TEORIA ȘI METODOLOGIA

CURRICULUMULUI
Seminarul 1 Moldovan Denisa

Paradigma curriculumului
Curriculum - semnificația educațională
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
Semn ifi caț ia e duc ați ona lă
► Cu rri cu lum - et imo logi e

Etimologie: concept de origine latină.

◻Sensuri proprii:
� „alergare”, „cursă”, „parcurgere”, „drum”, „întrecere”, „pistă de
întreceri”
� currere (verb): a alerga, a se grăbi, a parcurge, a se pierde
◻Sensuri figurate:
� curriculum solis - curs al Soarelui
� curriculum lunae - curs al Lunii
� curriculum vitae - curs al vieţii, parcurs, drum de viaţă sau carieră.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Cu rri cul um - Se mni fica ția ed uc ațio nal ă

�Din punct de vedere educaţional, vorbim despre

curriculum educaţional sau curriculum şcolar, care
reprezintă parcursul educaţional al educabilului.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (1 )

� Primele conotaţii educaţionale:

■ în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în
documentele universităţilor medievale din:
- Leiden (Olanda) – în 1582
- Glasgow (Scoţia) – în 1633
(ca răspuns al autorităţilor statale la autonomia mare a
universităţilor)
■ era un “curs obligatoriu de studiu” în universitate.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (2 )

� Până la jumătatea secolului al XIX-lea a fost vehiculat în

lume, aproape exclusiv în accepţiunea sa restrânsă,
tradiţională, cea de conţinut al învăţământului;
� El semnifica:
■ un set de documente şcolare sau universitare care planificau
conţinuturile instruirii (planuri de învăţământ şi programe)
■ un program de învăţare oficial/ curs oficial, organizat instituţional.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (3 )

�Reconsiderarea termenului s-a impus nu doar în

sensul unei simple schimbări pur terminologice, ci
s-a dorit ca semnificaţia termenului să treacă
dincolo de conţinuturi, planuri şi programe, care
reprezentau ceva restrictiv, static, cantitativ şi
susceptibil de a fi transferat către educabili prin
urmărirea unor finalităţi rigide.
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui

◻La începutul secolului XX, în anul 1902, în lucrarea „The Child

►Curri cu lum - is tor ic (4 )

and the Curriculum” (Copilul şi curriculumul), americanul

John Dewey introduce în circulaţie sintagma:
"experienţă de învăţare" a copilului,
organizată de şcoală, alături de ansamblul disciplinelor de
învăţământ oferite şi studiate.
◻El sugerează complexitatea, amplitudinea şi dinamismul
curriculumului ca realitate educaţională.
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (5 )

În această lucrare, John Dewey are următoarele contribuţii:

■curriculumul este perceput ca o realitate amplă, dinamică, retroactivă şi

proactivă
■curriculumul reprezintă un proces interactiv între educator şi educabili
■prefigurează şi promovează o apropiere între educabil (copil) şi educaţie
(curriculum), o personalizare a ofertei curriculare, în raport cu nevoile şi
interesele de cunoaştere ale copilului
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (6 )

În această lucrare, John Dewey are următoarele contribuţii:

■ avansează ideea curriculumului centrat pe copil care să-i permită acestuia

să utilizeze în activitatea cotidiană ceea ce a învăţat la şcoală şi în activităţile
din şcoală, experienţa de zi cu zi. El propunea ca sfera conceptului de
„curriculum” să cuprindă nu numai informaţiile, ci şi demersurile didactice
de asimilare a acestora.
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (7 )

■ Franklin Bobbitt, prin lucrarea sa „The Curriculum” (1918),

include în sfera conceptului „curriculum” întreaga
experienţă de învăţare a elevilor,
respectiv atât activităţile formale, desfăşurate în mediul şcolar,
cât şi pe cele desfăşurate în mediul extraşcolar, planificate şi
proiectate în şcoală în vederea realizării unei educaţii globale,
integrative.
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (8 )

■ Ralph W. Tyler - primul pedagog care elaborat o formulare

modernă a teoriei curriculumului – „Basic Principles of
Curriculum and Instruction” (1949), apreciată drept „Biblia
curriculumului”. Conceptul era configurat cu focalizare expresă pe
instituţia şcolară, pe autonomia ei în materie de concepţie
curriculară.
 �Secolele XX - XXI Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - is tor ic (9 )

■ Ralph W. Tyler
Elaborarea curriculumului implică patru acţiuni:
◻ formularea obiectivelor învăţării, respectiv a obiectivelor educaţionale
ale procesului de învăţământ
◻ selectarea experienţelor de învăţare şi a conţinuturilor cu valenţe
formative, în concordanţă cu obiectivele educaţionale formulate
◻ stabilirea metodologiilor de organizare a experienţelor de învăţare,
funcţie de metodologii şi de conţinuturile selectate
◻ evaluarea rezultatelor activităţii de instruire.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Cu rric ulum - i sto ric (10)

�În a doua jumătate a sec. XX:

● a pătruns în Germania, Olanda, Ţările Scandinave;
● ţări cu mare tradiţie în educaţie, ca Franţa, Belgia, Elveţia,
Italia, Spania au rămas indiferente, chiar refractare;
● în URSS el a fost respins cu fermitate, fiind considerat
burghez, reacţionar, decadent etc.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - ac tu alita te (1)

� În literatura pedagogică actuală nu există încă un consens

privind definirea conceptului de curriculum. Totuşi,
majoritatea definiţiilor (din cele peste 100) actuale
încorporează câteva elemente definitorii comune:

� curriculumul reprezintă ansamblul documentelor şcolare

care fac referire la conţinuturile activităţilor de predare-
învăţare.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Curri cu lum - ac tu alita te (2)

� curriculumul integrează totalitatea proceselor educative şi a

experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata
parcursului său şcolar.
� curriculumul presupune abordarea sistemică a procesului de
învăţământ prin crearea unui ansamblu funcţional al
componentelor sale.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Cur ricu lum - a ctu ali tate - a cce pți uni al e c onc ept ulu i (1)

� Accepţiunea restrânsă (vehiculată aproape exclusiv în

lume, persistă până la jumătatea secolului XIX): este
superpozabil cu conţinutul învăţământului, obiectivat în
documente şcolare şi universitare (planuri de învăţământ
şi programe); el reprezintă totalitatea documentelor
şcolare reglatoare care asigură managementul sistemului
la nivel micropedagogic.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Cur ricu lum - a ctu ali tate - a cce pți uni al e c onc ept ulu i (2)

� Accepţiunea extinsă, modernă: este un concept

integrator şi îl operaţionalizează analizând acţiunile
educative în manieră globală, sistemică.
� Curriculumul reprezintă un proiect pedagogic care
articulează interdependenţele multiple stabilite între
următoarele componente: finalităţile educaţionale;
conţinuturile instructiv-educative; strategiile de instruire
în şcoală şi în afara şcolii; strategiile de evaluare a
eficienţei activităţilor educative.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Cur ricu lum - a ctu ali tate - a cce pți uni al e c onc ept ulu i (3)

� Accepţiunea extinsă, modernă: Curriculumul reprezintă

ansamblul sistemic al tuturor experienţelor de învăţare
directe şi indirecte ale elevilor implicaţi în situaţii
educaţionale implicite şi explicite; traiectoria intelectuală
şi afectivă pe care şcoala o propune educabilului
presupune valorificarea accentuată a potenţialităţilor sale.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Curr icu lum - act ual itat e (1)

CURRICULUM

- oferta educaţională a şcolii şi Observație:

reprezintă sistemul proceselor -rămâne realitate interactivă
educaţionale şi al experienţelor de între educatori şi educabili, cu
învăţare şi formare directe şi efecte concrete, anticipate realist
asupra educabililor şi asupra
indirecte oferite educaţilor şi trăite procesului
de aceştia în contexte formale,
neformale şi chiar informale.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Curr icu lum - act ual itat e (2)

CURRICULUM

- Elaborarea curriculumului presupune

gândirea şi structurarea situaţiilor de învăţare
efectivă a elevilor, acţiune ce presupune cu
necesitate prefigurarea experienţelor de
învăţare pe care le vor parcurge ei. 
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Si tua ția de înv ăța re ( 1)

- un context pedagogic configurat prin acţiunea conjugată a următoarelor

categorii de elemente:
■ obiectivele de învăţare
■ conţinuturile-stimul ale învăţării
■ sarcina de învăţare
■ cunoştinţele, abilităţile, capacităţile şi competenţele elevilor, implicate în
sarcina de învăţare
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Si tua ția de înv ăța re ( 2)

- un context pedagogic configurat prin acţiunea conjugată a următoarelor

categorii de elemente:
■ metodologia de predare-învăţare
■ metodologia de evaluare
■ resursele materiale ale mediului de instruire
■ caracteristicile contextului comunicării didactice şi ale contextului
relaţional creat în jurul sarcinii de învăţare
■ resursele de timp.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Si tua ția de înv ăța re ( 3)

■ O situaţie de învăţare bine prefigurată şi construită

din punct de vedere logic, psiho-pedagogic şi
teleologic, axată pe finalităţile educaţionale urmărite

poate determina, la nivelul celui care învaţă

experienţe de învăţare constructive, pozitive,

dezirabile.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Expe rie nț a de în văța re (1)

■ o componentă a structurii curriculumului, care se referă la

modalitatea personalizată de interiorizare a situaţiei de
învăţare, la trăirea personală generată de o situaţie de
învăţare, trăire care se poate obiectiva în modificări ale
structurilor cognitive, afective sau psihomotorii (achiziţii)
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Expe rie nț a de în văța re (2)

■ reprezintă mai mult decât o reacţie personală la o situaţie de

învăţare (presupune şi modificări)
■ în faţa aceleiaşi situaţii şi sarcini de învăţare cei care învaţă au
experienţe de învăţare diferite, configurate de propriile trăsături
de personalitate şi de propria subiectivitate
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Expe rie nț a de în văța re (3)

■ Un curriculum oficial nu poate anticipa registrul vast al

experienţelor individuale de învăţare, ci poate planifica
situaţii de învăţare adecvate obiectivelor urmărite, cu
speranţa că ele vor induce/ genera experienţe de învăţare
pozitive, reuşite, benefice.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
► Co nc luz ii

■ - Elaborarea curriculumului presupune gândirea şi

structurarea situaţiilor de învăţare efectivă a elevilor și
prefigurarea experienţelor de învăţare.
■ - Din perspectivă pragmatică, principala provocare a
curriculumului o reprezintă transpunerea,
„traducerea” temelor de studiat în experienţe de
învăţare relevante.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Sarc ini de ref lec ție ș i e xe rciț ii a plic ativ e

1. Identificați o experiență de învățare și formare pe care

ați trăit-o pe parcursul anilor de școală și pe care o
considerați esențială pentru propria formare/dezvoltare.
Analizați caracteristicile acestei situații și numiți
elementele definitorii ale acesteia, respectiv elementele
sale formative, cu influențe modelatoare.
 Para dig ma cu rric ulu mu lui
►Sarc ini de ref lec ție ș i e xe rciț ii a plic ativ e

2. Analizați următoarea aserțiune:

,,Sensul lărgit al conceptului de curriculum oferă
multiple modalități de adaptare a procesului de învățământ
la posibilitățile și nevoile specifice fiecărui copil
(individualizare sau personalizare)” (C. Crețu, 2000, p.36).
Zile frumoase!