  C2  C1  C3  C2  C3
1 s  2   s 
 g 2 g1  GS g 2   g1  G 
S   g1  GS   g2
Considerând că circuitul are doi poli reali, p1 şi p2, numitorul P(s) al amplificării
poate fi scris astfel:
 s   s   1 1  1
P  s   1    1    1      s   s2
 p1   p2   p1 p2  p1  p2
P  s   1  a1  s  a2  s2
unde:
 1 1  1
a1      a2 
p1  p2
 p1 p2 
Dacă se presupune că există un pol dominant de înaltă frecvenţă, |p1| << |p2|,
rezultă:
1 a1
p1   p2  
a1 a2

Se obţin următoarele expresii aproximative ale polilor:
1 1
p1     
a1 C  C C  C g  C
2 3
 1 3
 m 3
g2 g1  GS g 2   g1  GS 
1

 r1 || RS    C1  C3   r2   C2  C3   g m  r2   r1 || RS   C3
a1  g1  GS    C2  C3   g2   C1  C3   gm  C3
p2    
a2 C1  C2  C1  C3  C2  C3
g m  C3 gm
p2   
C1  C2  C1  C3  C2  C3 C C
C1  C2  1 2
C3

Concluzii:
- analiza directă necesită un efort de calcul considerabil
- pentru analiza funcţionării circuitului la frecvenţe înalte, dacă zeroul nu este
dominant, polul cel mai important este acela de modul minim, el determinând
valoarea H (H = |p1|)
- dacă C3 creşte, P1 scade şi P2 creste, producând îndepărtarea polilor (poles
splitting) şi justificând presupunerea |p1| << |p2|
Cazuri particulare
Sursa de tensiune de intrare ideală (RS = 0, GS = )

g2 1
p1    p2  
C2  C3 R2   C2  C3 
Amplificatorul are un singur pol.
Cazuri particulare (cont)
Sursa de curent de intrare ideală (RS = , GS = 0).
Considerând gm >> g1, g2, rezultă:
g1  g 2 gm
p1   p2  
g m  C3 C1  C2
C1  C2 
C3

B. Metoda constantelor de timp
• Se poate utiliza în situaţia existentei unor poli dominanţi şi a unor
zerouri ne-dominante
• Permite estimarea aproximativa a L şi H
Funcţia de transfer a amplificatorului poate fi exprima astfel:
 s  s   s 
 1  
  1    ...   1  
a0  a1  s  ...  am  sm  z1   z 2   z m 
A s   K  , mn
b0  b1  s  ...  bn  s n
 s   s   s 
 1     1    ...   1  
 p1   p2   pn 
Un caz frecvent este cel în care funcţia de transfer are numai poli (sau
zerourile nu sunt importante):
K
A s 
 s   s   s 
 1  
  1    ...   1  
 p1   p2   pn 

B. Metoda constantelor de timp (cont)
Un caz practic important este cel în care unul din poli este dominant:
p1  p2 ,..., pn
Deci:
1 n
 1
p1
   
i 2  pi 
rezultând:
K K
A j   
   2     2     2     2 
1      1      ...  1     1    
  p1     p2     pn   p
  1  
Aproximaţia este corectă cel puţin până la   p1 . Deci, expresia anterioară
aproximativă va permite determinarea corecta a 3dB :
3dB  p1
B1. Estimarea L utilizând metoda constantelor de timp
de scurt-circuit
Pentru un circuit având n condensatoare de cuplaj şi de decuplare, L poate

fi determinat astfel:
n
1
L  
i 1 RiS  Ci
RiS reprezintă rezistenţa echivalentă dintre terminalele condensatorului Ci,

considerând toate celelalte condensatoare scurt-circuit.

B1. Estimarea L utilizând metoda constantelor de timp de scurt-circuit (cont)
Exemplu: amplificatorul emitor comun
VCC
R2 RC C2
RS C1 vo
vi RL
R1 RE C3
- 3 condensatoare de cuplaj şi de decuplare (C1, C2 şi C3)

- 2 condensatoare interne ale tranzistorului (C şi C)

B1. Estimarea L utilizând metoda constantelor de timp de scurt-circuit (cont)
Exemplu: amplificatorul emitor comun (cont) ???Exemplu numeric
R1S
RS
RC RL RC||RL
R1||R2 R1||R2 RS RE R3S
R2S R1S  RS  R1 || R2 || r 
R2 S  RL  RC || ro
RC RL r  RS || R1 || R2
R3S  RE ||
R1||R2 RS  1
3
1 1 1 1
L     
i 1 RiS  Ci R1S  C1 R2 S  C2 R3S  C3

B2. Estimarea H utilizând metoda constantelor de timp de gol
Pentru un circuit având m condensatoare, H poate fi determinat astfel:

1
H  m
R
i 1
iO  Ci
RiO reprezintă rezistenţa echivalentă dintre terminalele condensatorului Ci,

considerând toate celelalte condensatoare considerate a fi circuite deschise.
H depinde de toate condensatoarele din modelul de semnal mic şi înaltă
frecvenţă al circuitului analizat.
Limitări ale metodei:

- nu oferă informaţii legate de polii ne-dominanţi
- nu oferă informaţii asupra zerourilor circuitului analizat

B2. Estimarea H utilizând metoda constantelor de timp de gol (cont)
RS C3
r1 r2
1
H  m
R
i 1
iO  Ci
Circuitul conţine 3 condensatoare, deci va avea 3 constante de timp:

 10  C1  R10
 20  C2  R20
 30  C3  R30
RS R10
r1 v gmv r2 R10  r1 || RS   10  C1   r1 || RS 
RS R20
r1 v gmv r2 R20  r2   20  C2  r2

R30
vX
RS RS iX
r1 v gmv r2 r1 v gmv r2
v X  iX   r1 || RS    iX  gm  v   r2 vX
 R30   r1 || RS  r2  g m  r2   r1 || RS 
v  i X   r1 || RS  iX
  30  R30  C3  C3   r1 || RS  r2  g m  r2   r1 || RS  

RS C3
r1 r2
Se obţine:
1 1
H  
 10   20   30 C1   r1 || RS   C2  r2  C3   r1 || RS  r2  g m  r2   r1 || RS  
Poziţia zeroului Z se obţine din condiţia ca semnalul prin condensatorul C3 să

anuleze semnalul prin sursa de curent controlată în tensiune:
vO   s  C2  s  C3  g2   v gm
  g m  v  Z 
  g m  v  v  s  C3 1  Z  C3 C3
C. Teorema lui Miller
Z
i1 i2 i1 i2
v1 -avv1 v2 v1 Z1 -avv1 Z2 v2
(a) (b)
v v v  a  v (1  av )  v1 v1
i1  1 2  1 v 1  i1 
Z Z Z Z1
v v (1  av )  v1 v2 a v
i2  2 1   i2   v 1
Z Z Z2 Z2
Z av
 Z1   Z ; Z2  Z Z
1  av 1  av

C. Teorema lui Miller (cont)
RS C3
r1 r2
Schema echivalenta (utilizând teorema lui Miller)
RS
vO
vS CT v gmv CT  C1  C3   1  g m  r2 
r1 r2 C2+C3

C. Teorema lui Miller (cont)
RS
vO
CT
vS
r1
v gmv
r2 C2+C3 CT  C1  C3   1  g m  r2 
Concluzii:
- aplicarea teoremei lui Miller conduce la obţinerea aceleiaşi constante de timp
dominante ca şi în cazul utilizării metodei constantelor de timp de gol:
  C3  g m  r2   r1 || RS 
- metoda poate fi aplicata numai pentru amplificatoare inversoare având un
condensator cuplat între intrare şi ieşire

7.2.4. Analiza răspunsului în frecvenţă al amplificatorului diferenţial
RC RC
vO
RS RS
v1 v2
RE CE

7.2.4. Analiza răspunsului în frecvenţă al amplificatorului diferenţial (cont)
Funcţionarea pe mod diferenţial (MD)
RS
RC
vod vod
RS vid CT v gmv
r
vid RC||ro
vod r 1
Add  j     j    gm   RC || rO   
vid r  RS 1  j    CT   r || RS 
Add 0 r
Add  j     Add 0   g m   RC || rO  
 r  RS
1  j
H ( MD )
1 1
H ( MD )  
r || R C 
  S  T  r || RS   C  C  1  gm   RC || rO  
 
Funcţionarea pe mod comun (MC)
RC
RS C RC
voc
RS
vic r C v gmv ro
2RE CE/2
2RE CE/2
Aplicând metoda constantelor de timp de gol se obţine:

1
H ( MC ) 
 E0  0  0

Funcţionarea pe mod comun (MC) (cont)
CE  r  RS 
 E0    2  RE || 
2    1 
Circuit pentru calculul 0
RS iX RC
v vX
gmv v X  i X  RS  V1
iX i X  RS  v X
V1   i X  g m  v X
V1  i X  g m  v X 2  RE
2  RE
2RE
Se obţin:
vX 2  RE  RS  2  RE  RS 
R 0  || r  || r   0  C   || r 
iX 1  2  gm  RE  1  2  gm  RE 
Circuit pentru calculul 0
vX
RS iX iX R C
v r
gmv –RC(iX+gmv)
2gmvRE
2RE v v  2  g m  RE  v RS  r   1  2  g m  RE 
iX    v
r RS r  RS
v X   v  2  g m  RE  v   RC   i X  g m  v 
vX gm
Rezultă: R 0   RS  RC   RS  RC
iX 1  2  g m  RE
 gm 
 0  C   RS  RC   RS  RC 
 1  2  g m  RE 
Observaţie
Amplificarea de mod comun are expresia aproximativă:
RC R
Acc     C   1  j    C E  RE 
2  RE ||  2 j    CE  2  RE
1
deci condensatorul CE/2 introduce un zero la Z având expresia: Z  
|Acc|
RE  CE
20 db/dec
20 db/dec Acc creşte o dată cu
RC/2RE creşterea frecventei
lg 
Z P
–20db/dec

7.3. Răspunsul în frecvenţă al amplificatoarelor cu reacţie
7.3.1. Diagrama bloc a amplificatorului cu reacţie
X1F Y2  H F  X 1F
X1 - HF Y2
X 1R  H R  Y2
X 1F  X 1  X 1 R  X 1  H F  H R  X 1 F
X1R Y2
HR
X1 , Y2 sunt curenţi/tensiuni
Y2 HF
Amplificarea globală: H 
X1 1  H R  H F

7.3. Răspunsul în frecvenţă al amplificatoarelor cu reacţie (cont)
7.3.2. Tipuri de reacţie
- Reacţie pozitivă: H  HF 1 HF  HR  1
- Reacţie negativa: H  HF 1 HF  HR  1
Caz particular: reacţie negativa puternică
Se defineşte transmisia pe buclă:

X
T  1R  H F  H R  1  H  H F 
X 1F
HF 1
Rezultă: H T 1   - independentă de amplificator
HF  HR HR
Concluzie: pentru reacţie negativă puternică, amplificarea cu

reacţie depinde doar de reacţie

7.3.3. Efectele reacţiei
A. De-sensibilizarea amplificatorului
dH d  HF  1
   
 1 HF  HR  (1  H F  H R )
2
dH F dH F
dH 1 dH F 1 dH F
   
H 1 HR  HF HF F HF
F  1 HR  HF  1 T
Reducerea distorsiunilor
Reacţia reduce efectul distorsiunilor.

7.3.3. Efectele reacţiei (cont)
B. Îmbunătăţirea răspunsului în frecvenţă
Pentru min
Considerând că amplificatorul direct este caracterizat de o funcţie de ordin I:
j H1
F min
H F  j   H F 0
j |HF|, |HF0| [dB]
1 H2
F min H 1
şi că există o reacţie negativă constanta, HR0, 20 dB/dec

rezultă:
H F  j  Fmin lg 
H  j  
1  H F  j   H R0
H2
Deci: j –20 dB/dec
HF0
F min
H  j  
j j
1  H F 0  H R0 
F min F min
B. Îmbunătăţirea răspunsului în frecvenţă (cont)
Pentru min (cont)
Echivalent cu:
j
 1  H F 0  H R0 
HF0 F min
H  j   
1  H F 0  H R0 j
1  1  H F 0  H R0 
F min
Se poate identifica forma următoare a H(j):

j H1
F min
H F  j   H F 0
j
1 H2
unde:  F min
HF0 F min
H0  min 
1  H F 0  H R0 1  H F 0  H R0
Pentru min (cont)
Concluzie:  min pentru amplificatorul cu reacţie se reduce cu acelaşi

factor cu care scade amplificarea
|HF|, |HF0| [dB]
H1
20 dB/dec
Fmin lg 
H2
–20 dB/dec

Pentru max
Considerând că amplificatorul direct este caracterizat de o funcţie de ordin I:
HF0
H F  j  
j
1 |HF|, |HF0| [dB]
F max
şi că exista o reacţie negativă constanta, HR0,
rezultă:
H F  j  Fmax lg 
H  j  
1  H F  j  H R0
Deci: –20 dB/dec
HF0
H  j  
j
1  H F 0  H R0 
F max
Pentru max (cont)
Echivalent cu:
HF0 1
H  j   
1  H F 0  H R0 1  j
F max  1  H F 0  H R 0 
Se poate identifica forma următoare a H(j):
1
H  j   H0 
j
1
max
unde:
HF0
H0  max  F max   1  H F 0  H R 0 
1  H F 0  H R0
Produsul amplificare-bandă este constant, H0max = HF0Fmax.

Pentru max (cont)
Concluzie:  max pentru amplificatorul cu reacţie creste cu acelaşi factor cu care

scade amplificarea
|HF|, |HF0| [dB]
Fmax lg 
–20 dB/dec

Concluzie:
|HF(j)| [dB]
|H(j)| [dB]
|HF(j)|
HF0
20lg(1+HF0HR0)
H0
|H(j)|
lg 
min Fmin Fmax max

C. Impactul asupra rezistenţelor de intrare/ieşire
Ri '  Ri   1  T  pentru reacţie serie
Ri '  Ri   1  T 
1
pentru reacţie paralel
Ro '  Ro   1  T  pentru reacţie serie
Ro '  Ro   1  T 
1
pentru reacţie paralel


CIA-07-18-Raspunsul in Frecventa Al Circuitelor-2021-01-19

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CIA-07-18-Raspunsul in Frecventa Al Circuitelor-2021-01-19

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7.2.

Răspunsul în frecvenţă al amplificatoarelor (cont)

• prezintă avantajul unui răspuns în frecvenţă exact

• prezintă dezavantajul major al unei complexităţi de calcul foarte

• este utilizată în special în simulatoare

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 1

Circuitul echivalent (echivalare Norton):

Ecuaţiile potenţialelor la noduri:

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 4

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 5

Sursa de tensiune de intrare ideală (RS = 0, GS = )

Cazuri particulare (cont)

Sursa de curent de intrare ideală (RS = , GS = 0).

Considerând gm >> g1, g2, rezultă:

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 7

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 8

Pentru un circuit având n condensatoare de cuplaj şi de decuplare, L poate

RiS reprezintă rezistenţa echivalentă dintre terminalele condensatorului Ci,

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 10

- 3 condensatoare de cuplaj şi de decuplare (C1, C2 şi C3)

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 11

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 12

Pentru un circuit având m condensatoare, H poate fi determinat astfel:

RiO reprezintă rezistenţa echivalentă dintre terminalele condensatorului Ci,

Limitări ale metodei:

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 13

Circuitul conţine 3 condensatoare, deci va avea 3 constante de timp:

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 15

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 16

Poziţia zeroului Z se obţine din condiţia ca semnalul prin condensatorul C3 să

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 18

Schema echivalenta (utilizând teorema lui Miller)

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 19

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 20

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 21

Aplicând metoda constantelor de timp de gol se obţine:

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 23

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 26

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 27

Caz particular: reacţie negativa puternică

Se defineşte transmisia pe buclă:

Concluzie: pentru reacţie negativă puternică, amplificarea cu

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 28

Reacţia reduce efectul distorsiunilor.

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 29

şi că există o reacţie negativă constanta, HR0, 20 dB/dec

Se poate identifica forma următoare a H(j):

Concluzie:  min pentru amplificatorul cu reacţie se reduce cu acelaşi

|HF|, |HF0| [dB]

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 32

Considerând că amplificatorul direct este caracterizat de o funcţie de ordin I:

Produsul amplificare-bandă este constant, H0max = HF0Fmax.

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 34

Concluzie:  max pentru amplificatorul cu reacţie creste cu acelaşi factor cu care

|HF|, |HF0| [dB]

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 35

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 36

Ri '  Ri   1  T  pentru reacţie serie

Ro '  Ro   1  T  pentru reacţie serie

2020-2021 Claudius DAN - CIA - 7 - Răspunsul 37

S-ar putea să vă placă și