ESTETICA

CURS 2
 FRUMUSEŢEA… OARE CE?

 STENDHAL: “…promisiunea
fericirii…”

 PLATON: “…privilegiul naturii…”

 THEOCRITUS: “…frumuseţea este

în ochii privitorului…”
 LANGLOIS
(maxime sau mituri ale frumuseţii)

 Înfăţişarea oamenilor dezvoltă

comportamente diferite.
 Judecăţi şi tratamente diferite
pentru oamenii atractivi faţă de
cei neatractivi.
 Beneficiile atractivităţii au o
considerabilă semnificaţie
practică.
ESTETICA SPONTANĂ, NATURALĂ
ESTETICA
IMAGINII
ESTETICA ARHITECTURALA
ESTETICA OBIECTELOR
ESTETICA
CORPULUI
UMAN
ESTETICA CONSTRUITA
 TERAPIA RESTAURATOARE

 Aspectul facial
 Aspectul dento-facial
 Aspectul dinţilor
 Aspectul parodonţiului marginal
 Modificările dentare datorate
vârstei
 1. ASPECTUL FACIAL
 Un principiu-cheie
al proporţiei
faciale se bazează
pe "proporţia de
aur", un concept
care a fost mult
timp recunoscut în
arhitectură şi artă.
 O faţă poate fi împărţită proporţional,
vertical, în cincimi, fiecare de aproximativ
lăţimea unui ochi.
 Conceptele estetice de frumuseţe cer anumite
curbe, contururi, dimensiuni şi raporturi care
trebuie îndeplinite, în scopul de a crea
armonie şi pentru a produce o faţă atractivă.
 Proiecţia ideală a bărbiei aşa cum este descrisă
de către Leonardo da Vinci.
 Planul vertical facial ar trebui să intâlnească
buza inferioara si barbia.
 La un pacient ideal din punct de vedere
estetic, atât buzele superioară şi inferioară ar
trebui să fie uşor în spatele liniei E Ricketts,
cu buza de jos mai aproape.
  Unghiul nazo-labial format din două drepte ce
unesc baza aripilor nazale şi vârful buzei
superioare ca linii de referinţă.

 SEX FEM:100-105°  SEX MASC: 90-95°

 2. ASPECTUL DENTO-FACIAL - ÎN POZIŢIE DE POSTURĂ :

Buzele sunt întredeschise sau într-un uşor contact,

astfel încât dinţii nu sunt vizibili.
În acest stadiu există 4 factori care influenţează nivelul
de expunere a dinţilor denumit FACTORUL LARS:
 Lungimea buzei superioare
 Vârsta
 Rasa
 Sexul
 Lungimea buzei superioare
 10 - 36 mm
 indivizii cu o buză superioară lungă expun
mai mult dinţii mandibulari decât pe cei
maxilari
 în timpul zâmbetului dinţii maxilari sunt mult
mai vizibili
 în momentul exprimării anumitor cuvinte din
timpul unei conversaţii dinţii mandibulari pot
fi mai vizibili.
 Vârstă

 tegumentele feţei
 musculatura mimicii
 oasele feţei
 ATM
 abraziunea muchiilor incizale
 expun mai mult dinţii mandibulari
Rasele

albă

neagră şi asiatică
 SEXUL

 Sexul feminin poate dezveli 3,40 mm

din suprafaţa dentară;
 Sexul masculin 1,91mm ( în poziţie de
repaus);
 Tinerii îşi expun mai mult dinţii decât
adulţii (3,37 mm faţă de 1,26 mm).
 2. ASPECTUL DENTO-FACIAL - ÎN DINAMICĂ:

 Linia surâsului
 Lăţimea zâmbetului
 Marginea incizală a grupului frontal superior
 Linia incizală ( planul incizal ca porţiune
anterioară a planului de ocluzie)
 Linia interincizală
 Analiza fonetică
 Linia surâsului
 Un zâmbet plăcut poate fi definit drept acela care
expune dinţii maxilari în întregime împreună
cu aproximativ 1mm din ţesutul gingival.
 O gingie vizibilă pe o porţiune de 2-3 mm nu este
considerată nepăcută.
 Peste 3mm este considerată neatractivă denumită:
“gummy smile”
 Linia surâsului JOASĂ – motilitatea buzei
superioare nu expune mai mult de 75% din dinţii
anteriori;.
 Linia surâsului MEDIE – motilitatea buzei
expune între 75-100% dinţii anteriori precum şi
papilele gingivale
 Linia surâsului ÎNALTĂ – dinţii anteriori sunt
vizualizaţi în totalitate împreună cu o bandeletă
gingivală de diferite dimensiuni
 Lăţimea zâmbetului sau numărul
de dinţi vizibili în timpul surâsului
 Vizibilitate medie – 6-8 dinţi (C - PM1)
 Vizibilitate mare – 10 dinţi (PM2)
 Vizibilitate totală – 12-14 dinţi (M1 – M2)

Coridorul bucal este reprezentat de spaţiul dintre

feţele vestibulare ale dinţilor maxilari şi comisura
bucală în timpul surâsului.
 Marginea incizală a grupului
frontal superior

 REGULĂ: Marginea incizală a

grupului frontal superior trebuie să
aibă o formă uşor curbată şi să fie
paralelă cu curbura buzei inferioare.
 Marginea incizală nu se află în contact cu
marginea superioară a buzei inferioare;
 Marginea incizală atinge marginea superioară a
buzei inferioare
 Marginea superioară a buzei inferioare acoperă
marginea incizală
 Linia incizală
 trebuie să fie paralelă cu linia intercomisurală si
perpendiculară pe mediana feţei pentru a menţine
armonia facială.
 Linia interincizală
 Reprezintă linia ce traversează cele două feţe
meziale ale incisivilor centrali superiori.
 Trebuie să corespundă cu linia mediană a feţei
 Linia mediană a feţei corespunde centrului buzei
superioare (mijlocul arcului lui Cupidon), sau
mijlocul filtrului nazal
 Analiza fonetică

 M (labio-labiale)

 F şi V (labio-dentale)

 S (linguo-dentale)
Sunetul M evaluează lungimea
incizală şi dimensiunea verticală
În timpul pronunţării consoanelor F şi V
marginile lor incizale trebuind să atingă partea
mucozală a buzei inferioare.
Sunetul S exprimă poziţia dinţilor şi dimensiunea verticală.
 3. ASPECTUL DINŢILOR

 Forma şi conturul
 Culoare, textura
 Mărimea şi proporţionalitatea
 Marginea incizală
 Profilul incizal
 Forma şi conturul

Formele de bază sunt reprezentate de :

 Dinţi ovoidali
 Dinţi triunghiulari
 Dinţi dreptunghiulari sau pătraţi
 Culoarea şi textura

 Incisivii centrali superiori

sunt cei mai deschişi dinţi
 Incisivii laterali superiori
par a fi la fel de deschişi, de
multe ori intensitatea culorii
este mai redusă datorită
translucidităţii
 Caninii, atât la maxilar cât şi
la mandibulă, au cromatica
cea mai intensă, aspectul lor
fiind mult mai închis;
 Premolarii au in general
culoarea incisivilor laterali,
mai ales PM1
 Microtextură

 Microtextura se
referă la şanţurile
foarte fine,
predominant
orizontale, care se
găsesc în mod
obişnuit la dinţii
tinerilor. Acestea
scad ca număr sau
dispar la pacienţii
peste 40 ani.
 Macrotextura
 Macrotextura se
referă la lobii
longitudinali care
divid faţa
vestibulară a
dinţilor într-un
număr de
convexităţi şi
concavităţi
distincte.
 Mărimea şi proporţionalitatea

 media grosimii cuprinsă între 8.3 şi 9.3 mm şi a

lungimii cuprinsă între 10.4-11.2 mm;
 din punct de vedere al proporţiei, raportul
lăţime/lungime trebuie să varieze între 75-80%
pentru un aspect estetic ideal.
 grosimea rămâne constantă, lungimea se
modifică considerabil cu vârsta.
 Marginea incizală

 La adolescenţi, muchia incizală văzută din

normă frontală, este zimţată şi mai apoi dispare
la persoanele tinere.
 Înclinarea muchiei incizale a incisivului central
superior în direcţie bucolinguală permite
formarea unei benzi caracteristice opalescente
care îi deosebeşte de cei la care s-a instalat
abraziunea.
 Profilul incizal

 Faţa vestibulară a incisivului central superior

poate fi împărţită în trei segmente: treimea
cervicală, treimea medie şi treimea incizală care
determină convexitatea acestei suprafeţe văzută
din normă laterală.
 Grosimea incisivului central la nivelul
joncţiunii dintre treimea mijlocie şi treimea
incizală variază la dentiţia naturală de la 2.5 mm
(dinte îngust) la 3.3 mm (dinte lat).
 4. ASPECTUL
PARODONŢIULUI
MARGINAL
 Ideal, conturul gingival dat de nivelul cervical al
caninilor şi centralilor superiori, trebuie să fie
paralel atât cu muchia incizală cât şi cu curbura
buzei inferioare
 Conturul gingival se materializează prin linia
gingivală estetică (gingival esthetic line) care
este tangent la coletul caninului şi al incisivului
central. Unghiul GAL este format de intersecţia
acestei linii cu mediana maxilarului.
 CLASA I GAL

 Unghiul GAL este cuprins între 45°- 90°, IL

găsindu-se la acelaşi nivel sau cu 1-2mm sub
linia GAL
 CLASA II GAL

 Unghiul GAL este cuprins între 45°- 90°, IL

găsindu-se peste linie cu 1-2mm, iar unghiul
mezial acoperă parte din suprafaţa IC.
 CLASA III GAL

 Unghiul GAL are 90°, linia fiind tangentă la

IC,IL, C, sau coletele se găsesc sub linie.
 CLASA IV GAL

 Unghiul GAL poate fi ascuţit sau obtuz neputând

fi asimilat nici uneia dintre celelalte clase.