ţărani. -La fel ca alţi copii de ţărani, Constantin nu a mers la şcoală, de la şapte ani a lucrat ca păstor, având grijă mai întâi de turma familiei, apoi a lucrat pentru alţii în Munţii Carpaţi, aici tânărul păstor a învăţat să sculpteze în lemn. -La nouă ani, Brâncuşi a mers la Târgu Jiu, pentru a căuta de lucru, a lucrat într-o vopsitorie, doi ani mai târziu a lucrat pentru un băcan din Slatina, apoi într-o cârciumă din Craiova, dar și-a păstrat gustul pentru lucrul în lemn, lucrările lui au atras atenţia unui industriaş care, în 1894, l-a adus la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, pentru a rămâne la această şcoală, Brâncuşi a trebuit să înveţe singur să scrie şi să citească. -În 1896, la 20 de ani, Brâncuşi a început să călătorească, a mers la Viena şi s-a angajat, fiind cioplitor în lemn, pentru a câştiga banii necesari şederii acolo. - În 1898 s-a înscris la concursul de admitere la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi a fost admis. -În 1903, după terminarea stagiului militar, Brâncuşi a fost atras de faima lui Auguste Rodin, a plecat la München, în Germania, unde a rămas până în primăvara lui 1904, s-a decis să meargă la Paris, o călătorie costisitoare pentru un om cu un venit modest, de aceea o mare parte din călătorie a făcut-o pe jos, a ajuns la Paris şi a fost admis la École des Beaux-Arts. -În 1906 a avut prima expoziţie la Paris. -Primele sale lucrări au fost influenţate opera lui Rodin. Pentru a se distanţa de această influenţă, Brâncuşi a refuzat să intre în atelierul lui Rodin, spunând că: „La umbra marilor copaci nu creşte iarba”. -În perioada 1907-1920 a creat operele Rugăciune, Păsări în văzduh, Cumințenia Pământului, Sărutul, Măiastra, Pasăre în văzduh, Domnişoara Pogany, Prometeusutilizând bronzul și marmura. -În 1918 a sculptat în lemn prima versiune a Coloanei Infinitului (sau fără sfârşit), această coloană inspirată de stâlpii caselor ţărăneşti din România întruchipa nevoia de ascensiune spirituală pe care Brâncuşi a exprimat-o adesea în lucrările sale. - A avut expoziții în SUA în anii 1926, 1939 și 1955, aceasta din urmă fiind cea mai mare. - În anii 1937-1938 s-a nascut o capodoperă a geniului uman, capodoperă cunoscută sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu. Cumințenia pământului Rugăciune Păsări în văzduh Pogany
Sărutul Prometeus Orgoliul Măiastra
-Se află în Parcul Central din oraşul Tîrgu Jiu, componentele sale se întind pe o distanţă de aproape 1,5 kilometri și a fost trasat pe Calea Eroilor în linie dreaptă. -Creaţia lui Brâncuşi a fost realizată între anii 1937-1938 şi s-a născut la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene în 1935, ligă condusă de Arethia Tătărescu, soția primului ministru al României, Gheorghe Tătărescu. S-a stabilit că trebuie adus un omagiu eroilor gorjeni care au căzut pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, Brâncuşi a răspuns acestei solicitări şi nu a acceptat să fie plătit pentru creaţia sa. -Componente sculpturale: Coloana fără Sfârşit – opera centrală a geniului brâncuşian, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii care întregesc Ansamblul monumental sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, sălăşluite de o a patra componentă numită Aleea Scaunelor. -Ansamblul s-a inaugurat pe 27 octombrie 1938, dar Brâncuși fusese nevoit să plece din țară mai înainte, nu se va mai întorce niciodată, a murit la Paris pe 16 martie 1957, este înmormântat în Cimitirul din Montparnasse. Coloana fără sfârșit, Coloana Infinitului, Coloana Recunoștiinței Infinite sau Coloana Sacrificiului Infinit. Coloana este formată din 15 module în formă de romb din fontă, cu semimodule la capete, module numite de Brâncuși „mărgele” unde lipsa soclului şi a capitelului indică lipsa începutului şi a sfârşitului. Înălțimea coloanei este de 29,33 m, iar greutatea este de 29 tone. A fost inaugurată la 27 octombrie 1938 și restaurată între anii 1998-2000. Numită de sculptor uneori „Templul sărutului”, a fost realizată manual de Brâncuşi, ajutat de câţiva cioplitori. Este creată din travertin de Banpotoc , iar amplasamentul ei a fost schimbat de două ori . Stâlpii „Coloanei sărutului” prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi, iar arhitrava „Porţii sărutului” reproduce, incizat de patruzeci de ori „Sărutul”din Montparnasse, sugerând o horă. Poarta Sărutului reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă. Masa Tăcerii a fost lucrată în calcar de Banpotoc, şi reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor. Masa reprezintă şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind ca lucrarea sa să determine renaşterea acestui vechi obicei străbun. Aleea scaunelor este realizată tot din piatră de Banpotoc și este compusă din 30 scaune pătrate în formă de clepsidră dispuse de o parte și de alta a aleii, în grupuri de câte trei, câte 15 de o parte şi de alta a aleii, acestea fac legătura între Masa tăcerii și Poarta sărutului. Semnificaţia acestei alei este complexă, putând reprezenta legătura dintre viaţă şi moarte, dintre sacru şi profan, dintre materie şi haos, raţiune şi suflet. -Brezianu, Barbu, Constantin Brâncuși, Editura ALL, 1999 -Bulbucan, Alexandru, Brâncuși –o biografie, Editura Artemis, 2009 -Centrul de cercetare, documentare și promovare „Constantin Brâncuși”, centrulbrâncuși.ro/2011
Un prim argument care pune in valoare apartenenta nuvelei istorice Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi la specia nuvela il reprezinta intinderea acesteia care este mai mare decat cea a ascitei ins amai mica.docx