LECTIA 1

MARIMI FIZICE
Clasa a VI-a
SEMESTRUL 1

Prof. Antonio Andrei-Iordache

1.1. Proprietăți fizice
• Proprietățile corpurilor ca: forma, culoarea, starea de agregare, mirosul,
întinderea spațială, starea de încălzire, se numesc proprietăți fizice.
•
Corpurile se deosebesc unele de altele prin anumite proprietăți, care le
sunt caracteristice, numite proprietăți particulare.
Exemple:
• Apa dintr-un pahar este:lichidă;
• fără gust (insipidă);
• fără miros (inodoră);
• fără culoare (incoloră);
• transparentă (vedem prin ea);
• ia forma vasului etc.
Mai există o categorie de proprietăți pe care le au toate
corpurile din natură, numite proprietăți generale.
• Exemple de proprietăţi generale ale corpurilor:
• Corpurile sunt formate din substanțe. Acestea pot fi:
• substanțe naturale (oxigen, azot, apă, petrol, cărbuni, diamant, aur, sare etc.);
• substanţe artificiale (sticlă, plastic, benzină, motorină, fier, aluminiu, îngrășăminte chimice etc.).
•
Corpurile ocupă un spațiu, numit volum.
•
Corpurile se pot afla în una dintre stările de agregare:
• solidă: formă proprie și volum propriu;
• lichidă: nu are formă proprie (ia forma vasului) și volum propriu (adică 1Litru de apă dintr-o sticlă,
ocupă tot 1litru într-o oală de 10L);
• gazoasă: nu are formă proprie (ia forma vasului) și nici volum propriu (ocupă tot volumul pus la
dispoziție).
🔦 Observație
• Când denumesc un corp mă gândesc la:
• o anume formă şi
• la un anumit volum al său.
•
Când denumesc o substanţă mă pot gândi la:
• diferite forme pe care le poate lua aceasta în diferite corpuri.
• De exemplu, când spun cui denumesc un corp (mă gândesc la cunoscuta formă a
cuiului), iar când spun fier denumesc o substanţă (fierul poate lua forma cuiului,
dulapului, sârmei etc.).
• De asemenea, apa dintr-o sticlă denumeşte un corp (forma sticlei),
iar apa denumeşte o substanţă (apa dintr-o sticlă, dintr-un pahar, dintr-un lac etc.).
 1.2. Măsurarea unei mărimi fizice
• Pentru a înțelege noțiunea de mărime fizică, mai întâi trebuie să clarificăm două noțiuni, și-
anume: clasificarea și ordonarea.
• A clasifica corpurile unei mulțimi înseamnă a le împărți în grupe (clase), după un anumit criteriu de clasificare (o
proprietate comună tuturor corpurilor din acea mulțime).
•
Exemple de clasificări:
• Elevii unei clase pot fi clasificaţi după înălţime în trei grupe:
• Grupa elevilor scunzi;
• Grupa elevilor cu înălţime medie şi
• Grupa elevilor înalţi.
•
Corpurile din imaginea de la stările de agregare: cub de gheață, apa dintr-o cană și fumul de locomotivă pot fi
clasificate, după starea de agregare și obținem trei grupe:
• Solide (cubul de gheață);
• Lichide (apa din cană) și
• Gazoase (fumul de locomotivă).
Exemple de ordonări:
• La ora de sport, elevii unei clase se
ordonează în ordine crescătoare după
înălţime.
• Dacă am dori să ordonăm cele 3
corpuri din imaginea de la stările de
agregare: cub de gheață, apa dintr-o
cană și fumul de locomotivă nu o
vom putea face, întrucât nu vom găsi
niciun criteriu de ordonare, fiindcă
ele nu au nicio proprietate comună
după care am putea să le aranjăm
crescător.
 Proprietățile fizice măsurabile ale unui corp sunt acele
proprietăți care pot fi măsurate cu ajutorul unui dispozitiv și cu
ajutorul cărora corpurile pot fi ordonate.
• Exemple de proprietăți fizice măsurabile:
• Lungimea mesei măsurată cu rigla este de 90 cm.
• Timpul orei de curs măsurat cu ceasul este de 50 de minute.
• Volumul apei din sticlă măsurat cu vase gradate este de 2 L.
Proprietăţilor fizice măsurabile li s-au asociat mărimi fizice.
• Exemple de mărimi fizice:
• Întinderii spaţiale pe o singură direcţie i s-a asociat mărimea fizică numită lungime.
• Întinderii spaţiale pe două direcţii i s-a asociat mărimea fizică numită arie.
• Întinderii spaţiale pe toate cele trei direcţii (sau locul ocupat de corp în spaţiu) i s-a
asociat mărimea fizică numită volum.
• Intervalul de timp al unui eveniment = durată.
• Intensitatea interacţiunii dintre două corpuri = forţă.
Rezultatul măsurătorii unei mărimi fizice
se dă sub următoarea formă:
•MĂRIME FIZICĂ
(SIMBOL) = VALOARE
NUMERICĂ ∙ UNITATE
DE MĂSURĂ(SIMBOL)
1.3. Unități de măsură. Multiplii și
submultiplii
• Stabilirea unităților de măsură se face prin convenții internaționale.
• La nivel internațional s-a convenit să existe un sistem unic de mărimi și
unități de măsură, numit Sistemul Internațional de mărimi și
unități (abrevierea fiind SI). Acesta se aplică în România din 1960.
• Pentru a exprima faptul că unitatea de măsură a lungimii în SI este
metrul vom scrie:

și se citește unitatea de măsură pentru lungime în Sistemul

Internațional este metrul.
Multiplii unităților de măsură - sunt mai mari decât
unitatea respectivă de câte ori arată valoarea lor:
Submultiplii unităților de măsură - sunt mai mici
decât unitatea respectivă de câte ori arată valoarea lor: