Vacanta de vara

Deşi e dimineaţă, soarele arde sus pe cer, aşa cum nu a mai făcut-o de
multă vreme. Se anunţă o zi foarte încinsă. După cum a început această zi,
ar putea fi cea mai fierbine şi mai nemiloasă zi din acestă vară. Cerul mai
puţin albastru decât de obicei pare a fi decolorat de ascuţişul razelor trimise
de discul solar. Niciun nor, oricât de mic, nu se încumetă să dea ochii cu
soarele care dogoreşte nepăsător.
La fel de speriat este şi vântul. Nu are curajul necesar să-şi arate chipul
răcoros nici măcar o clipită. Încearcă din când în când să adie uşor, dar nu
are puterea să se lupte cu soarele atotputernic. Atunci când îşi face simţită
prezenţa, răsuflarea sa este foarte
fierbinte, asemenea respiraţiei unui
balaur, care scuipă flăcări pe nări.
La sol situţia este şi mai dramatică.
Iarba este mai uscată ca niciodată şi
îngălbenită fără vreme. Acolo unde
copacii nu fac umbră, pământul este
pârjolit ca după un incendiu devastator.
Dar poate cel mai mult suferă
copacii. Primind mai puţină apă decât de obicei, fac eforturi disperate să
reziste drepţi în faţa soarelui nemilos. Seceta foarte mare le-a uscat până
şi voinţa de a rămâne verzi. Par aduşi de spate, asemenea unor bătrâni
apăsaţi de greutatea anilor mulţi. Frunzişul copacilor nu mai este la fel de
mare ca astă-primăvară, iar culoarea de un verde sănător s-a transformat

1
într-un verde-gălbui bolnăvicios.
Cele mai puţin supărate pe urgia vremii sunt câteva şopârle. Cu pielea
multicoloră, strălucind în bătaie razelor soarelui, se odihnesc sub cerul
liber, chiar dacă afară temperaturile au devenit insuportabile. Piatra pe care
stau deja trebuie să fie incinsă la maxim, dar şopârlele nu par a băga de
seamă. La fel de leneşe ca de obicei, îşi întind mai bine corpul pentru a
capta cât mai mult din căldura soarelui.
Indecis, dacă să se bucure sau să se întristeze de această zi toridă, este
lacul din apropiere. În luciul său, razele soarelui se joacă vesele împrăştiind
în jur reflexe puternice şi valuri de căldură. Mai puţin adânc decât de obicei
şi poate cel mai puţin întins de când se ştie el, lacul priveşte drept în ochi
rotundul aprins al soarelui. Îl întreabă dacă are de gând să fie la fel de
capricios toată luna lui cuptor. Soarele îi răspunde printr-un zâmbet
maliţios, împrăştind pe suprafaţa lacului raze usturătoare.
Acesta este doar începutul celei mai călduroase perioade a anului, luna
iulie, luna lui cuptor. Dintr-un prieten al naturii, care aducea până mai ieri
veselie şi bucurie împrejur, acum, soarele se transformă într-un veritabil
duşman al acesteia.
Pe bolta cereasca se zareste cu usurinta mingea de aur ce se joaca cu
randunelele. Ciripitul pasarelelor rasuna prin imprejurimi.Anul scolar s-a
terminat, iar copii asteapta sa plece la tara la bunici, la munte sau la
mare…Fluturii viu colorati alearga din floare in floare..Livezile scaldate-n
aur, ne asteapta pe toti cu roade din belsug. Soapta padurilor si surasul
marii ne mangaie auzul. Soarele arunca sclipiri de platina peste intreaga
natura care juca in codrii, paduri si luminisuri… Animalele incep sa isi
2
stranga hrana…Albinele zboara dintr-o floare in alta sa adune polen.
Blanda batere de vant lua toate florile parfumate la un vals vienez. Zana
Verii a sosit pe meleagurile noastre in caleasca ei de raze de soare, trasa
de doi fluturi colorati… Ea poarta o rochita tesuta cu fir de aur…. Vrea sa
poposeasca la noi ceva timp… A venit impreuna cu niste animalute
pufoase.. Roua diminetii se aseza delicat pe florile inmiresmate. Pe nisipul
fin si auriu, pe langa marea cea nesfarsita si inspumata se plimba copii.
Glasul pasarilor se amesteca cu glasul copiilor care se joaca cu natura pe
ulitele satelor, iar apoi formeaza o melodie fermecatoare. Natura este in
mare sarbatoare, a intins o masa mare si lunga
plina de mancaruri fructe,
legume din belsug.
Zana Verii a imbracat toata natura in culorile ei
preferate.In livezile bunicilor
asteapta cosuri pline cu mere, pere, prune si
alte roade din
belsug…Oamenii si natura sarbatoresc venirea
verii pana nu e prea tarziu
si vara pleaca si soseste toamna cu norii grei
care isi poarta plumbul, cu
ploile ei reci si albastre, cu frunze caramizii si
rosiatice, cu fructe care te
imbata cu mirosul lor inmiresmat. Parca
primavara a trecut sa de repede ca
o stea cazatoare, dar oamenii si-au pus dorinta
la ea sa nu le aduca greul,
si a venit un anotimp mirific, fascinant plin de culoare cu fructe din belsug

3
cu vacante , si asa s-a si intamplat pe taramurile noastre dupa primavara
calduta,unde vantul adie si ne aduce sub nas mirosul florilor si al ierbii
incoltite si inverzite, vine cel mai frumoas anotimp dintre toate.. VARA este
preferata mea.
A trecut vacanţa de vară! În suflet însă mi-au rămas zilele ei. Zile cu soare
şi cu veselie. Am petrecut frumos în
această vacanţă. Am fost cu părinţii la
mare
câteva zile. După un drum destul de
obositor cu trenul, în sfârşit în faţa
noastră a apărut întinderea nesfârşită a
mării albastre. Soarele se juca în
valurile ei, făcând-o să strălucească în
nuanţe diferite. Ne-am cazat la un
hotel destul de apropiat de plajă.
Dimineaţa la prima oră eram pe ţărm să
prindem ultravioletele. Am fost de câteva ori atât de matinali, încât am putut
vedea globul roşu de foc al soarelui răsărind din apă dincolo de linia
orizontului. Briza răcoroasă ne mângâia obrajii, aerul era pur şi ne inunda
plămânii, dându-ne fiori şi umplându-ne de bucurie. După aceea, mai
târziu, când începea să se încălzească nisipul, ne întindeam pe tatami-urile
noastre. Treptat-treptat, plaja se aglomera. Oamenii veneau să se bucure
de soare, căldură şi apă. Copiii alergau sau se jucau în nisip cu lopeţele şi
găletuşe. Cea mai mare plăcere însă pentru mine era să intru în apă. Când
se formau valuri toată lumea ţipa de bucurie şi sărea să nu fie luată pe sus
şi azvârlită la fund. Mie mi s-a întâmplat de câteva ori şi chiar am înghiţit

4
nişte apă sărată. Mi-a plăcut mult la mare, am rămas cu amintiri de
neuitat...
Era o zi minunata de vara Caldura toropitoare se revarsa peste pamantul
care ardea ca o torta incandescenta. Am plecat, impreuna cu mai multi
prieteni, la lacul de langa orasul meu. Acolo ne- am jucat mult si bine, timp
de doua ore.
Cand am obosit, ne- am plimbat in jurul lacului, insa un strop de ploaie mi-
a atins obrazul: era semnul unei noi furtuni de vara, asa ca am fugit cu totii
in casuta din apropiere, pentru a ne adaposti de ploaie.
Deodata a inceput sa ,, toarne cu galeata'. Un fulger ne- a indreptat privirea
catre cerul plin de nori. Vantul a inceput sa sufle ,, mainile' copacilor. Eu si
prietenii mei admiram privelistea incantatoare din fata noastra. Eram din ce
in ce mai fascinati de ce era natura in stare sa faca, cu fiecare strop de
ploaie.
In final, din nori au mai cazut doar cateva picaturi, anuntandu- ne parca, ca
ploaia se va opri.
Am iesit afara din casuta si ne- am bucurat de ploaia slaba. Ne- am dus sa
cautam pestisori in apa verde. Toti am prins cate un peste, carora le- am
dat viermisori din pamantul umed, pentru ca nu mai aveau ce manca.
Dupa oprirea ploii, am vazut norii plecand si lasand in urma lor un curcubeu
luminos si plin de culoare. Am numarat toate culorile acestuia: rosu, oranj,
galben, verde, albastru, indigo si violet.
A trecut asa de repede vacanta de vara! Insa in suflet mi-au mai ramas zilele
ei frumoase. Am petrecut vacanta de vara la bunici, dar si la mare alaturi de
parinti.
5
Dupa 3 ore de mers cu masina, am ajuns in satul bunicilor. Cand am intrat pe
poarta am vazut florile bunicii, care te intampinau cu parfumul lor imbietor.
Langa usa casei ma asteapta cainele meu, Bobi, avea chef de joaca, ba chiar
imi aduse mingea sa ma joc cu el! Eu alergam dupa el, apoi el dupa mine,
pana ce Bobi a sarit pe mine, m-am impiedicat si am cazut in gradina
bunicilor unde avea rosile. Bunicul, necajit, m-a rugat sa il ajut in gradina. L-
am ajutat sa ude rosile, castravetii si morcovii si am srans buruienile. Bunicii
au o ferma mare, cu multe animale. Mi-a placut sa vad scroafa in cotet
pentru ca avea multi purcelusi roz pe langa ea cu coada rasucita. I-am ajutat
si eu pe bunici sa hraneasca gainile cu porumb si grau.
In toate aceasta perioada petrecuta la bunici m-am distrat zi de zi alaturi de
Bobi, hoinarand satul cu bicicleta mea albastra, primita de la parinti pentru ca
l-am ajutat pe bunicul meu la gradinarit si alte treburi gospodaresti.
Dupa o luna petrecuta la bunici, am realizat cat de frumoasa este viata la sat,
fara tehnologie.
Eram la mare. Impreuna cu familia, am stat cazata la un hotel de langa
plaja noastra preferata, in Mamaia. Dupa
plaja de seara, am mers in casa si ne-am pregatit pentru iesirea la plimbare: ne-
am spalat, ne-am pieptanat si ne-am
imbracat cum trebuia.
Dupa un timp scurt, am iesit.
Era ora opt jumatate seara.
Soarele apunea si noi ne-am hotarat sa ne uitam la mare in aceasta seara. Incetul
cu incetul, razele soarelui erau

mai palide iar soarele se scufunda in marea involburata.

6
Norii au acoperit cerul, iar stelele abia si-au facut loc printre ele. Parca cerul se
intalnea cu Pamantul: marea si cerul
aveau aceeasi nuanta de albastru inchis. Numai strazile erau luminate pe asa un
timp.
Luna stralucea iar apa marii stralucea in scantei la lumina acesteia. Prin jur-
tacere. Strazile luminate, patiseriile,
gogoseriile si discotecile nu isi gasisera astampar- pur si simplu, zgomot. Nu
puteai auzi nici strigatele disperate ale
marii care incerca sa spuna:
"- Va rog frumos, incetati! Dimineata, la pranz si seara aud zgomotele muzicii si
ale turistilor. Aici e bine, apa mea e
calda iar nisipul sfaraie sub miile de picioare care il calca. Dar noaptea? Eu nu pot
dormi datorita zgomotului
ingrozitor provocat de voi!"
Am fotografiat marea, ca si cum ar fi fost ultima seara petrecuta aici. Nu era, dar
marea ne era prea draga....
Avea sa inceapa prima mea vacanta de vis,era o zi insorita de
iulie si urma sa plecam la mare impreuna cu familia si catva
prieteni de familie si binenteles si cu prietenul meu Andrei ,timp de
7 zile .
Drumul spre mare a fost lung si placut a fost o mare
experienta pentru mine,deoarece nu mai calatorisem niciodata cu
trenul.
Din tren am urmarit cu mare atentie cum trenul trece prin
paduri ,campii ,si peste rauri ,au fost imagini memorabile.
Ajunsi la mare ne-am cazat si primul lucru care l-am facut a
fost sa merg sa vad marea,sa o ating , apa era foarte rece .

7
Impreuna cu Andrei am facut un castel de nisip , am cules scoici
de mare si am ascultat sunetul marii. A doua zi tatal meu
impreuna cu a lui Andrei si bunicul lui ne-au intrebat :
- Copii,nu vreti sa mergeti cu noi la pescuit?
- Ura!Cum sa nu vrem.
Bunicul lui Andrei a mers sa inchirieze o barca,iar eu si cu Andrei
am ajutat parintii la montarea unditelor.
In acea zi am prins peste de mare si am invatat sa pescuiesc.
In aceasta vacanta am
mai fost la delfinariu
in parcul de distractii
si am vizitat mai
multe statiuni.
Imi era foate greu sa
ma gandesc ca
trebuie sa ma despart
de
mare si de toate
aceste lucruri
frumoase,in care am
vazut si am
invatat asa de multe
lucruri cum ar fi: ca
apa marii este sarata
si
am vazut multe specii
de pesti si de pasari.

8
 Asa ca mi-am luat ramas bun de la mare si i-am promis ca ma
voi intoarce ,stiam ca nu va pleca din acel
loc.