Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Categorii Trofice
Categorii Trofice
ecosisteme
I. Categorii trofice
► Între indivizii care fac parte din aceeaşi
biocenoză se stabilesc diferite relaţii.
► Cele mai importante relaţii fiind cele trofice
(de hrănire). Ele asigură circulaţia
substanţelor în biocenoză şi funcţionarea
ecosistemului.
► Fiecare ecosistem cuprinde trei categorii
trofice.
a)Producători
► Sunt cei care produc substanţă organică din
cea anorganică.
► Cele mai importante sunt plantele verzi
terestre.
► Producătorii sunt consumaţi direct sau ajung
indirect în hrana animalelor şi a omului
(direct prin consumul de cereale , fructe şi
legume, iar indirect prin consumul de carne ,
lapte, etc.)
b)Consumatori
► Sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele
verzi pe care le transformă în substanţe proprii.
► Unii consumatori pot stimula răspândirea anumitor plante , care
sunt greu consumate (urzica, cactuşii) sau pot limita răspândirea
altora , uneori distrugându-le.
► Consumatorii sunt:
1. Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrănesc cu
plante
2. Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrănesc cu
consumatori primari
3. Consumatori terţiari (de ordin III) –animale care se hrănesc cu
consumatori secundari , ei sunt carnivori , de talie mare şi nu cad
pradă altor animale
4. Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrănesc cu
consumatori terţiari
► În categoria consumatorilor intră şi animalele omnivore (porcul
mistreţ, ursul, …) şi animalele ce se hrănesc cu dejecţii (râmele).
Consumatori de ordin I
Consumatori de ordin II
Consumatori de ordin III
Consumatori de ordin IV
c) Descompunători
► Sunt bacteriile şi ciupercile care descompun
substanţa organică în substanţă anorganică. Aceste
substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de
plante în fotosinteză.
► Descompunătorii sunt prezenţi în toate
ecosistemele.
2)Lanţuri şi reţele trofice
► Calea de circulaţie a materiei şi energiei între
categoriile trofice succesive se numeşte lanţ trofic.
► Un lanţ trofic e format din mai multe verigi ,
fiecare verigă fiind reprezentată de un organism
viu ce aparţine unei categorii trofice.
► După tipul de ecosistem , lanţurile pot fi terestre şi
acvatice.
► După timpul de activitate al diferitelor specii ,
lanţurile sunt diurne şi nocturne.
Lanţ trofic terestru
Lanţ trofic acvatic
Libelulă (consumator primar)
Omul
(consumator
cuaternar)
Fitoplancton
(producător)
Peşti mici (consumatori
secundari)
3)Niveluri şi piramide trofice
► Organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice
poartă numele de nivel trofic.
► Numărul nivelurilor trofice e redus (cel mult cinci)
datorită pierderilor de energie de la un nivel la
altul.
► Dacă aşezăm nivelurile trofice dintr-un ecosistem
în ordinea unui lanţ trofic se obţine grafic o
piramidă numită piramidă trofică. Ea exprimă
raporturile dintre nivelurile trofice succesive.
Piramidă trofică într-un
ecosistem terestru
► Piramida numerelor este reprezentarea
grafică a numărului diferitelor organisme din
fiecare nivel trofic la un moment dat.
► Dacă în locul numerelor se ia în considerare
biomasa unui nivel trofic se obţine piramida
biomasei.
► Biomasa unui ecosistem reprezintă numărul
de indivizi înmulţit cu greutatea fiecăruia la
un moment dat. Ea e raportată la o
suprafaţă determinată.
Piramida biomasei într-un ecosistem de
apă dulce