PATOLOGIA

CONJUNCTIVEI
ANATOMIA CONJUNCTIVEI

Conjunctiva este o membrană subțire, semitransparentă, care acoperă partea

anterioară a sclerei (conjunctiva bulbară) și fețele interne ale pleoapelor
(conjunctiva palpebrală).

Regiunea unde conjunctiva palpebrală se reflectă pe glob (superior și inferior)

pentru a se continua cu conjunctiva bulbară se numește fund de sac (fornix)
conjunctival superior și inferior.

Histologic: epiteliu de tip scuamos necheratinizat, cu stromă bogat vascularizată,

glande lacrimale accesorii și glande secretoare de mucus.

Funcția esențială este cea de protecție:

- mecanică: epiteliul și secrețiile sale;
- imunitară.
INFLAMAȚIILE CONJUNCTIVEI

 CONJUNCTIVITELE – cele mai frecvente afecțiuni conjunctivale.

 POT FI:

- bacteriene (stafilococi, streptococi, E. Coli, haemophilus);

- virale (adenovirusuri, herpes simplex);
- alergice;
- iritative: - iatrogene (coliruri);
- prin agenți fizici sau chimici (fum, vânt, gaze, acizi, baze,
lumină artificială, căldură, frig, săpun, tutun, rimel);
- altele: vicii de refracție, iritație prin cili, hipersecreție sebacee;
- cronice.

 SIMPTOME:
- senzație de corp străin,
- arsură, usturime;
- prurit;
- înțepături,
- fotofobie.

ACUITATEA VIZUALĂ RĂMÂNE NEMODIFICATĂ.

CONJUNCTIVITE – SEMNE OBIECTIVE

MODIFICĂRI DE CULOARE

Hiperemie conjunctivală superficială:

-Predomină in fundurile de sac conjunctivale (mai puțin

accentuată în zona perilimbică)
-Culoare roșu deschis

CHEMOZISUL BULBAR
Reprezintă edemul conjunctivei bulbare
CONJUNCTIVITE – SEMNE OBIECTIVE

MODIFICĂRI DE SECREȚIE

Apare secreție conjunctivală la niv. fundurilor de sac

conjunctivale. Aceasta poate fi:
- seroasă (în conj. virale sau alergice);
-mucopurulentă (în formele acute de conj. bacteriene);
-Membranoasă (în conj. adenovirale și gonococice).

MODIFICĂRI DE RELIEF
-Hipertrofie papilară (mici zone proeminente, centrate de un pedicul vascular)
-Foliculi (mici proeminențe avasculare, în conjunctivitele alergice)
-Flictene (formațiuni gălbui, în vecinătatea limbului).
Diagnostic pozitiv: se stabilște pe aspectul clinic (hiperemie conjunctivală de tip superficial,
secreție conjunctivală la un pacient cu senzație de corp străin și acuitate vizuală nemodificată).

Diagnosticul de certitudine (și totodată evidențierea agentului etiologic): prin examenul de

laborator al secreției conjunctivale (recoltată dimineața, înainte de toaletarea feței).

Principii generale de tratament în conjunctivite:

- tratamentul local este mai activ decât cel general;

- colirurile sunt mai eficiente decât unguentele;

- ochiul trebuie lăsat liber, fără pansament;

- obligatoriu măsuri profilactice pentru a evita transmiterea la ochiul congener și la

persoanele din anturaj.

-Spălături frecvente cu soluții antiseptice;

-Terapie topică funcție de etiologie;

-Măsuri de igienă locală;

-Terapie generală (antibiotice, antiinflamatoare) doar în cazurile complicate.

AFECȚIUNI DEGENERATIVE ALE CONJUNCTIVEI

 PINGUECULA

Proeminență gălbuie
-situată nazal sau temporal, perilimbic;
-Frecvent bilaterală și asimetrică;
-Asimptomatică (excepție cazurile când se inflamează sau atinge
dimensiuni mari).

-Factori de risc:- expunere excesivă la soare

- iritații conjunctivale cronice
- ochi uscat
- hipercolesterolemia.
-Tratament:
- preventiv: lacrimi artificiale
- curativ: excizia chirurgicală (dimensiuni mari, fenomene inflamatorii
recurente.
 AFECȚIUNI DEGENERATIVE ALE CONJUNCTIVEI
 PTERIGIONUL

Degenerescență a conj. bulbare, apare ca urmare a

expunerii repetate la factori iritativi de mediu (praf, vânt,
radiații UV), microtraumatisme.

Pliu conjunctival proeminent, triunghiular, cu baza la limb

și vârful la cornee;
- Nazal, bilateral, asimetric.
- Inițial asimptomatic;
- ulterior: jenă oculară, restricția mișcărilor oculare,
scăderea AV (prin astigmatism secundar, extensia în axul
vizual).
Tratament: -excizie chirurgicală;
- keratoplastie lamelară;
- grefă de conjunctivă liberă.
PATOLOGIA CORNEEI
ANATOMIA CORNEEI

Corneea este o structură transparentă, avasculară, ce formează 1/6

anterioară din învelișul globului ocular.

Datorită transparenței. permite pătrunderea razelor luminoase în interiorul

ochiului.

Datorită refringenței, constituie unul din componentele dioptrului ocular.

Se continuă cu sclera la nivelul unei zone de tranziție, numită limb sclero-

cornean.
CORNEEA – structura histologică
1. Filmul lacrimal.

2. Epiteliul cornean (pavimentos, stratificat,

nekeratinizat; 5-6 straturi de celule).

3. Stratul Bowman (structură laminară, acelulară,

ce derivă din stroma anterioară).

4. Stroma corneană (reprezintă 90% din grosimea

corneei; e un țesut conjunctiv ce conține
substanță fundamentală, keratocite și fibre
de colagen).

5. Membrana Descemet (membrana bazală a

celulelor endoteliale).

6. Endoteliul cornean (un singur rând de celule,

fără capacitate de regenerare).
KERATITE - CLASIFICARE

 Dpv anatomoclinic: - superficiale (ulcerative);

- profunde (interstițiale, neulcerative).

 După localizare: - periferice;

- centrale.

 Dpv etiopatogenic: - infecțioase;

- cu determinism imunoalergic;

- neurotrofice;

- traumatice;

- alte keratopatii.
 AFECȚIUNI INFLAMATORII CORNEENE - KERATITE

Sunt leziuni inflamatorii ale corneei.

SUBIECTIV:

- dureri oculare și perioculare intense;

- sindrom iritativ de pol anterior (lăcrimare, fotofobie, blefarospasm);

Congestie de tip perikeratic
- diminuarea AV.

OBIECTIV:

- congestie conjunctivală de tip perikeratic (hiperemia vaselor conjunctivale

profunde, situate perilimbic).

- leziuni corneene, sub formă de; - pierderi de substanță, sau

Chemozis, reacție uveală (hipopion)
- infiltrate inflamatorii ce modifică transparența corneei;

- reacții ale uveei anterioare ( exudat decliv în camera anterioară, cu nivel

orizontal-hipopion; pupilă în mioză spastică);

- fenomene reacționale de vecinătate (chemozis, edem palpebral).

 KERATITE BACTERIENE ULCERATIVE
 ULCERUL CORNEAN CU HIPOPION
Apare frecvent după microtraumatisme corneene banale. Deburează cu sindrom iritativ important: durere
oculară, blefarospasm, lăcrimare, fotofobie, scăderea acuității vizuale.

Examenul obiectiv relevă:

-Congestie intensă perikeratică;
-Ulcerație corneană de dimensiuni variabile, gălbuie, cu baza și margini infiltrate și acoperite de o secreție
purulentă;
-Reacție uveală intensă: iris congestionat, mioză, hipopion (masă de puroi alb-gălbui ce colectează decliv în
camera anterioară).

Evoluția fără tratament: extensie în suprafață și profunzime, se poate complica cu perforația corneei.

Tratament.- etiologic: se recoltează secreție pentru examenul de laborator, apoi antibioterapie pe baza
datelor clinice. Administrarea se face sub formă de coliruri concentrate, injecții subconjunctivale, mai rar
sistemic (în forme severe și la imunodeprimați).
-simptomatic:cicloplegice și midriatice (atropină 1%, ) pt. combaterea spasmului iridociliar
-
 KERATITA HERPETICĂ SUPERFICIALĂ

Este produsă de virusul herpes simplex. După contaminarea virală se produce

infecția primară, în majoritatea cazurilor subclinică, mai rar cu manifestări generale
(febră, stare generală alterată, sindrom gripal) sau oculare (conjunctivită foliculară,
herpes cutanat, blefaoconjunctivită cu vezicule clare pe o bază eritematoasă).
Ulterior virusul se cantonează în ganglionul trigeminal și în cornee, în stare latentă.
În condiții de imunitate scăzută, se reactivează și migrează către organele țintă.
Simptome: durere, fotofobie, lăcrimare, vedere încețoșată; sensibilitate corneană
diminuată.
Obiectiv: - congestie de tip perikeratic;
Keratită dendritică
- eroziune epitelială cu aspect arborescent (dendritic), punctat,stelat sau
‶în hartă geografică″. Devine evidentă prin colorare cu fluoresceină (colorant vital, ce
se fixează în zona de întrerupere a continuității epiteliului cornean).
Netratată, leziunea se extinde și se vindecă cu cicatrici subepiteliale ce pot scădea
vederea.
Tratament: -local: - aciclovir unguent oftalmic de 5 ori/zi; Keratită în hartă geografică
- cicloplegice de 3 ori/zi;
- pansament ocular (pentru a favoriza reepitelizarea).
- pe cale generală: aciclovir 400mg x5/zi.
KERATITA LAGOFTALMICĂ

Este consecința lagoftalmiei (ocluzie incompletă a fantei palpebrale în

timpul clipitului).
Etiologie: - paralizie de nerv facial; Paralizie de nv. facial
- exoftalmie
- coloboame palpebrale, cicatriciale pleoapelor cu afectarea
anatomică a acestora
- ectropion palpebral.
Colobom palpebral
Tablou clinic:
-Simptome de ochi uscat (senzație de nisip în ochi)
-Semne de expunere a corneei: defecte epiteliale punctiforme în fanta
palpebrală, dezepitelizări și necroză a corneei fără inflamație)
-Suprainfecția poate determina ulcere septice. Ectropion
Tratament:
-În formele reversibile: lacrimi artificiale ziua, unguente noaptea.
-În formele ireversibile: asigurarea ocluziei palpebrale, tarsorafie, lentile de
contact terapeutice.

Eroziuni epiteliale în keratita lagoftalmică

CICATRICILE CORNEENE

 LEUCOMUL CORNEAN

= opacitate de culoare alb-sidefie ce interesează toate/ aproape toate straturile corneei.

-dacă e invadat de vase de neoformați e→ leucom cornean vascularizat.

Leucom cornean simplu

Diagnostic diferențial cu opacitățile corneene inflamatorii:
- Nu sunt însoțite de fenomene infiltrative
- La suprafața lor, epiteliul cornean e intact și lucios;
- Sunt staționare și definitive.

Tratament Leucom cornean vascularizat

- chirurgical: transplant de cornee (keratoplastie)

- Lentile de contact colorate (pt ameliorare estetică).