-pentru

clasele I/II –

nani nai rar Marin

Nina rame iarna Ieremia
Nae e marinar. Arina e mai mare.
Nana ia mere mari. Marina are ie.
Elicea elicoperului se învârte repede.

√ Cupe albe, sângerii, / Stau pe lujere înfipte/ Parc-

ar fi nişte făclii. / Hai, ghiceşte-le de ştii!
( lalelele )

√ Elefantul de la circ / Este mare şi voinic. / Educat

de un dresor, / El e blând şi-ascultător.

√ Capra cară coşuri grele / Cu verdeţuri strânse-n

ele, / Dar le duce cu răbdare / Să dea iezilor
mâncare.

au aur nume minune

mereu uimire unu urnim
Ea are un an. Un miner are aur.
Urma mea e mare. Ea nu mai are mere.
√ Ura, ura! / Strigă Udrea, / Trenul se zăreşte.

cum amic crai carne cuc Rica

√ Camera Marinei e mare. La Marina acum e Crina.
 - Marina, ai mure ?
- Nu. La Ene e cana cu mure .

√ - Ai un nume ? Care e ?
- Aurica.

√ Marcu e cu Nicu. Ei au un cuc mic.

- Care are mure ?
- Nimeni . Marin are mere rumene.

√ Anica e cu Nicu. Ea are un crin mic. Nicu are un

an. Acum e mare. Iancu e amic cu Nicu. Are un cal.
Marcu are un curcan mai mare ca un canar.
- Iancu are un curcan?
- Nu. Iancu nu are un curcan.

√ Crina e cu Crinu. Ea are cana mare. Cana ei e cu

un mac. Crinu are mere acre.
Carmen e cu Anica. Ea are un ac mic. Anica ia
crema cu mure.
- Anica are un ac?
- Nu. Carmen are un ac.

umor Onu ecou om roman

eroi ore camion orar nou
Moara e a unui morar. Onu are un camion nou.

√ Ion e cu Marica. Ei iau cornuri cu mac.

- Romeo e morar ?
- Nu. Numai Onu e morar.
√ E ora unu.Cora e cu Onica.
- Onica, ai un ac?
- Mama mea are.

√ Eu am un arc mare. Onu are o caramea.

Monica,Rica,Oana,Nicu iau cornuri cu mac. Ioana
are o oaie.

√ Suntem patru surioare, / Omului folositoare, / Îi

aducem daruri mii, / Bucurii pentru copii.
( anotimpurile )

√ Morarul
E ora unu. Aron e la lucru. E un morar cu
renume. Miron e cu Nona la el.
-Roata morii e mare!

√ „O” e gura mea când strig, / „O” e roată, e

covrig, / „O” e chipul oului / Şi e gras de felul lui.
/ Oac-oac-oac! Oac-oac-oac! / Broasca vrea să
zică „lac”, / Dar în loc de „lac-lac-lac” / Broasca
zice „oac-oac-oac”.

√ Manole e oier. El mai ia oi. E econom! Oile lui

urcau colina. El ocoli lacul. Animalul lacom nu e
acolo. Are mare noroc! Urca cu oile la nuc.
Coroana nucului e mare. Un miel ia urma unei
mioare.
- Manole, a cui e mioara?
- Mioara e a mea.
- Manole, al cui e nucul?
- Nucul e al meu.
 √ Cornel e cu Manole. Ei locuiau la malul lacului. Au
culori. Cornel colora un nor auriu. Amicul lui ia
creionul. El colora un cocor. Cora e la ei. Ea are un
corn moale cu cacao. Aroma lui e mare. Acum iau
camionul nou. El aluneca lin.
- Cornel, ai role noi?
- Nu. Eu am un camion nou.

lac lama liliac calm calul acuarele

Lina e cu Liana. Ei au alune mari.
Carol ia lemne. Leul e un animal mare.

√ - Nicu are lalele?

- Nu, Nicu are alune.

√ - Luca e cu Maria?
- Nu, cu ea e Ramona.

√ - Nicolae are un an?

- Nu, el e mai mare. Carol are un an.
√ - Nucul are alune?
- Nu, alunul are alune.

√ E luna iulie. Acum e miercuri. Emil e la mamaia

lui.
- Emil, la culcare!
- Nu e ora, mamaie!

√ - Laura, ai un leu ?
- Nu. Eu nu am. Are Ileana unul.

√ Lorena e la noi . Ea are nouă lalele .

 - Liliana , ia o lalea !

√ Luci şi Liana / Flori au cumpărat. /

Liliac,lalele, / Mamei i le-au dat.

√ S-a-ntâlnit un miel cu melcul, / Cu-n melc mic

cât o mutelcă.

√ Lola , Licu , Lili

Lola ia linia. Linia e a lui Licu.
- Licu, iau linia!
Licu e cu Lili. Ei au liliac.

√ La Marinela
Liliana e la Marinela. Ea are un melc.
- Marinela, eu am un melc!
- Cum e melcul, Liliana?

√ Luna luneca lin. Lumina nu e mare. Nenea Luca e

cu Laura la malul lacului. El are lulea. Nu e lume.
Un melc urca alene. Laura urca calm culmea. Ea ia
liliac. Nenea Luca lua lemne. El nu lucra ca melcul.
- Laura, ai alune?
- Nu. Eu am liliac.

cară urcă cămară lumină călărie

El are rană la umăr. Noi cărăm lemne mari.
Numărul nouă e mai mare ca unu.

√ Mălina e la Călin.
- Mălina, iei un măr?
- Nu, eu am mărul meu.
 √ Cornel e cu mama lui.
- Mămico, ai ai pere?
- Am la cămară, la răcoare.
- Acolo e lumină?
- Era acum o oră.

√ Ene are un camion nou. Cu el cară lemne mari.

Cornel e mic. El le numără. Nimeni nu e ca ei!

√ Păsărică mică, / Cu ochi de mărgică / Stai în frig

afară / Pe crengi de zăpadă.

√ Păsărică, păsărea / Hai, măi cântă, că-mi plăcea.

√ O ie nouă
Lina are o ie nouă. Ea e cu Călin. El are nouă
lalele.
- Lino, ai un ilic nou?
- Nu. Eu am o ie nouă.

√ Mălina e cu Rică. Ei urcă cu carul o colină. Rică

cară lemne. Pe cărare apăru Călin. El are ramuri pe
umeri. Apăru un lup lacom. Panica e mare. Lupul
apucă prin poiană. Pericolul pieri!
Pe o rămurică alunecă un melc.
Mălina ia melcul.
- Rică, cari ramuri?
- Nu. Eu car lemne.

tare tocmai lacăt tractor termometru tron

cartier turturea mătură tort unitate
Martin e tare talentat. El a luat notă mare la
matematică. Mitică are o carte cu animale.
Tudorică studiază / La trompetă exersează: ta,
ta, ...

√ O temă
Aneta are temă la matematică. Ea a luat
maculatorul. A căutat coloanele notate, a calculat
atentă. A trecut la caietul cu teme.
Aneta a tare cuminte.

√ Marieta a urcat la mine tăcută. Am lucrat mult la

aritmetică. Eram tare atente. La ora trei am
terminat.
- Ai luat tu cutia cu creioane colorate ?
- Nu.Tocmai am luat carnetul tău cu note.

√ Cu motoreta
Timotei are motoretă nouă. La el e Petrică.
- Uite, motoreta are roată moale! arată
Timotei.
Au lucrat la ea trei ore. Acolo era un cui mititel.
La ora nouă roata era montată la loc.
- Timotei, mă iei cu tine? Eu nu am călătorit
cu motoreta.
- Urcă alături!
Ei au cutreierat multe locuri.

√ S-a trântit Tândală-n tindă, / Trândav trântorul

în tihnă.
 √ Tic-Pitic, tare şi voinic, / A cântat şi l-am
ascultat: / Rin, tin, tin; / Tin, tin, tin; / tana,
Ana, tin!

√ Un tâmplar din strada Tâmplărie, pe când

tâmplărea în tâmplărie, a lovit din întâmplare
tâmplăreasa la tâmplă.

√ Marcela, Corina, Cătălina

- Marcela, ai un toc?
- Nu. Eu am o carte.
- Corina, ai cercei?
- Nu. Marcela are cercei.eu am o ie nouă.
- Cătălina, iată o lalea!
- Ce lalea mare!

√ Anton e tăcut. E la tratament tatăl lui. Acum

taie lemne. Nu are mult timp.
Catinca ia teancul cu tricouri. Le calcă iute. Ea a
terminat lucrul. Acum e tare curat totul.
Un tropăit pe trepte: trop! trop! E prietenul lor,
Mitică. El are nea pe tălpi.
Catinca caută tartine cu unt, ton cu tomate.
Motanul intră tiptil. El tremură tolănit pe pat.
- Mitică, ai luat tartine cu unt?
- Nu. Eu am luat ton cu tomate.
Iarna aproape a trecut.

√ Tatiana e cu Traian. Intră Tania cu Titel.

Tocmai a alunecat tare pe trepte. Are o tăietură.
Tania tamponă rana.
- Titel, nu te teme!
 Apoi taie tortul pentru Tinu. El are trei ani.
A primit un tren iute. Ei petrec mult timp.
Trică nu e cu ei. El e cu Tinca la patinoar. E
tare talentat. El lucra temeinic. Turneul e aproape.

avere evantai vineri val violoncel voi

Ivan are o turturea vie. La Liveni e o vie mare.

√ Lavinia avea o tavă cu alune. Eva a lovit tava cu

cotul.
- Ce ceartă ai merita!
Eva a cerut iertare. Era vinovată.

√ Invitatul
Elvira era invitată la Livia.
- Eu nu mai vin la tine. A intervenit ceva.
- Ce motiv ai?
- A venit la mine vărul meu,Octavian.El e
elev ca noi.
- Vino cu el. E invitatul meu. Vă voi arăta
un acvariu nou.

√ - Viorel, vărul tău Velicu mai are cercul acela

mare?
- Nu, el are acum un avion mic.

√ Valeria e la Victoriţa. Vali cere unt cu miere.

- Tu nu vrei, Victoriţo?
- Nu. Eu vreau numai o tartă cu mere.
Intră mama Victoriţei cu tava de tarte.
Valeria a mai cerut una.
√ V: e veveriţa care / Vara vine la plimbare. /
Verde, verde codrişorul / N-o vânează vânătorul.

√ Vărul meu Vasile pe nevrute / S-a lovit cu-n vas în

frunte.

√ Vărul meu Vasile sare val-vârtej într-un val. /

Valul îl învăluie pe Vasile şi-l azvârle pe mal.

√ La vie
Voicu este vărul meu cel mai mic. El va veni la
vară la noi cu avionul.
Victoriţa a sosit la noi. Ea va veni cu noi vineri
la via lui Victor.
- Vai, ce vilă mare e acolo!
Tata a scos o cană cu vin.
- Ce vin rece e la noi!

√ E vară. E o vreme minunată. Livia e invitată la

Silvia, la munte. Ea e o sportivă talentată la volei.
Silvia e verişoara ei. Caută vila. Intră vioi. La vale e
o viperă vicleană. Ea are venin.
Ele povestesc o vreme. Apoi iau un volum valoros cu
versuri. Alături e un ventilator.
Silvia vrea o tartă cu cremă de vanilie.
- Ne aventurăm pe munte, Silvia?

√ Veturia vine la Voica. Ea are o vioară. Ea e o

solistă vestită. Intră veselă.
- Veturia, Valer nu a venit cu tine?
- Nu! El va veni vineri.
Veturia cu Voica vin la vie. Vine o vulpe. Ele
nu se sperie. Nu e nimeni vătămat. Nu se vaietă.
 Un vultur voinic se rotea sus. O viespe vine
spre ele. Ele evită insecta.

apă parte porc lopată aparat

plapumă pompier rup petale papuc pai
O pitulice are aripa ruptă. Copilul a aruncat
pălărioara printre pene.Orice plantă are nevoie de
apă. Petrică pleacă cu vaporul pe apă.

√ Ploaia
Petru, Paul, Pintilie poartă pălării noi.
Acum plouă : pic! pic! pic!
- Care e copacul cu ramuri înalte?
- Acolo, la capătul trotuarului, arată Petru.
Picăturile pică cu putere pe pălăriile lor noi.
- Pavel e aproape. El ne va acoperi cu
pelerina lui, propune Pintilie.
Cu multă plăcere, Pavel pune pe ei pelerina.

√ Pata
Pe paltonul luii Pompiliu a apărut o pată.
- Oare e rupt paltonul tău?
- Nu, e pătat. Parcă e cerneală. Voi
prepara pic cu apă, apoi voi aplica pe pată.
- A mai apărut pata?
- Nu. Acum port paltonul cu plăcere.

√ La cumpărături
Paulina e cu mama ei. Ele vor cumpăra:
pere, morcovi, ceapă, prune, portocale, apă
minerală.
Paulina rupe o ceapă.
- Ce ceapă iute!
Ea pune ceapa la loc. Ia apoi patru prune.
- Portocalele le vom pune pe un platou,
propune ea mamei.

√ Pic, pic, pic / Ploaia cântă-n geam peltic / Astăzi

plouă...nu-i nimic !

√ Papucarul papucăreşte papucii papucăresei , că nu-

şi poate papucări papucii ei.

√ Prepeliţa pestriţă are paisprezece pui.

Pe cap un capac, pe capac un ac.
Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.

√ Căprarul crapă capul caprei în patru, pe capră.

Paula ia un capac pictat. Ea are multe capace
colorate.
Pune capacul pe cutia penarului . Mama sa a ieşit a
ieşit cu Paul, dar s-a întors repede.
- Paula, pune capacul la locul lui!

√ E luna aprilie. Apare liliacul. Lumina e aurie. Nu

mai ploua. Paul e cu Puica. El are un plan mare. Porni
prin poiana cu plopi. Aproape era lacul. Pe malul
lacului apar caprele. Un iepure apuca pe calea cu
pini. Lupul nu e aproape. Pericolul e mic. Apare Pia.
Poala ei e cu prune.
- Pia, ai mure?
- Nu. Eu am prune.
 √ Raul porni cu Alin prin parc. El pune panerul plin
cu prune, pere, pepene. Ei nu rup lalelele.
Apare Ilie. El e campion. Calul lui e mereu primul.
Ilie urca uneori pe ponei. Acum nu mai e copil!
Aproape era un planor. El plana lin. Apoi pieri.
Apare Anca. Ea pune palma pe un pui.
- Raul, ai curmale?
- Nu. Eu am numai pepene.

sare sat sirop Siret coastă tras

Sorin răstoarnă castronul cu ciuperci.
Stelele sclipesc pe cerul senin.

√ La mare
Răsare soarele. Pe mare sunt pescari. Ei au o navă
specială.
- Cu ce pescuiesc ei?
- Cu o plasă mare.
Seara vor avea saramură. O vor savura cu plăcere.

√ Secretul
Costel scrie temele cu stiloul. Pe caiet a apărut o
pată. E tare supărat. Se apropie sora sa, Sorina:
- Care e supărarea ta?
- Stiloul meu nu mai scrie.
- Stiloul se spală, se umple cu cerneală,
apoi va scrie.
- Acesta era secretul?
Costel o sărută vesel pe Sorina.

√ O seară plăcută
 E seară. Vasile e la vecinul său, Sever. A venit
prietena lor mai mare.
- Simina, ne spui povestea cu Iepurică?
- O sa vă citesc una mai interesantă.
- Te ascultăm!

√ La masă
Silviu cu Simona stau pe scaune.
- Masa e servită, spune mama.
Copiii iau aperitivele: pastramă, măsline, salată de
vinete, salam. Au urmat sarmalele.
- Ce masă copioasă!
- Vă mai servesc o savarină cu mult sirop.
Apoi am pentru voi o sticlă cu suc.
- Sărut mâna pentru masă, mamă!

√ Cu sania
Alin e cu Radu. Radu are o sanie nouă. Ei se
urcă sus cu sania.
Ce lin alunecă sania lor!
Au sosit în sat. Este seară. Acasă la Radu este
lumină.Ei sună la sonerie. Iese sora lor.
- Ce seară rece!

√ S: ne este foarte drag, / S: e-n soare şi în

steag. / Strugure, sanie , sapă, / Toate vor cu s
să-nceapă.

√ Sanda saltă-ntr-o sandală.

Şapte sate late şi alte şapte sate late să le car pe
toate-n spate.
Şase saşi în şase saci.
 √ E seară. Costel se spală. Ia săpunul. E aproape
savoniera. Totul e sclipitor. Nu e un secret pentru el
că sănătatea e importantă. E simplu pentru el să se
spele. Intră Cosmina, sora lui.
- Ai stropit plantele, Costel?
- Acum le stropesc.
Apare prietenul lui simpatic, Arsenie. El
salută. Apoi povesti despre costumul lui interesant.

√ Soarele a răsărit. Stelele au plecat. Sorin sare

sprinten. Somnul speriat nu mai stă cu el. Sora lui,
Sica, se strecoară spre camera lui. Surprins, el se
sperie. Nu se supără pe ea.
- Să plecăm la munte, Sorin!
Suie pe o cărare. Nu e ostenit! Apa susura.
Apăru un sticlete cu penele colorate. E un solist
renumit. El ascultă trilul lui. Alături e un scatiu, o
pasăre mică, iute. Sica a strănutat. Păsările se
sperie. Sorin stă supărat.

dar duce Dunăre rudelor departe conduce

Adela aude la radio o melodie plăcută.
Loredana a primit două cadouri.
Radu se duce să adune dude.

√ Aniversarea
Pe data de doi aprilie e aniversarea lui David. El
va avea opt ani. Rudele doresc să se ducă la el cu
cadouri. Adrian e dornic să se vadă cu David.
 - Va avea multe dulciuri?
- Da, plus un tort mare!

√ O duminică plăcută
E duminică. Damian cu Dumitru doresc să se ducă
la pădure. Aceasta este dincolo de deal. Drumul este
destul de drept. Au plecat după ora două.
- Dacă ne dor picioarele?
- Ne oprim aproape de pod.
Seara au povestit cum au petrecut la pădure.
Nu vor uita niciodată această duminică.

√ Doctorul
Doctorul a sosit ieri la Dorina. El ştia că lăcomia
strică omenia. I-a dat Dorinei medicamente, căci
mâncase multe dulciuri. Imediat durerea de stomac
i-a trecut.
- Mulţumesc, doctore!

√ Dan, Ducu şi cu Dinu / Dau de două ori pe zi /

Dura, dura prin grădină / Două mingi portocalii.

√ Dulci sunt dudele din dud, / Dudul este doldora de

rod.

√ De gospodărit m-am gospodărit, dar de

desgospodărit nu mă pot desgospodări că
desgospodărirea e periculoasă.

√ Andrei porni cu mama lui la aeroport. Pleacă

departe. Se deplasă spre scara avionului. Ocupă
discret locul lui. Prinde centura.
 Avionul se desprinde delicat de sol. După
decolare pilotul le dori călătorie plăcută. Plutesc
deasupra norilor. E tare distractiv! Repede dispar
dealurile. Andrei e dornic să descopere lucruri noi. E
destul de calm, se descurcă de minune. Este lăudat
de mama lui.
- Vrei un desert, Andrei?
- Acum nu vreau, mamă!

√ E duminică. Prietenii se adună. Dorel a cumpărat

un dovleac durduliu pentru masă. Diana pune aluatul
la dospit. Doina a decorat tortul dalb cu dude.
Didina vrea pălăria de dantelă. Nu e demodată! Ei
discută despre Dumitru. El e alpinist de doi ani.
Acum pornesc la dans. Apoi se domolesc. Dorel se
descurcă de minune la vals. Ei aplaudă.
- Vrei să audiem o melodie, Doina?
- Da. Admir mult melodiile lui Enescu.

încă împărat cântă coborî întărâtat

Pârvu mănâncă pâine caldă.
La stână mâncăm smântână.
Întărâtat de un copil, un câine începe să mârâie.
√ Încercarea
În parc sunt mulţi copii. Între ei este unul
supărat. Îl vede prietenul său. Îndată se duce la el.
Copilul îi spune că are piciorul scrântit.
- Încearcă să vii după mine! îl îndeamnă
prietenul. Îndoaie piciorul, nu îl încorda!
Încet, încet, au pornit amândoi de mână.
 Acum râd împreună.

√ În clasa întâi
Noi suntem elevi în clasa întâi. Acum suntem
mari. E începutul semestrului al doilea. La
matematică, la scriere, la citire, lucrăm mult.
Cântăm în cor cântece noi. Am început să avem
încredere în noi.
Cine va avea calificative mari va lua premiul întâi!

√ În drum
Celia venea spre casă cântând. În drumul ei apare
Pârvu. Acesta mănâncă pâine proaspătă.
- Vino să mâncăm împreună! îi spune el.
Înainte de a începe să mănânce, Celia vede un
câine. Ea se apropie încet de el.
- Săracul câine! Vino să îi dăm de mâncare!
îl îndeamnă ea pe Pârvu.

√ Amintiri
Încă din copilărie îmi plăceau întrecerile sportive.
Eram îndemnat mereu de tatăl meu.Întotdeauna
încercam să ies pe locul întâi. Uneori îmi încercam
puterile cu ale vântului.

√ Irinel şi Irinuca / Iepuraşul îl iubesc, / Îi

dau iarbă să mănânce; / Amândoi îl îngrijesc.

birou arbori strâmb slab întrebare

tub berbeleacul berbec
Bunicul are barbă albă.
 Băiatul cel blond are bonetă albastră.
√ La munte
Bobi e cu bunicul la munte. Stau la cabana
„Babele”. Se dau câte două ore cu bobul.
Mai au de stat o săptămână. Apoi, plănuiesc să
plece spre Bran.
- Bunicule, cum arată Castelul Bran?
- E impunător, Bobi!
√ Bătrânul
Costel cu Barbu se plimbă în parc. Barbu
observă un bătrânel obosit. Stă pe bancă sub un
arbore înalt.
- Cred că este bolnav! spune Barbu. Ar
trebui să îl ducem împreună acasă.
- Bună idee!
Binevoitori, se apropie de el. Costel spune cu voce
blândă:
- Bunicule, vino cu noi! E mai bine să ne ai
alături la drum.
- Bravo, copii! îi laudă bătrânul bucuros.
√ Nerăbdarea
Bebe vine repede acasă. Butonul de la sonerie e
rupt. Bate tare în uşă. Atunci apare bunicul
buimăcit:
- Ce e, Bebe?
- Bunicule, am venit să beau apă.
- Încearcă să ai mai multă răbdare. Uite, în
cana albastră e apă bună de băut.
Băiatul bea cu sete. Iese apoi bucuros.
 √ Roiul de albine
Un cioban bătrân are o turmă de oi albe. Oile
sunt blânde. Ele umblă pe sub copaci. Pe un copac e
un roi de albine.
- Ce roi mare!
Baba Maria prinde roiul şi îl pune în stup.
Baba are multe borcane cu miere.
- E bună mierea, bunicule!

√ Baba, baba, oarba, / Unde-ţi este roaba? /

Roaba-i ici, colea / Ia-te după ea.

√ Barza văzu varza / Varza nu văzu pe barză.

√ Balaban Bălăbănescu bâlbâie bâlbâituri pe

negândite.

√ Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria

lui Bucurel care a venit bucuros de la Bucureşti.

jar ruj bandaj bujor mijloc păianjen

Jeni şi Janeta sunt în Japonia.
Apa Jiului e cristalină.

√ Ursul Biju
Bucur a primit în dar o jucărie: un urs. Îi spune
Biju. Copiii cei mici se joacă în jurul lui. Parcă râde
la ei. Când mănâncă jeleuri, îi dau câte o jumătate.
- De ce nu mănâncă? întreabă Ovidiu.
- Pentru că e doar o jucărie!
√ Joiana
 Joi am mers la bunica, pe Valea Jiului. Ea are o
junincă pe nume Joiana. Noi o înconjurăm veseli.
Jianu o întreabă pe bunica:
- O pui la car, bunico?
- Junincile nu se pun la car. O ajutăm să
crească mare. Peste o jumătate de an ne va da
lapte.

√ Ajutorul
Jean se joacă în camera sa. Pe jos sunt multe
jucării. Una dintre ele vâjâie tare. La el intră
Jenica. Ea are un cojocel nou.
- Jean, te ajut să aduni jucăriile!
- Ce o să se bucure mama!

√ Satul meu
Satul meu se află pe malul stâng al Jiului.
Sătenii sunt oameni vrednici şi pricepuţi la
muncă, la joc şi la cântat.
Duminica se adună voioşi. Unii sunt îmbrăcaţi în
costume naţionale.
- Ce frumos joacă!

√ Lângă apa Jijiei / Ne-am jucat mereu toţi trei /

Jana, Juncu şi cu mine / Ne-am jucat atât de bine /
Jijia tot vâjâia: / J! J! J! Jijia.

√ Eu mă joc, / Tu cojoc / Dar deodată aud: poc! /

Mi s-a rupt cojocul, / Se vede mijlocul.

√ Am o vâjâitoare care vâjâie ca un avion vâjâitor.

Vâjâie tare vâjâitoarea, dar mai tare vâjâie avionul
vâjâitor.
hartă halva hrubă mohor dihor ham
Mihai are hanorac cu blană.
Haralambie joacă handbal.

√ La pădure
Era duminică. Vremea nu mai era mohorâtă. Am
hotărât să plecăm la pădure. L-am luat cu noi pe
Hector. Câinele, bucuros, umbla hoinar printre
copaci. Căuta hrană.
- Tată, ce a adus Hector? am întrebat eu.
- Uitaţi-vă, a adus hribi! Hribii sunt ciuperci
bune de mâncat! Haideţi să culegem şi noi!
Am cules şi noi. Le-am pus pe jar. Miroseau tare
îmbietor. Apoi am mâncat cu plăcere.
- Ce bune sunt! mă minunam eu.

√ Hărnicia
Albinele sunt harnice. Mierea lor e hrănitoare.
Când vremea e mohorâtă, ele hotărăsc să
muncească în stup.
- Cine e harnic ca albinele?
- Haiduc, câinele vânătorului Haralambie.

√ La horă
Mihu este cu Mihai. Mihai este harnic şi are
întotdeauna haine curate. Ei s-au hotărât să se ducă
duminică la horă în satul Hotarele.
- Ce horă mare!
√ Hora mare, hora mare / Hai să o jucăm! / Haideţi
toţi cu veselie / Haideţi să cântăm!

√ Horia are-n harbuzărie harbuji.

Harbujii din harbuzăria lui Horia sunt hrănitori.

√ Şi hangiul şi hangiţa / Au un han cât un an!

şapte cocoş roşu Braşov ieşire caş

Şerban are şapte peştişori aurii.
Roşcata pândeşte adăpostul coşeilor.
Mişu învârteşte o morişcă.
√ Şoricelul Şiri
Şoricelul Şiri ştie că nu e nimeni acasă. Stăpânul
soseşte la ora şase. Totdeauna opreşte maşina lui
roşie în curte.
Acum Şiri priveşte cu lăcomie o bucată de
caşcaval. Se apropie de ea şi mănâncă liniştit.
Pisica cea roşcată păşeşte uşor spre şoricel.
Oare îl va prinde?
Aş! de unde! Şoricelul Şiri, şiret, reuşeşte să
treacă pe sub uşă.
Pisicuţa îl urmăreşte cu ciudă.

√ La masă
E ora mesei. Şerban vine de la scoală. Se duce
în bucătărie. Vrea să mănânce din peştele prăjit.
- Mâinile sunt curate? întreabă mama.
- O, am uitat, spune Şerban îndreptându-se
spre robinet.
 Dă drumul apei. Priveşte cum aceasta îi udă uşor
mâinile. Opreşte robinetul.
- Te-ai spălat şi cu săpun? insistă
mămicuţa.
Şerban se ridică ruşinat. Pleacă şi se spală bine cu
apă multă şi săpun. Mâinile strălucesc.
Aşa copile! Numai aşa putem să ne apărăm de
microbii purtători de boli.
√ Mătuşa Anişoarei
Anişoara o aşteaptă pe mătuşa ei. Vine de la Iaşi.
Soseşte la ora şapte. Nu ştie dacă o va mai
cunoaşte. Aşteaptă cu nerăbdare. Bănuieşte că îi va
aduce o păpuşică blondă.
Bunica îi şopteşte ceva.
- Ce bine! A venit mătuşa cu păpuşa mult
dorită!
√ Pe plajă
Nicuşor, Mişu şi Şerbănuţ sunt pe plajă. Soarele
străluceşte puternic. Mişu meştereşte cureluşa lui
Martinică. Şerbănuţ priveşte cu mândrie la peştişorii
cenuşii şi roşiatici din borcan. Îi adăposteşte sub
umbrela de soare.
La ei se opreşte Andreiaş.
- Cine vrea cireşe roşii?
- Sunt tare bune, dar căpşuni nu ai? îi
şopteşte Nicuşor.
Copiii erau tare voioşi.

√ La Mişu
Ticu e la Mişu. El şi-a construit o maşină.
Maşina alunecă uşor pe şosea. Mişu are într-un coş
roşu caş şi şuncă. În curtea casei sunt multe
animale. Un cocoş a ieşit şi urmăreşte un şoarece.
- Ce cocoş isteţ!
Se aşterne liniştea în sat.

√ Motănelul lui Şerban / Şade leneş pe divan. /

Şoricelul din manşon / S-a ascuns într-un şoşon.

√ Şase saşi în şase saci.

Moş, moş, cocoloş / Vino iute, dă-mi un coş / Să pun
în el un cocoş.

gândac gât Grigore gargară Gogu gol

Un greieraş pribeag a găsit un grăunte.
Nenea Gogu e din Gorj.

√ La bunici
Bunicii mei sunt din Gorj. Au o gospodărie bine
îngrijită. Eu cu vărul meu ajutăm în grădina de
legume. Cărăm apă cu găleata. Apa o punem la
rădăcina plantelor. Greblăm straturile de legume.
Când suntem gata, bunica glumeşte cu noi.
- Dragă bunică, ce sunt bulgăraşii aceia
galbeni?
- Sunt pui de gâscă. Gâscanul şi gâsca îi
apără straşnic. Când ne apropiem, strigă într-un
glas: Ga! Ga! Ga!

√ Gripa
Gabi a venit de la gară în grabă. Lasă bagajele
jos şi goleşte sacoşele. Tusea nu îl slăbeşte.
Gândeşte că are gripă. Merge la dulăpiorul cu
medicamente. Găseşte ce îi trebuie. Încearcă şi
gargară.
Îngrijit din timp, va alunga degrabă gripa.

√ Povestea gâştelor
Un gânsac avea nişte papuci roşii. Tare mult se
mai mândrea cu papucii lui!
Dar, nu ştiu cum, gânsacul nostru a pierdut
papucii în apă.
- De ce eşti supărat? au întrebat gâştele.
- Cum să nu mă supăr, dacă nu mai am
papuci?
- Să îi căutăm! au spus gâştele în cor.
Şi au căutat şi caută şi acum neobosite.
- Ga! Ga! Ga! Nu ştie nimeni unde sunt
papucii?

√ Un gânsac avea o gâscă şi atunci când o vedea, el

în limba gâştelor aşa îi cânta:
- Ga-ga-ga, ga-ga-ga! Gâscă, gâsculiţa
mea!

√ Lângă un gard gânsacul şi gâsca gâgâie îngânduraţi:

Ga-ga-ga! Ga-ga-ga!

zidar zeamă Azor văzut zugrăvit mânz

Răzvan a zgâriat zugrăveala.
Zgomotul buldozerului e asurzitor.
Zoe a văzut zimbri în zona rezervată.

√ Primăvara
 E primăvară. Se întorc berzele. Pământul e
zvântat. Iarba începe să înverzească. Zinca şi
Răzvan sunt la munte. Acolo, pe creste, se mai
zăreşte zăpadă. Au poposit la cabana Zănoaga. Copiii
sunt tare năzdrăvani. Se zbenguiesc din zori şi până
seara. Au ridicat şi un zmeu colorat.
Zinca întârzie lângă izvor. A zărit o buburuză. Se
încălzea la soare.
- Buburuză dragă, tu ai adus primăvara?
În loc de răspuns, ea a auzit zumzetul a zeci şi
zeci de gâze zglobii.

√ Vizita
La şcoală e zarvă mare. La amiază vor vizita o
uzină. Acum e pauză. Elevii discută despre apropiata
vizită.
- Tatăl meu lucrează acolo, spune Răzvan. E
zidar. El zideşte o clădire nouă în incinta uzinei.
Zilnic pleacă devreme. Nu întârzie niciodată la
serviciu.

√ Zâna cea bună

Azi mama s-a trezit în zori. A copt cozonacul,
apoi a văzut că nu mai e zahăr. Fără zăbavă a plecat
la cumpărături. A cumpărat brânză, orez, zahăr,
griş şi parizer.
De la aprozar a luat mazăre, zarzăre şi frumze
de leuştean.
La prânz era înapoi. Pentru mine a adus o bluză
roz.
 Mama e ca o zână pentru noi! Mâine îi voi aduce
zambile!

√ Primăvara
E început de martie. Baba iarna nu se îndură să
plece de la noi. Norii cenuşii încep să se destrame.
Soarele trimite câteva raze timpurii. Petele mici de
zăpadă, care mai acoperă livezile, se topesc. Păsările
migratoare se întorc din depărtări. Ele zboară lin în
văzduh. În curând pomii vor înmuguri.
Bine ai venit, dragă primăvară!

√ Sfârşitul iernii
Soarele încălzeşte. Razele lui topesc zăpada de
pe câmpie. Oamenii lucrează de zor.
Zorica şi Zizi privesc cum zboară berzele. Azi la
amiază am văzut o barză. Lângă zidul casei creşte un
zarzăr.
El va face zarzăre zemoase.

√ Zum, zum, zum, / Zum, zum, zum, / Zumzet vesel

de albine / Zumzăie pe câmp.

√ Tot am zis ş-am zis şi-oi zice, / Dar de zis eu n-

am mai zis. / Zică cel ce vrea să zică, / Iar eu zic
că n-am să zic.

√ Barza văzu varza. / Varza nu văzu barza.

febră pufos îmbufnat umflat francez

Fănel e fotograf la Feteşti.
Funda fetei e ca o floare.
 √ Sora şi fratele
Afară e cam frig. Fănică a ieşit pe furiş la joacă.
Era doar în flanelă şi fără fular. Acum are febră.
Flavia, sora lui, îl îngrijeşte.
- Poftim un ceai din flori de tei. Am pus şi
câteva felii de franzelă cu unt pe farfurioară. Suflă
în ceai fiindcă e fierbinte. Fii sigur că o să te faci
bine!
Fericit, Fănică spune:
- Eşti formidabilă! Sunt mândru că eşti sora
mea!

√ Ziua Florinei
Florina se întoarce de la farmacie. Fredonează o
melodie veselă. Azi împlineşte şapte ani.
Intră fericită pe uşă. Fetele din clasă o aşteptau
cu flori. Florina, fire timidă, se fâstâceşte. Nu ştie
ce să facă. Pe uşă apare mama ei.
- Gestul vostru este foarte frumos, fetelor!
Am pregătit un tort şi fursecuri. Folosesc această
ocazie să vi le ofer.
Fiecare fată primeşte câte o felie de tort.

√ O zi frumoasă
Felicia şi Ştefan au fost la cinematograf. Au
văzut filmul: „Fram,ursul polar”. Filmul a fost foarte
frumos. Erau fericiţi. La întoarcere au cumpărat
flori şi fursecuri.
Acum privesc pe fereastră zborul fugar al unor
fluturi. Au forme şi culori fermecătoare.
Au petrecut o zi foarte frumoasă!
 √ Fantezia fulgului de nea
În luna februarie Fabiola a fost la munte. Ningea
foarte tare. Zăpada era afânată. În palmă îi cădea
câte un fulg de nea. Fata îi vorbea:
- Ce frumos străluceşti! Şi ce multe foloase
ne aduci tu şi tot covorul alb, pufos.
Ca prin farmec a auzit un glas:
- Da, Fabiola, noi formăm covorul cald de
nea. El fereşte de frig şi ger firele fragede de
grâu.

√ Florile
Florile sunt un simbol al frumuseţii. Ele sunt
iubite atât de sufletul trist, cât şi de cel fericit.
Prin culoare, formă şi parfum ele descreţesc
frunţile şi îndulcesc sufletele oamenilor.
Noi iubim florile şi înfrumuseţăm casa cu flori
proaspete. Astfel totul devine mai plăcut şi mai
frumos. Niciodată nu uităm să dăruim flori.
- Ce frumoase sunt florile!

√ Fata fierarului Fănică face fasole fără foc fiindcă

focul face fum.

√ Fâş, fâş, fâş, / Ce foşneşte prin frunziş / Şi se-

ascunde pe furiş?

√ Fragii fragezi din făget / Sunt mai fragezi ca-n

pomet.

√ Florin s-a dus la florărie ca să cumpere de la

florăreasă flori pentru Florica.
ţăran ceaţă veveriţă toţi Constanţa ţiţei
Lenuţa e ţesătoare la ţesătoria cea nouă.
Victoriţa are o ţesătoare cu picăţele.
Ţânţarii stau pe lângă bălţi.

√ În vacanţă
A început vacanţa mare. Vlăduţ a plecat cu părinţii
la ţară. Au fost aşteptaţi de bunicuţa lui. De la
portiţă îi vrăjea frumuseţea curţii. Panseluţele cu
frunzuliţe verzi împodobeau faţa grădinii.
Erau impresionaţi.
- Aici totul e plin de viaţă, spune bunicuţa.
Vlăduţ se minunează:
- Voi trăiţi ca în basmul:”Tinereţe fără
bătrâneţe”!

√ Dimineaţa
Toţi din casă se trezesc dimineaţa devreme. Dănuţ
şi Ionuţ sunt doi fraţi cuminţi. Ei iubesc curăţenia.
Se spală pe faţă cu apă rece. Folosesc zilnic periuţa
de dinţi şi săpunul. Au învăţat să cureţe hăinuţele şi
încălţămintea lor.
- Uite, Ionuţ! Pisicuţa noastră se spală pe
lăbuţe!
Mama lor le aminteşte:
- Nu vă miraţi! Ştiţi doar:”Curăţenia este
mama sănătăţii!”

√ La Lenuţa
E ora unu. Ţiriac cu Luminiţa intră la Lenuţa. Ea
are un căţel.
 - Ce căţel mic ai!
Ţiriac cere Lenuţei lecţiile.

√ Are clopoţel şi ţapul / Şi răsună în tot satul. /

Ţicu vine ca să-l vadă / Iar Ţugulea-n ţarc îl bagă.

√ Un ţap ţintat în frunte / Ţinteşte într-un

ţânţar. / Ţânţarul îl înţeapă pe ţap în ţinta din
frunte.
√ Am o mâţă mâţoasă, căpăţânoasă, care are cinci
mâţoşei jucăuşi şi frumuşei.

boxă prefix exact Polixenia explicaţie

Xenopol a luat nota maximă la extemporal.
Alexandru e un băiat excepţional.

√ Prietenie
Polixenia e tare îngrijorată. Prietena ei, Roxana,
nu a venit la şcoală. Îi dă telefon şi află că este
intoxicată.
- Stai liniştită! La douăsprezece fix sunt la
tine să-ţi dau temele.
La ora fixată, Polixenia era la Roxana. I-a arătat
exerciţiile la matematică şi textul la citire. I-a
explicat şi tema la muzică.
La şcoală, Roxana a luat zece la extemporal. La
muzică a cântat excepţional.
- Îţi sunt recunoscătoare, Polixenia! a
îmbrăţişat-o ea. Sunt fericită că am o prietenă
adevărată!
 √ În excursie
E sfârşitul anului şcolar. Elevii îşi exprimă dorinţa
să facă o excursie. Au fixat ziua şi au plătit taxa
pentru autocar. Toţi au promis că vor face exact ce
li se spune.
Pe traseu au vizitat o fabrică de textile. Pe urmă,
la expoziţia de instrumente muzicale, au văzut de
aproape: un xilofon, un saxofon, o harpă.
Nerăbdători, părinţii îi aşteptau la întoarcere în
curtea şcolii.
- V-a plăcut excursia? au întrebat ei.
- Extraordinar de mult! exclamară copiii
entuziasmaţi.

kilometru kilometraj kaki Kogălniceanu

Gherghina a cumpărat cinci kilograme de piersici.
Am mers un kilometru pe Bulevardul Kogălniceanu.
La dulceaţă punem un kilogram de zahăr şi unul de
fructe.
În vacanţă voi merge la vărul meu în oraşul
Kogălniceanu.

√ La cumpărături
Manolache se întâlneşte în Piaţa Kogălniceanu cu
Alexandru.
- Ce vrei să cumperi? îl întreabă el.
- Un kilogram de portocale, două kilograme
de brânză şi un pachet de margarină.
- Mergem împreună. Cumpăr şi eu trei
kilograme de cartofi şi un kilogram de ceapă. Ne
întoarcem pe jos.
- Bine, dar până acasă sunt doi kilometri.
- Nu-i nimic, mersul pe jos e sănătos!

√ În drumeţie
Karla şi Karina sunt surori. Tatăl lor este şofer.
El are bluză kaki. Ieri ele au fost în drumeţie cu
maşina. Au mers mulţi kilometri. Kilometrajul maşinii
a înregistrat kilometrii parcurşi. Karina a cules din
pădure două kilograme de plante medicinale. Karla a
cules şi ea două kilograme de ciuperci.
La întoarcere ei au trecut prin comuna
Kogălniceanu.
- Ce mare e comuna!

abur macara capac ea abecedar liniat

Anica a plecat la Arad.
Afară fac larmă mare acei copilaşi.

√ Ana, Aura, Aneta , Alina, Angela, Anton, Adrian şi

Aurel au ajuns la şcoală.

√ Acele ariciului sunt ascuţite, dar el nu-şi poate

coase haina cu aceste ace.

√ Astăzi este ziua lui Adrian. La el au venit Andrei

şi Adina. Acum, ei se joacă în cameră. Apoi, Adrian
vorbeşte la telefon cu unchiul Anatol, din America.

√ ” Ana are aţă-n ac, / Vrea să coase o albină, / Un

ardei şi o afină / Pe o pânză de bumbac. ”
√ A fost odată, în împărăţia Apelor Albastre, un
gândăcel al cărui adevărat nume era Arăpilă. Acest
aprig Cavaler Gândac avea o prietenă bălaie: o albină
care se numea Xipi. De obicei, pe la amiază,
dumneaei, albina, zbura din prisacă după flori tocmai
departe, peste şapte hotare, în poiana din Ostrovul
Alunilor. Dar într-o zi, mai de dimineaţă, Xipi se lovi
de o ramură şi de atunci îşi scrânti aripioara. Ajutor!
Ajutor! aripioara mea, se văicărea îndurerată.

nume amare numai moment marama om

Marcela şi Mihai locuiesc în Mangalia.
Carmen termină tema acum.
Ema şi Mariana au plecat cu mama la mare.
Mihăiţă şi Mişu mănâncă mereu mere din mărul
mătuşii Maria.

√ Moara macină făină / Şi morarul toarnă-n coş /

Morăriţa cântăreşte / Şi dă boabe la cocoş.

√ ”Mac, mac, mac!” strigară molcom trei răţuşte

mirate să vadă cum le pică mură-n cioc un gândac nu
mai mare ca o măslină. ”Primejdie mare”, mârâi
Arăpilă urmărit de micile măcănitoare. Şi apoi, porni
iute, iute spre malul mlaştinei mărginaşe, unde de
mult, dar nu foarte de mult, voia să ajungă.

√ Mama, mama-mare / Mereu, mereu are / Mere,

pere bune, / Mure şi alune.
√ Moş Martin mănâncă miere / Mormăie şi-i
mulţumit: / Mor,mor,mor...

ai mai imn inima Maia Mimi sănii in

Mimi ia iasomie. Şi voi aţi primit cadouri.
Mia mai citeşte încă. Irimia minte iar.

√ Ilenuţa are o ie de in şi-un inel divin.

√ Ina, Lică şi Ioniţă ies cu sănii pe uliţă.

√ Irinel şi Irinuca / Iepuraşul îl iubesc, / Îi dau

iarbă să mănânce ; / Amândoi îl îngrijesc.

√ ...Iar tu, ia priveşte mai bine la ifosele puiului

acestuia de piţigoi ce seamănă ca două fire de
iasomie cu un pinguin pipernicit: vezi-l cum ţopăie de
iute şi ciripeşte pe funia corăbiei. Iscusită păsărică,
n-am ce zice!

nani ani Nina nana un nimeni nenea

Nenea Nanu are un bun renume.
Ana are nuci. Din nori cade multă nea.

√ Ninge-afară liniştit, / Neaua-mbracă totu-n alb.

√ Nanu, Nicu şi Ion / Un om de zăpadă fac.

√ Toată lumea are nare / Numai Nare n-are nare. /

Ninge, ninge, ninge / Şi-a rămas în pom o minge.
√ Nenea Nică şi cu Nicu / N-au văzut nici un pitic. /
Numai nea Nicolae / A văzut pe unul mic.

rana arin iarna iar rar Riri marama

Irina are o rană roşie. Marian ia rama.
Răţuşca cea urâtă şi neascultătoare porneşte pe
cărare. Marina ia rama iar.

√ Un râs s-a luat la întrecere cu alt râs care a râs

mai mult decât primul râs.
√ Capra albă, piatra neagră; / Calcă capra, crapă
piatra.

√ Raţa merge lipa, lipa / Către râu pe lângă casă, /

Sare voiniceşte-n apă / Dup-un rac şi-o râmă grasă.

√ Capra neagră-n piatră calcă, / Piatra-n patru

laturi crapă.

√ Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui. / Şi i-a

zis răsărita Soarelui : / - Ştii că sora soarelui pe
pământ e floarea-soarelui?

kilowat watt York Quintus Willy Quebec

Walter a cumpărat un bec de patruzeci de waţi.
New York este unul dintre cele mai mari oraşe din
lume. La depozit s-au adus zece quintale de
porumb. Mihai a văzut la expoziţie două tablouri
de Theodor Pallady.
 √ Prietenie
Vara trecută am fost la mare. Acolo am
cunoscut un american. El este William, prietenul meu.
Locuieşte în New York, pe strada Quebec.
Astăzi îi trimit o scrisoare.

√ Prietenie
Eu mă numesc Quintus. În vacanţă am fost în
tabără la munte. Acolo am întâlnit mulţi copii. John
este englez. El este un prieten bun. William este
american şi locuieşte în oraşul New York. Wagner a
venit din Germania. Lui îi place mult să mănânce kiwi.
Toţi au devenit cunoscuţii mei. Vara viitoare ne
vom întâlni iar.