UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

MASTERAT INGINERIE HIDRAULICA SI PROTECTIA MEDIULUI

ANALIZA FENOMENULUI DE LOVITURĂ DE BERBEC

PE O CONDUCTĂ DE ADUCŢIUNE

Coordonator științific: Masterand:

Ing. Constantin POPA
Sef Lucr.Univ. Dr. Ing.Cornel ILINCA
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Cuprins

1. Scopul lucrării de disertaţie

2. Date teoretice privind fenomenul analizat
3. Studiu de caz: “Analiza fenomenului de lovitura de berbec pe o aductiune
functionand prin pompare in diferite ipoteze de exploatare”
4. Interpretarea rezultatelor obţinute
5. Concluzii
6. Bibiliografie
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

1. Scopul lucrării de disertaţie

• Lucrarea de faţă studiază mișcarea nepermanentă a fluidelor în conducte, care conduce

la probleme frecvente în practica hidrotehnică. Scopul lucrării îl reprezintă efectuarea unei
cercetări pentru fenomenul de lovitură de berbec din sistemele sub presiune, și compararea
rezultatelor generate de închiderea bruscă a unei pompe din căderea de tensiune, folosind
softul de calcul Hammer v8.0i de la Bentley.

• Ipotezele studiate si analizate in prezenta lucrare sunt:

 IPOTEZA 1 :conducta transportă debitul pentru care a fost dimensionată (Q=113 l/s);
 IPOTEZA 2:conducta transportă un debit mărit (Q=165 l/s), în vederea satisfacerii
cerinţelor de consum ulterioare dării in exploatare.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

2. Date teoretice privind fenomenul analizat

• Mişcarea nepermanentă este mişcarea in care parametrii locali ce caracterizează curgerea

(presiune, debit, viteză), dintr-un anumit punct variază în timp.
• Fenomenul de mișcare nepermanentă care are loc la apariția unei modificări bruște sau relativ
rapide a regimului de funcționare a unei instalații hidraulice sub presiune ce transportă
lichide se numește “lovitură de berbec”.
• La instalaţiile de pompare, lovitura de berbec se produce ca urmare a manevrării vanelor,
opririi şi pornirii pompelor sau a unei pene de curent.
• În anumite privinţe, fenomenul este mai complicat decât la conductele gravitaţionale sau
la aducţiunile uzinelor hidroelectrice deoarece:
 Închiderea vanelor sau oprirea pompelor produce mai întâi depresiune ceea ce pune
şi problema controlului presiunilor minime;
 Schemele instalaţiilor de pompare sunt mai variate ca realizare şi deci problemele de lovitură
de berbec apar mai diversificate ca formulare;
 În cazul instalaţiilor de pompare mici, cu grad de automatizare redus, nu se poate conta pe o
funcţionare controlată a pompelor şi organelor de reglaj.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

3. Studiu de caz: “Analiza fenomenului de lovitura de berbec

pe o aductiune functionand prin pompare in diferite ipoteze de
exploatare”
Prezentul studiu de caz constă în evaluarea comportării unei aducţiuni
funcţionând integral prin pompare, în diferite regimuri de exploatare, şi anume:
-regim de exploatare normal: funcţionarea aducţiunii la parametrii pentru care
a fost proiectată;
-regim de exploatare pentru un debit mărit: funcţionarea aducţiunii în ipoteza
în care se doreşte suplimentarea debitului transportat, în vederea satisfacerii
necesarului de apă ulterior dării în exploatare, prin conectarea la sistemul zonal de
alimentare cu apă a unor localităţi suplimentare.
Pentru simularea loviturii de berbec pe aductiune a fost folosit programul
Water Hammer V8i.
Programul Water Hammer V8i este un program de modelare hidraulică dezvoltat de
firma Bentley, ce are ca motor de calcul integrarea numerică prin metoda diferenţelor finite,
pentru rezolvarea problemelor care apar în sistemele hidraulice în regim tranzitoriu.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

3. Studiu de caz: “Analiza fenomenului de lovitura de berbec

pe o aductiune functionand prin pompare in diferite ipoteze de
exploatare”

Schema sistemului hidraulic analizat

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Crearea modelului in programul WaterHammer

Pasul 1 - Introducerea datelor:

-Bazin de aspiraţie;
-Conducta aducţiune;
-Statie de pompare;
-Rezervor înmagazinare.

Pasul 2 - Viteza propagării undei (c):

 C = 1372 m/s

Pasul 3 - Rularea datelor:

-Afişarea profilului;
-Grafice de presiuni.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Afisarea profilului longitudinal al conductei in regim permament

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Graficul presiunilor – regim de functionare normala

Tema prezentului studiu de caz o reprezintă analiza presiunilor pe conducta de
aducţiune, în figura de mai jos sunt evidenţiate presiunile minime, cu albastru, respectiv
presiunile maxime, cu roşu. Linia verde reprezintă presiunea de funcţionare în regim
permanent, iar linia galbenă reprezintă presiunea de vaporizare.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Graficul presiunilor – regim de functionare cu debit marit

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

4.Interpretarea rezultatelor obtinute

PRESIUNI MINIME/MAXIME
REGIM DE EXPLOATARE REGIM DE EXPLOATARE CU
NORMALĂ DEBIT MARIT
Suprapresiunea 12,37 bar Suprapresiunea 20,69 bar
(presiune maxima) (presiune maxima)
Subpresiunea -0,98 bar Subpresiunea -0,98 bar
(presiune minima) (presiune minima)

Pe conducta de aducţiune, în ipoteza funcţionării la un debit Q=165 l/s, suprapresiunile

depăşesc presiunea nominală a materialului conductei (PN16), iar subpresiunile sunt sub
nivelul presiunii de vaporizare.
Din acest motiv se va echipa sistemul hidraulic analizat cu un dispozitiv de protecţie tip
hidrofor şi se va analiza dacă presiunile se încadrează în intervalul presiunilor admisibile.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Graficul presiunilor – regim de functionare cu dispozitiv de protectie

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

5.Concluzii
În urma analizei fenomenului de lovitură de berbec se observă că, în ipoteza
funcţionării conductei de aducţiune la parametrii la care a fost proiectată,
suprapresiunea maximă datorată întreruperii energiei electrice şi închiderii vanei
(12,37bar) nu depăşeşte presiunea nominală a materialului din care este
confecţionată aducţiunea (PN16).
Totuşi, dacă se doreşte suplimentarea debitului pe conducta de aducţiune, de la
113 l/s la 165 l/s, acest fapt conduce la suprapresiuni de 20,69bar, ceea ce
înseamnă că se vor produce avarii pe conducta de aducţiune.
Această problemă se poate rezolva prin prevederea unui ansamblu de tip hidrofor
pe conducta de aducțiune, variațiile de presiune fiind preluate de dispozitivul de
protecție.
Se poate observa de altfel, că dispozitivul tip hidrofor protejează foarte bine
conducta de aducţiune la diferenţele de presiune, presiunile maxime din timpul
loviturii de berbec se stabilizează în jurul presiunilor de funcţionare în regim de
exploatare cu debit mărit (pentru Q=165 l/s).
În ceea ce priveşte presiunile minime, se rezolvă şi această problemă, nu mai
există presiuni negative, cea mai mică presiune în timpul loviturii de berbec fiind de
0,1 bar.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

6.Bibliografie
• Cioc, D. (1960) - Hidraulică și elemente de mecanică fluidelor, Vol. II, ESDP;
• Stoianovici, S., Faibiş, O. (August 1961) - Lovitura de berbec în instalaţii de pompare, Hidrotehnică;
• Stoianovici, S. (Septembrie 1964) - Consideraţiuni asupra calculului loviturii de berbec prin metode expeditive,
Hidrotehnică;
• Stoianovici, S. (Iunie 1966) - O metodă expeditivă pentru calculul suprapresiunilor datorită loviturii de berbec la
instalaţiile prin pompare, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, Hidrotehnică, nr.6;
• Cioc, D. (1968) - Contribuţii la calculul mişcărilor nepermanente în conducte şi la teoria sonicităţii cu aplicare la
pompajul sonic, Ed. Studii de Hidraulică, XVIII, Bucureşti;
• Cioc, D. (1975) - Hidraulică, EDP;
• Hâncu, S., Popescu, M., Jelev, I., Constantinescu G. (1978) - Unele aspecte privind calculul loviturii de berbec din
instalaţiile de pompare, Hidrotehnică, Nr. 2;
• Isbăşoiu, E., Echisli, E. (1978) - Analiza regimurilor tranzitorii de pornire a unor staţii de pompare, Hidrotehnică,
nr. 6;
• Cioc, D., Tatu, G., Anton, A. (1982) - Rezultate practice obţinute prin utilizarea hidroforului complex la protecţia la
lovitura de berbec, Hidrotehnică, nr. 10;
• G. Tatu - Sisteme hidraulice în regim tranzitoriu, UTCB – 1995;
• P. G. Kiselev - Îndreptar pentru calcule hidraulice. Editura Energetică de Stat - 1953
• J. Parmakian - Waterhammer analysis. New York.
• Teză de doctorat - Constanţa 2010.
• 14. F. Sorescu - Studiul mişcărilor tranzitorii din sistemele hidraulice sub presiune, cu aplicaţii la uzine
hidroelectrice și staţii de pompare. Teză de doctorat, U.T.C.B. - Bucureşti - 2009.
VĂ MULŢUMESC!