Anchilostomiaza duodenală

Profesor: Micsanschi Pavel

Vanica Nina M1608
 Introducere

 este o geohelmintiaza din grupul

nematodozelor;
 provocata de Ancylostoma duadenale si Necator
americanus;
 Anchilostomiozele sunt parazitoze destul de Larva rabditiformă
raspindite pe glob, mai ales in zonele cu clima
tropicala si subtropicala;
 patrunde in organismal uman pe cale orala sau
percutana;
 In grupul ancilostomiozelor sunt incluse
2 parazitoze separate
- Anchilostomioza propriu-zisa
- Necatoroza
ce au TC asemanator, dar etiologie diferita. Larva filariformă
Morfologie

• Anchilostomioza duodenale si Necator americanus sunt niste paraziti de culoare

roz-pal cu dimensiuni mici si capul strimb, partea anterioara este incovoiata sub
forma de cirlig.

• Dimensiuni:
A. duodenale 8-13 mm;
N. americanus 5-14 mm.
Mecanismul de Transmitere

Prin cavitatea
Prin piele bucală
 Răspândirea geografică 576 milioane de persoane sunt infectate

Alte regiuni afectate includ

Asia de Sud ( 50 de milioane )

Orientul Mijlociu / Africa de Nord ( 10 milioane)

149 mln
198 mln
Cele mai multe persoane
America infectate
Latină sunt în( Africa
și Caraibe sub- Sahariană
50 de milioane ) şi Asia de Est / insulele
din Pacific.
Ciclul de viaţă

• .
 Ciclul de viata:
 Ouale anchilostomidelor se elimina cu masele fecale in mediul extern.
 Nimerind in conditii favorabile in ele timp de 24-48 ore se formeaza larvele rabditoide care ies in mediul extern.
In conditii optime (27-30 0C) are loc dezvoltarea larvelor pina la stadiul invaziv timp de 7-10 zile.
 In urmatoarele 3-5zile larvele napirlesc de citeva ori, transformindu-se in larve filaritive si invazive. Ele sunt mobile si in functie de
temperatura si umiditatea solului circula in sus si jos la 30cm, agatindu-se de plante. Datorita migratiei larvele se pot pastra in sol pina la 18
luni.
 Larvele filaritive nimeresc in organismul uman pe cale fecal-orala, iar a Necatorului- percutana. Larvele de anchilostoma fiind inghitite de
om si nimerind in intestin, larvele se dezvolta pina la maturizare, fara migratie.Napirlesc de 2 ori, vietuind in duoden si in partile inferioare
ale intestinului subtire.
 Femela fecundata depunde in 24 de ore 30 000 ouasoare, care se elimina cu scaunul.
 Larvele de necator, intrind in contact cu pielea, lasa cuticula sa si patrund activ prin piele in organismul uman. Nimeresc in vasele sangvine
si migreaza in circuitul sangvin mic. Apoi prin capilarele pulmonare patrund in alveole,bronhi, trahee, nazofaringe, unde sunt inghitite si
peste 3-5 zile ajung in intestinul uman. Daca larvele necatorul patrund pe cale orala, atunci prin mucoasa bucala nimeresc in vasele sangvine
si strabat aceeasi cale. Larvele napirlesc de 2 ori, ajungind pina la maturizare si vietuind mai departe in duoden si partile inferioare ale
intestinului subtire.
 Femela de necator depunde in 24 de ore- 9 000 ouasoare.
Ouasoarele se dezvolta 5-6 saptamini dupa ce patrund in organismul uman. Anchilostomidele sunt paraziti hematofagi; ele patrund adinc cu
partea lor anterioara in mucoasa intestinala si sug singele.
Durata vietii A.duodenale este de 5 ani, iar a necatorului 10-15 ani.
 Patogenie:
 Infectarea percutana cu Anchilostomide determina fenomene alergice exprimate prin dermatita la
locul patrunderii larvelor.
 In faza incipienta rol important in patogenie ii revine factorului toxialergic.
Modificarile patologice ce se dezvolta in perioada de migratie sunt asemanatoare cu cele din
Ascaridoza, insa sunt mai slab pronuntate.
 In plamini sun posibile mici hemoragii,o infiltratie leucocitara cu predominarea eozinofilelor.
 In faza intestinala a acestor parazitoze se dezvolta anemia si hipoalbuminemia.
Anemia ferodefecitara este cauzata de hemofagia parazitara si traumatizarea de catre paraziti a
mucoasei intestinale cu lezarea vaselor sangvine mici, in special al capilarelor;
 Anchilostomidele elimina substante cu actiune anticoagulanta ce favorizeaza microhemoragiile.
Deficitul de fier in alimentatie, dereglarea insusirii lui sau utilizarea sporita favorizeaza aparitia
anemiei fierodeficitare.
 Hipoalbuminemia in anchilostomiaze este determinata de pierderea singelui(edeme), dereglarea
absorbtiei aminoacizilor in intestin, cu deficitul proteinei in hrana si cu dereglarea functiei ficatului.
 Parazitii maturi provoaca si leziuni mecanice ale mucoasei intestinale rezultind modificari catarale,
eroziuni ulceroase. Se deregleaza functia motorica si secretorie a unora sectoare ale TG.
 TC-Simptomele pot fi împărțite în două grupe

produse de migrarea larvelor

produse de paraziţii adulţi

 Tablou clinic:

 In locul patrunderii – dermatita (scabie) caracterizata prin usturime, prurit pronuntat, eritem, edem al tesuturilor, eruptii
papulo-veziculoase – ce se mentin 2 saptamini.
 In faza precoce – manifestarile migratiei prin caile respiratorii –tuse seaca, accese de asfixie, infiltrate eozinofilice in
plamini care se depisteaza radiologic, insotite de o eozinofilie inalta (30-60%)
 Bolnavi acuza si dureri in abdomen, scaun lichid, cu mucus si striuri de singe
 In faza cronica tabloul clinic este in functie de gradul anemiei – slabiciune generala, oboseala, vertijuri, zgomote in
urechi, tahicardie, reducerea capacitatii de munca.
 Obiectiv – paloarea tegumente, fata palida si edematiata, edeme la picioare, uneori ascita; puls frecvent, tensiunea se
micsoreaza, zgomot sistolic la apex, limitele matitatii relative moderat marite.
 Digestiv – inapatenta, greturi, aparitia unui gust paradoxal, dureri in regiunea epigastrica si ombilic; diaree si constipatii;
radiologic – dereglarea functiei motorice a intestinului.
 Sistem nervos – cefalee, dereglarea somnului, excitabilitatea pronuntata, devieri vegetative, apatici, minimalizarea
intelectului in cazurile grave de anemie; copii cu retard de dezvoltare psihica si fizica, la adolescenti intirzie dezvoltarea
sexuala, se deregleaza ciclul menstrual, impotenta.
Primul semn al infecției este pruritul și erupțiile la locul în care atingerea cu
solul, favorizează penetrea larvelor prin piele

Infiltrate alveolare difuze cu

pleurezie.

Infiltrat
inflamator
compus în
principal din
eozinofile.
 in baza datelor clinice, anamnestice si epidemiologice cu confirmarea prin depistarea laboratorica a
ouasoarelor parazitilor in masele fecale(examen coproparazitologic) sau in sucul duodenal.
Diferentierea A.duodenale de necator se face dupa dehelmintizarea efectuata si identificarea parazitilor
eliminati de pacient.
In faza migratiei- EKG(distrofie miocardica); Rg pulmonara- infiltrate eozinofile inflamatorii.
In hemograma – micsorarea eritrocitelor si hemoglobinei, microcitoza si reticulocitoza moderata, leucopenie si
eozinofilie; disporteinemie cu micsorarea pronuntata a albuminelor.

DIAGNOSTIC:
OUALE POT APAREA IN SCAUNUL OMULUI ABIA LA 2 LUNI DUPA INFECTARE
 Tratament antiparazitar:
 Combatrina (Pirantel) 10-20mg/kg in timpul mesei o data, 2-3 zile la
rind.
 Mebendazol cite 100mg, cite o pastila de 2ori in zi, 3 zile.
 Levamizol (Decaris) se pescrie o data copiilor <14 ani cite 2,5mg/kg
inainte de somn, adultilor 150mg; se repeta peste 1 sapt.
 Mintezol (Tiabendazol) 25mg/kgx2ori pe zi dupa masa, 2 zile.
 Zentel (Albendazol) 400mg(2 pastile) intr-o singura priza.
 Naftamona(Alcopar) adulti-cite 5,0g pe stomacul gol, dizolvat in
sirop de zahar de 2-3 zile.
 Medamina 0,2x3ori, timp de 3 zile.

 Se face si tratamentul anemiei- preparate de fier, acid folic, preparate

proteice, uneori hemotrasfuzii.
Prevenire
 Evitare- asezarea direct pe sol
 Mersul cu picioarele goale pe sol
 Interzicerea utilizarii dejectiilor umane ca ingrasamint
 Neconsumarea fructelor si legumelor nespalate
 Spalarea cit mai des a miinilor
Se reconada dezinfectia periodica a solului cu diferite
preparate- lapte de var, clorura de sodiu, sulfat feros.
Muncitorii care lucreaza in locuri expuse infestarii-mine,
santiere subterane- se recomanda sa foloseasca echipament
de protectie-cizme de cauciuc, la fel sa nu se sprijine de
peretii minelor, si sa nu lase alimentele sau obiectele
personale pe sol.
Bibliografie:

• Ghid paractic pentru student si rezidenti,

Chisinau 2001, Patogenia, Tablul Clinic,
Diagnosticul si Tratamentul Helmintiazelor
• Curs.Nematodoze, Valentina Poting-Roscov