Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea Dunărea de Jos

Galaţi
Facultatea de Medicină si
Farmacie
Specializarea Medicină

Hemostaza
Hemostaza spontană

-este hemostaza realizată de organism fără intervenție din afară;


-este prezentă și posibilă la nivelul vaselor mici și mai ales la nivelul venulelor;
-cuprinde mai multe etape ce se succed după instalarea leziunilor vasculare:
▪ Vasoconstrictia capetelor lezate
▪ Vasodilatatia vaselor colaterale printr-un reflex local”de axon” indus de durere
determină: *scăderea volumului sangvin care circulă prin vasul afectat
*scăderea volumului de sânge pierdut
*reduce diametrul defectului de reparat
Realizarea trombosului alb trombocitar
*celulele din peretele vasului lezat:eliberează colagen,se edematizeaza
*edemul scade și mai mult lumenul vascular
*colagenul aglutinează trombocitele realizând un dop alb trombocitar
Realizarea cheagului roșu
*trombocitele și țesutul lezat secretă un factor tromboplastic care transformă
protrombină din sânge în trombină
*la rândul ei trombina transformă fibrinogenul în fibrină=>o rețea în ochiurile
căreia se prin hematiile
Retracția cheagului
*rezultă coagulul roșu care astupă definitiv defectul vascular
*organizarea fibroasă a coagulului se produce în 7-10 zile
La procesul de coagulare participă mai mulți factori cum ar fi:

Factorul Calciu
VII

Vitamina Vitamina
K C

Vitamina Factorul
B12 V
Hemostaza provizorie

-reprezintă măsurile luate în regim de urgență în scopul opririi temporare a


hemoragiei, până la crearea condițiilor materiale și anatomice pentru realizarea
hemostaziei definitive;
-se face de regulă prin compresiune locală sau distant;
-local se poate face tamponament și pansament compresiv(mai ales la nivelul
extremităților), cu acțiune directă asupra capetelor vasului sau vaselor lezate;
-la distanță de leziune hemostaza se poate face prin compresiune digitală sau
ligatura cu garoul
-compresiunea digitală este obositoare și se adresează mai ales următoarelor vase:
*carotida primitivă-la nivelul marginii anterioare a SCM, pe apofiza vertebrei C6
*artera subclavie –in fosa supraclaviculară, apăsând pe diafiza humerală
*artera axilară-în axial pe capul humeral
*artera brahială-pe fața internă a brațului, apăsând pe diafiza humerală
*artera femurală-în triunghiul lui Scarpa
-compresiunea cu garoul este aplicabilă la nivelul membrelor și garoul se aplică:
*pentru leziunile arteriale în amonte de leziune
*pentru cele venoase în aval
-pe timpul transportului garoul va fi însoțit de un bilețel pe care se notează ziua și
ora la care a fost montat
-un garou nu trebuie să fie lăsat mai mult de 2 h timp în care din 20 în 20 de minute
se slăbește 1-2 min ,pentru a iriga membrul ischemiat
Hemostaza definitivă

-este hemostază chirurgicală


-se realizează de regulă într-o sală de operație sau într-o sală de pansamente
-utilizează următoarele mijloace: *electocauterizare
*ligature
*forcipresură
*tampinament compresiv
*capitonajul
-obliterarea prin corpi străini(cearamburete resorbabil)-folosite în chirurgia ortopedică și
neurochirurgie
-tratamentul leziunilor asociate presupune tratamentul:plăgilor,al fracturilor,al peritonitei,etc
-compresarea pierderilor se face prin transfuzii,perfuzii,etc
Hemostaza medical-farmaceutică

Hemostaza medical-farmaceutică se realizează prin mai multe metode:


1. Administrarea de hemostatice precum: adrenostazin, fitomenadiona, etamsilat de
sodiu, calciu,vitamina C
2. Antisecretorii gastrice precum blocanții receptorilor H2 sau inhibitorii pompei de
protoni(omeprazol)
3. Aplicarea unor hemostatici local, la locul unei hemoragii, agenți care au ca substata
activă gelatina(Gelapson, TachoComb, TachiSil, Surgigel), agenți care pot fi aplicați
incluziv intraoperator
4. Transfuzii de sânge, plasmă integrală, trombocite sau adminstrarea de factori de
coagulare .
Îngrijirea pacientului cu sindroame
hemoragice sau cu stări produse de
tulburarea hemostazei
Culegearea datelor

Circumstanțe de apariție
▪ persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie
▪ prezența hemoragiilot la traumatisme mici
▪ nou născuți cu întârzierea hemostazei după tăierea cordonului ombilical
Manifestări de dependență (semne și simptome)
▪ hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul tegumentelor
,mucoaselor,articulațiilor
▪ amețeli
▪ astenie
▪ prezența hemartrozelor
Probleme

▪ intoleranță la activitate fizică


▪ tulburări de mobilitate, cauzate de hemartroze(mâini, genunchi, coate)
▪ deficit de cunoștințe pentru prevenirea complicațiilor
▪ risc de complicații prin compresiuni produse de hematoame( paralizii, gangrene
necroze)
Obiective

▪ Pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii


▪ Să se prevină complicațiile invalidante, determinate de compresiunea
hematoamelor
▪ Pacientul să fie conștientizat cu privire la modul sau de viață, să știe să se
autoingrijeasca în caz de hemoragii
Intervenții în bolile hematologice

Asistenta asigură repausul la pat al pacientului în saloane liniștite, luminoase, călduroase:


repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic
▪ prin condițiile de salon, trebuie să se asigure prevenirea infecțiilor
intercurente,intraspitalicești, având în vedere rezistența scăzută la infecții a pacienților cu
boli hematologice
În caz de hemartroză, articulația să fie relaxată
Asigură igiena tegumenteleor și a mucoaselor
▪ asigură prevenirea escarelor de decubit, în cazul pacienților gravi, prin mijloacele cunoscute
▪ asigură alimentația pacientului în funcție de nevoile sale cantitative și calitative, modificate
de boală
▪ monitorizează temperatura, pulsul tensiunea arterială, respirația, la intervale de
timp în funcție de gravitatea cazului, consemnnand datele în foaia de
temperatură
▪ sesizează apariția elementelor hemoragice pe tegumente și mucoase: petesi,
echimoze, hematoame și informează medicul
▪ aplică comprese reci pe articulație, în cazul hemartrozei
Administrează tratamentul prescris:
-transfuzia de sânge ibtegral sau a derivatelor lui
-sesizează apariția accidentelor transuziei
-tratamentul antihemoragic -vitamine C, K și tratamentul hormonal prescris
Bibliografie

Dorel Firescu, Elemente de patologie chirurgicală vol I, Editura


Medicală, București, 2005

Gica-Rumina Chebac, Valeriu Ardeleanu, Elemente practice de


chirurgie

Lucreția Titirica, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către


asistenți medicali, Editura Viața medicală românească, București,
2006
Vă mulţumesc !

S-ar putea să vă placă și