SCOALA GIMNAZIALĂ ZIDURI

JUDEȚUL BUZĂU

Dezbatere pe tema ”Discriminării” – activitate a proiectului ,,Săptămâna de acţiune

împotriva rasismului şi discriminării” 15-29 octombrie 2013, organizat în parteneriat
cu Liceul Teoretic Emil Racoviţă și Clubul Sportiv SUPERSPORT din Baia Mare, jud.
Maramureş
Coordonatori:
Prof. Cerasela Stoinoiu-Morogan
Prof. înv. primar Costica Ianculescu
Termenul din punct de vedere etimologic
(lat.discriminare = a face deosebire) din punct de vedere
social se referă la categoria de oameni care sunt izolaţi şi
dezavantajaţi pe motive religioase, naţionale, rasă,
convingeri politice, sex
(femei de bărbaţi) sau alte
criterii subiective.
Discriminarea este directă atunci când
o persoană este tratată mai puţin
favorabil decât altă persoană într-o
situaţie comparabilă datorită rasei sau
originii sale etnice, religie sau
convingeri, handicap, vârstă sau
orientare sexuală.
Un exemplu de discriminare directă
este o ofertă de lucru care
menţionează că "persoanele cu
handicap nu trebuie să aplice". Însă,
în realitate discriminarea îmbracă cele
mai subtile forme. De aceea
discriminarea indirectă este de
asemenea acoperită.
Discriminarea este indirectă atunci când o
prevedere aparent neutră, un criteriu sau o
practică dezavantajează persoanele pe baza
rasei sau originii etnice, religiei sau
convingerilor, handicapului, vârstei sau
orientării sexuale cu condiţia ca această
practică să fie justificată în mod obiectiv
printr-un scop legitim.
Un exemplu de discriminare indirectă este
să se solicite unei persoane care aplică
pentru un post să dea un test într-o
anumită limbă, chiar dacă acea limbă nu
este necesară pentru acel post. Testul ar
putea exclude mai multe persoane care au
o altă limbă maternă.
 Rasismul reprezintă un grup de atitudini care îşi au sursa în convingerea că
diferenţele sociale şi culturale se explică prin diferenţe biologice şi ereditare.
Rasismul este procesul de discriminare datorat credinţelor şi ideologiilor,
produse în secolele XIX şi XX de către francezii Jules Soury,
Joseph Arthur de Gobineau şi Charles Maurras sau de germanul
Alfred Rosenberg, conform cărora rasele omeneşti pot fi clasificate de la inferior
la superior în baza caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi
înzestrate. Rasismul presupune aşadar că oamenii sunt inegali în funcţie de etnia
căreia îi aparţin sau de culoarea pielii, adică, mai global, convingerea că
popoarele sunt inegale ca atare.
 Rasism constituie orice acţiune,
practică sau convingere care reflectă
o viziune despre lume bazată pe
conceptul rasial, care la rândul lui
defineşte convingerea că oamenii
sunt împărţiţi în entităţi biologice
separate şi exclusive numite „rase”,
şi că există o legătură cauzală între
carcateristicile fizice cu care se
defineşte acest concept şi
personalitatea, capacitatea
intelectuală, aptitudinile morale sau
alte caracteristici comportamentale
umane, şi că anumite rase sunt prin
naştere superioare altora
Martin Luther King Jr. (n.15 ianuarie
1929, Atlanta, Georgia - d. 4 aprilie 1968,
Memphis, Tennessee) a fost un pastor
baptist nord-american, activist politic,
cunoscut mai ales ca luptător pentru
drepturile civile ale persoanelor de culoare
din Statele Unite ale Americii.A organizat şi
a condus marşuri în favoarea dreptului la
vot, pentru desegregare rasială şi alte
drepturi civice elementare pentru cetăţenii
de culoare nord-americani. Cele mai multe
astfel de legi, şi anume Civil Rights Act,
Voting Rights Act, au fost promulgate sub
preşedinţia lui Lyndon B. Johnson.
În timpul unui marş pentru libertate
(28 august 1963) a pronunţat unul
dintre cele mai celebre discursuri:I
have a dream (Am un vis).Martin
Luther King a fost cel mai tânăr
laureat al premiului Nobel pentru
Pace în 1964 pentru lupta împotriva
segregaţiei rasiale. Preşedintele
american Jimmy Carter i-a acordat
Medalia prezidenţială pentru
libertate.
Din 1986, ziua lui Martin Luther
este o zi de sărbătoare în Statele
Unite.
Pentru reducerea discriminării au fost dezvoltate o serie de strategii
menite să asigure egalitatea de şanse în zonele în care au fost în mod
sistematic subreprezentate a persoanelor care fac parte din grupuri
supuse în mod tradiţional discriminării. În Statele Unite aceste
strategii poartă numele de Acţiune Afirmativă, în timp ce în Marea
Britanie sunt cunoscute sub denumirea de Discriminare Pozitivă.
Aceste strategii nu presupun o „discriminare inversă”, ci au menirea
să asigure egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii, indiferent de grupul
căruia îi aparţin. Discriminarea Pozitivă şi Acţiunea Afirmativă
presupun pe de o parte recunoaşterea dezavantajelor acumulate de
grupurile respective, precum şi dezvoltarea de politici şi de practici
care ajută la depăşirea dificultăţilor (Neil Thompson, 1997).
Domeniile principale în care s-au focalizat acţiunile strategiilor de
eliminare a discriminării sunt piaţa muncii, educaţia şi locuirea.
locuirea
 Copiii cu handicap din sunt
constant victime ale societăţii,
care îi condamna la izolare.
 Deşi există o lege care le
garantează educaţia în condiţii
normale, copiii cu handicap fizic
sever, dar fără probleme psihice,
nu sunt înscrişi în şcolile
obişnuite.
Directorii şi profesorii fug de ei,
ca să nu-şi asume responsabilităţi
suplimentare.
 Respinşi, nedreptăţiţi, aceşti copii
ajung în final în instituţii destinate
minorilor cu retard, şi pierd şansa
să crească normal.
 Aţi simţit vreodată că vârsta dvs., handicapul, etnia, orientarea
sexuală sau religia dvs. v-au împiedicat să obţineţi un loc de
muncă? Ştiţi ce trebuie să faceţi dacă aţi fost victima
discriminării? Înţelegeţi ce este discriminarea? O organizaţie care
practică în prezent discriminarea poate fi operaţională în termenii
managementului global şi ai performanţei? Ce pot face angajatorii
pentru a eradica discriminarea şi pentru a promova diversitatea?
Ce înseamnă includerea Diversităţii în agendă?
 Citiţi răspunsurile la aceste întrebări şi la multe altele în ghidul de
luptă împotriva discriminării!
 www.stop-discrimination.info