Dilatarea

Dilatarea termica
1. Experiment- evidenţierea experimentala a dilatării termice --
a) De un trepied fixam o tija cu inel. Un corp sferic metalic, la temperatura
camerei poate fi trecut prin inel, dar după ce îl încălzim , nu mai poate fi
trecut !! Din acest experiment rezulta ca acest corp sferic solid si-a mărit
volumul prin încălzire, deci s-a dilatat.
b) După un timp , corpul sferic se raceste, si poate fi trecut din nou prin inel. Din
acest experiment rezulta ca acest corp sferic solid si-a micşorat volumul prin
răcire, deci s-a contractat.

2. Definirea (descrierea dilatării termice ):

Dilatarea termica – reprezintă modificarea volumului unui corp datorata modificării
temperaturii
Concluzii: Majoritate substanţelor se dilata la încălzire si se contracta la răcire.
Dar sunt si unele excepţii: apa, sau fonta se dilata la solidificare. De aceea, Iarna ,
daca este foarte frig o sticla cu apa lăsata afara se sparge, fiindcă apa îngheţând îşi
mareste volumul . Fonta topita se dilata atunci când se solidifica . Topirea şi
solidificarea metalelor e folosită în metalurgie: fonta topita se toarnă în forme,
obţinând piese. Fonta topită se dilată la solidificare şi umple complet forma.
3. Experiment- evidenţierea experimentala a dilatării termice cu pirometrul cu cadran
Fixând de pirometru , pe rând diferite tije metalice , din metale diferite dar de
dimensiuni identice, observam ca ele nu se dilata la fel de mult. De exemplu tijele din
zinc sau aluminiu se dilata cel mai mult, tija din cupru se dilata ceva mai putin , iar cea
din fier se dilata si mai putin.
Concluzii: Mărimea dilatării depinde de variaţia temperaturii, DAR si de
natura substanţei( substanţele nu se dilata toate la fel !!)

referat.clopotel.ro
Dilatarea termică este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul,
suprafaţa, lungimea) unui corp cresc în urma variaţiei temperaturii.
Fenomenul opus se numeşte contracţie termică. Pentru majoritatea
substanţelor creşterea temperaturii duce la creşterea dimensiunilor, dar
există şi excepţii.

În funcţie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifestă

diferit. Astfel, un corp solid îşi măreşte toate dimensiunile liniare în
acelaşi raport, un lichid îşi măreşte volumul (forma sa depinde de vasul
care îl conţine), iar un gaz îşi măreşte fie presiunea, fie volumul, fie
amîndouă, în funcţie de incinta în care se află.

Pentru solide creşterea relativă a unei dimensiuni (raportul dintre

variaţia dimensiunii şi dimensiunea iniţială) este proporţională cu
creşterea temperaturii. coeficientul de proporţionale se numeşte
coeficient de dilatare termică, o mărime de obicei pozitivă, a cărei
unitate de măsură este inversul unităţii de măsură a temperaturii.
Pentru polimeri (de exemplu materiale plastice) acest coeficient este de
circa 10 ori mai mare decît pentru metale, care la rîndul lor au un
coeficient mai mare decît al ceramicilor.

4. Experiment- cântariti un obiect la temperatura

camerei, apoi cântariti-l din nou după ce l-aţi încălzit . Ce observaţi ? Masa
corpului e aceeaşi. Examinaţi si forma obiectului: după încălzire se modifica
dimensiunile obiectului, dar nu se modifica forma.
Concluzii: -prin dilatare, nu se modifica masa corpului, si nici forma corpului
- prin dilatare densitatea corpului scade
- prin contractare densitatea corpului creste
-la majoritatea corpurilor(cu excepţia apei, fontei), încălzirea produce scăderea
densitatii

6. Aplicaţii in tehnica :
-în zilele geroase de iarnă nu trebuie lăsată apa în radiatorul maşinii ,fiindcă prin
îngheţare, apa si-ar mari volumul, si ar sparge radiatorul. In loc de apa se pune antigel
in radiator. Antigel nu se dilata , nu îngheata, si deci nu sparge radiatorul masinii.
- Conductele de apă rece sunt învelite în material izolator, şi îngropate în pământ
. Altfel ar fi putut îngheta apa, marindu-si volumul si ar sparge conducta.

referat.clopotel.ro