Dilatarea

Dilatarea termica
1. Experiment- evidenţierea experimentala a dilatării termice --
a) De un trepied fixam o tija cu inel. Un corp sferic metalic, la temperatura
camerei poate fi trecut prin inel, dar după ce îl încălzim , nu mai poate fi
trecut !! Din acest experiment rezulta ca acest corp sferic solid si-a mărit
volumul prin încălzire, deci s-a dilatat.
b) După un timp , corpul sferic se raceste, si poate fi trecut din nou prin inel. Din
acest experiment rezulta ca acest corp sferic solid si-a micşorat volumul prin
răcire, deci s-a contractat.

2. Definirea (descrierea dilatării termice ):

Dilatarea termica – reprezintă modificarea volumului unui corp datorata modificării
temperaturii
Concluzii: Majoritate substanţelor se dilata la încălzire si se contracta la răcire.
Dar sunt si unele excepţii: apa, sau fonta se dilata la solidificare. De aceea, Iarna ,
daca este foarte frig o sticla cu apa lăsata afara se sparge, fiindcă apa îngheţând îşi
mareste volumul . Fonta topita se dilata atunci când se solidifica . Topirea şi
solidificarea metalelor e folosită în metalurgie: fonta topita se toarnă în forme,
obţinând piese. Fonta topită se dilată la solidificare şi umple complet forma.
3. Experiment- evidenţierea experimentala a dilatării termice cu pirometrul cu cadran
Fixând de pirometru , pe rând diferite tije metalice , din metale diferite dar de
dimensiuni identice, observam ca ele nu se dilata la fel de mult. De exemplu tijele din
zinc sau aluminiu se dilata cel mai mult, tija din cupru se dilata ceva mai putin , iar cea
din fier se dilata si mai putin.
Concluzii: Mărimea dilatării depinde de variaţia temperaturii, DAR si de
natura substanţei( substanţele nu se dilata toate la fel !!)
Dilatarea termică este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul,
suprafaţa, lungimea) unui corp cresc în urma variaţiei temperaturii.
Fenomenul opus se numeşte contracţie termică. Pentru majoritatea
substanţelor creşterea temperaturii duce la creşterea dimensiunilor, dar
există şi excepţii.

În funcţie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifestă

diferit. Astfel, un corp solid îşi măreşte toate dimensiunile liniare în
acelaşi raport, un lichid îşi măreşte volumul (forma sa depinde de vasul
care îl conţine), iar un gaz îşi măreşte fie presiunea, fie volumul, fie
amîndouă, în funcţie de incinta în care se află.

Pentru solide creşterea relativă a unei dimensiuni (raportul dintre

variaţia dimensiunii şi dimensiunea iniţială) este proporţională cu
creşterea temperaturii. coeficientul de proporţionale se numeşte
coeficient de dilatare termică, o mărime de obicei pozitivă, a cărei
unitate de măsură este inversul unităţii de măsură a temperaturii.
Pentru polimeri (de exemplu materiale plastice) acest coeficient este de
circa 10 ori mai mare decît pentru metale, care la rîndul lor au un
coeficient mai mare decît al ceramicilor.
4. Experiment- cântariti un obiect la temperatura
camerei, apoi cântariti-l din nou după ce l-aţi încălzit . Ce observaţi ? Masa
corpului e aceeaşi. Examinaţi si forma obiectului: după încălzire se modifica
dimensiunile obiectului, dar nu se modifica forma.
Concluzii: -prin dilatare, nu se modifica masa corpului, si nici forma corpului
- prin dilatare densitatea corpului scade
- prin contractare densitatea corpului creste
-la majoritatea corpurilor(cu excepţia apei, fontei), încălzirea produce scăderea
densitatii

6. Aplicaţii in tehnica :
-în zilele geroase de iarnă nu trebuie lăsată apa în radiatorul maşinii ,fiindcă prin
îngheţare, apa si-ar mari volumul, si ar sparge radiatorul. In loc de apa se pune antigel
in radiator. Antigel nu se dilata , nu îngheata, si deci nu sparge radiatorul masinii.
- Conductele de apă rece sunt învelite în material izolator, şi îngropate în pământ
. Altfel ar fi putut îngheta apa, marindu-si volumul si ar sparge conducta.

Dilatarea termica
Dilatarea termica este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul, suprafata,
lungimea) unui corp cresc in urma variatiei temperaturii. Fenomenul opus se numeste
contractie termica. Pentru majoritatea substantelor cresterea temperaturii duce la
cresterea dimensiunilor, dar exista si exceptii.
In functie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifesta diferit. Astfel, un
corp solid isi mareste toate dimensiunile liniare in acelasi raport, un lichid isi mareste
volumul (forma sa depinde de vasul care il contine), iar un gaz isi mareste fie
presiunea, fie volumul, fie amindoua, in functie de incinta in care se afla.
Betonul
Dilatarea termica a betonului este proprietatea acestuia de a-si mari volumul la
cresterea temperaturii si este rezultatul dilatarii tuturor componentilor sai. Fenomenul
are loc atat datorita cresterii temperaturii mediului ambiant cat si datorita degajarii de
caldura ce insoteste procesele de hidratare-hidroliza ale cimentului.
Dilatarea termica a betonului creste odata cu dozajul in ciment. Cand coeficientul de
dilatare termica a agregatelor este mult diferit de cel al pietrei de ciment apare efectul
distructiv al dilatarii si constructiei diferentiate care determina amplificarea sistemului
de microfisuri al betonului.
Aprecierea dilatarii si contractiei termice a betonului se face prin determinarea
coeficientului de dilatare liniara masurat pe epruvete prismatice iar pt unele lucrari si
dupa coeficientul de dilatare volumica masurat pe epruvete cubice.
Determinarea experimentala a coeficientului de dilatare termica este o operatie dificil
de realizat, deoarece prin ridicarea temperaturii se produce si o pierdere a apei din
beton ceeace conduce la maifestarea fenomenului de contractie.
Coeficientul de dilatare lineara a betonului obisnuit are val cuprine intre 0.7*10 la -5…
1.3*10la -5. in functie de natura agregatelor dozajul si natura cimentului.
Metalul
Dilatarea termică este proprietatea materialelor metalice de a-şi modifica (mări)
dimensiunile la variaţia (creşterea) temperaturii. Este inversul contracţiei şi se
exprimă în grd'. Dilatarea liniară se exprimă cu relaţia:
l=l0(1+α.ΔT),
în care l este lungimea finală, cînd temperatura a crescut cu ΔT, l0 este lungimea
iniţială, iar α este coeficientul de dilatare liniară. Dintre metale, cel mai mic coeficient
îl are wolframul (2,4.10-6C-1), iar cel mai mare îl are cesiul (98•10-6 C-1). Aliajul metalic
cu cel mai mic coeficient de dilatare (de 8 ori mai mic decît fierul) este Invarul
(36%Ni+64%Fe) cu 1,4 • 10-6 °C-1.
Materiale composite
Polimerii şi compozitele lor suferă adesea schimbări mari de volum în funcţie de
temperatura din cursul procesului de fabricaţie. De asemenea, materialele polimerice
sunt folosite în aplicaţii, într-o gamă largă de temperaturi.
De asemenea, la răcirea unui compozit la care exista o adezivitate bună sau mai putin
bună întrefaze, pot avea loc modificari semnificative care au un efect considerabil
asupra proprietăţilor mecanice. Uneori, aceste modificari se manifesta sub forma, unor
ruperi la interfaţă sau în apropriereaacesteia, pregătind astfel compozitul pentru o
rupere prematură.

Încălzirea, Răcirea
Încălzirea şi răcirea sunt fenomene prin care se schimbă starea de încălzire a unui corp.

Starea de încălzire a unui corp nu se poate modifica decât în urma interacţiunii cu un alt corp.

Temperatura
Proprietăţii unui corp de a avea o anumită stare de încălzire i se asociază mărimea fizică numită temperatură (t) a
cărei uitate de măsură este gradul Celsius (°C).

Dilatarea corpurilor solide

Dilatarea în lungime
O tijă metalică prin încălzire îşi măreşte lungimea; spunem că tija se dilată în lungime.

Prin răcire tija metalică îşi micşorează lungimea; spunem că se contractă.

Cu cât temperatura tijei creşte mai mult cu atât ea se dilată mai mult.
Tija de fier şi cea de aluminiu, atunci când sunt încălzite în aceleaşi condiţii, se dilată diferit deoarece sunt alcătuite
din substanţe diferite.

Dilatarea în volum
O bilă metalică prin încălzire îşi măreşte diametrul deci îşi măreşte volumul; spunem că se dilată în volum.

Prin răcire bila îşi micşorează volumul deci se contractă.

Dilatarea corpurilor lichide

Prin încălzire apa din balon îşi măreşte volumul, adică se dilată, iar prin răcire îşi micşorează volumul, adică se
contractă.

Lichidele se dilată mai mult decât solidele.

Volume egale de apă şi alcool, a căror temperatură creşte cu aceeaşi valoare, se dilată diferit.

Volumul apei creşte cu atât mai mult cu cât temperatura ei creşte mai mult.

Volume diferite de alcool se dilată diferit atunci când temperatura creşte cu aceeaşi valoare.

Dilatarea corpurilor gazoase

Aerul din balon prin încălzire îşi măreşte volumul, adică se dilată, iar prin răcire îşi micşorează volumul,
adică se contractă.
Gazele se dilată mai mult decât lichidele atunci când sunt încălzite în condiţii identice.

Dependenţa densităţii unui corp de temperatura lui

Un corp de masă m are volumul Vo la temperatura to.

Densitatea corpului la temperatura to este ρo=m/Vo.

Elev:Grecu Mihai Razvan