Compusi organici

naturali si de sinteza cu
importanta practica
deosebita
 Săpunuri
Săpunurile sunt un amestec de sodiu ale acizilor grași () obținut prin hidroliza
bazică a grăsimilor.
Principala proprietate chimică a grăsimilor este hidroliza lor, când se formează
glicerina și acizii grași corespunzători. De obicei aceasta are loc in mediul alcalin
și se obțin sărurile acizilor respectivi. Aceste săruri sunt folosite ca săpunuri, de
aceea hidroliza grăsimilor este denumită saponificare. Sărurile cu diferite metale
(sodiu, potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin 8 atomi de carbon în
moleculă se numesc săpunuri.
 Obține
ic a r e a și utili r e
Cla s i f
l o r î n f un c ți e ză ri
u ri
săpun s t e nț ă :
de consi
Săpunuri pentru obțin
lichide : erea
- săpunul d săpunurilor
e potasiu se
folosesc :
-grăsimi anima
: ent de le :
u r i solide z ă r i :
u : ag grăsimea de po
Să p u n
s o d iu , calciu, utili l d e sod
i
bou, de oaie.
rc , de
l de n u
- săpunu angan ,bariu. -săpu . : este -grăsimi vegeta
,m re s iu
aluminiu sp ă la
u
ot a
l de p n industria grăsimea de co
le :
p u n
-să
, u t i lizat î palmier.
cos, de
moale , s o diu și
. iu
textilă ri de calc tec cu
n u es
-săpu iu : în am obțin
n e z e s e
mag
il e m ineral
uleiu r
ile.
unsor
 g e n ț i
De t e r
Detergenții sunt produși de sinteză, având o structură
asemănătoare cu cea a săpunurilor. De aceea, ei sunt agenți
de spălare și de curățire, modificând tensiunea superficială a
apei de spălare. Se poate aprecia că detergenții au o putere
de spălare superioară săpunurilor. Frecvent ele includ
elemente și combinații chimice cu rol de substanțe
curățitoare active cum ar fi : tenside, acizi, baze și enzime,
care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie.
După structura lor chimică, detergenții
pot fi clasificați în 3 grupe :

1. Deterg
enți 2. D Alte domenii Obțin
e
în care
cat eterg
anion
-s u n t c
ic
o m
i :
p u ș i c u c ate nă - s u
io n
nt c
o
i c i :
enț
i
sunt folosiți
detergenții : r
utiliză e și
lin
au
ia
n
ră
u c
d e
le u
t ip
b
alchilic (nu liniară mpuși
enzenic)
ben f ă
zen ră nuc u cate
atom ic, c
c
leu nă
-la prelucrarea
minereurilor prin
flotație
ri :
c o n ți n e 12-18 i d u n -la prelucrarea țe
săturilor
care 18 c e ca umă
c a rb on în a r r b r din industria text
atom i d e pola e ar e o n în de ilă
-materiile pri
me din
t
moleculă. cua ră, o g ca gru re 12- ă
tern r u p care se fabric
ară pare ă ergenții
de a industrial det
3. Detergenț
i
mon
iu. ă î n s unt de origine
neionici : g e n ț i i i nt r lor p e tr o c him ică : alcani,
Deter e
-sunt compuși cu z iț i a produs alc hene, alcooli sup
eriori,
catenă co m p o oxid
liniară de lungim
e variabilă, n a j e r e: s e ar e n e alchilate, etenă,
me a
fără nucleu ben
zenic, și care r g e n ț i pentru v muri d e et ilen ă, obținute de
-det e e a
au ca grupare p
olară, grupa r g e n ț i pentru g doseli obicei în etapa de
-dete ar
etoxi si o grupa
re hiidroxil r g e n ț i pentru p talații pr elucrare secund
ară a
-d e t e ru i n s .
terminală.
e t e r g e nți pent fr ac țiunilor petroliere
-d
sanitare
 În obține
Masele plastice
rea lor s
e foloses
c:

-substanțe naturale care au o -Masele plastice sunt produse sintetice

anumită structură
macromoleculară macromoleculare din care, prin
(polizaharide, substanțe prelucrare mecanică sau termică, se pot
proteice, etc ) :
-substanțe cu masa
obține obiecte de diferite forme, cu
moleculară mică (derivatele de utilizări largi în industrie și comerț.
țiței, gazele naturale, Materialele plastice organice se mai pot
substanțele minerale) care pot
fi transformate în produși numi carboplaste.
macromoleculari
-Un material plastic este format dintr-
Cla
un compus macromolecular, un
-Du sifica plastifiant, umplutura inertă și un o r t area l
a
def pă co e :
r comp t fi :
-pla orma mpor
colorant. Compusul macromolecular se -D u p ă
zire,
po
înmoa
ie

o r
r
def stome e pot area
t
la
obține din substanțe simple : monomeri în
-te
c
r
ă
m
l
o
: s e
plaste e întăresc
is
-ela rmații i : pot fi:
p
def stome erman suferi
vinilici, fenol, aldehidă formică, la î nc ă lzire ș
ire.
ă
o
n
r
dat rmați i : pot ente. glicerină, acid ftalic. la răc igide : se a rece,
or
-term ază numa sc la
il
elas fiind m umai t fi re pe
ticit e
ate area lo mpora preluc e nu se to
ec
. r r, deoar .
ire
încălz
Proprietățile maselor plastice

Densitatea este mult mai mică decât

01 a metalelor ; greutatea specifică
între 0.9 și 2.2 gf/
Proprietăți de antifricțiune 05
02 Stabilitatea chimică e foarte mare
comparativ cu metalele.
Proprietăți de antifricțiune 06
03 Proprietăți dielectrice Proprietăți optice care se
concretizează fie în transparență,
Rezistența mecanică variază în limite
fie în opacitate ; spre deosebire
de sticlele obișnuite ele lasă să
07
largi cum ar fi de la rigide, la
04 elasticitatea redusă, până la flexibile
și extensibile (asemănătoare cu
treacă și razele ultraviolete.

pielea și cauciucul )
 Utilizări :
-Cauciucurile sunt compuși -Cauciuc
macromoleculari care au n te ti c e su n t si n te t
ul natura
ic se utili l si
proprietatea de a se alungi c i u c
s i
urile oprietăți
r
fabricare
a a n v e
z eaza la
lopelor a
foarte mult sub acțiunea unei -Cau e ri cu p uciucului a curelelo
r d uto,
s t o m e c a e z a e t r an s misie, a
ela ătoar ți prin sin se
t echipam
forțe de întindere și de a ase m ă n
n u ri electroizo
entelor
, obți ciucu
reveni la forma inițială după l nat u r a l
ele c a u lante, a
încetarea acțiunii.Se mai uc u că . Un
chimi rintr - o re r monom
ac ţ ie d e
er i d
ec h ip a m entelor s
anitare s
numesc și elastomeri. uc i ob ț in p
re a u n o
to a re p
e laborat
roduse.
o r s i a m u lt
i
or alte
Ca o lim eriza asemănă
p ă
u s t r uctur izopren ,
c (
-Cauciucurile sunt : u t a d ienei
b .
ren )
1) naturale cl o r o p
2) sintetice -Cauci
uc
separa ul natural se
di
de cau n seva arbore
c i uc ș i
coagul prin dil lui
ar e uare
afumar a, presarea ș a,
se ea late
iuc u l natural formea xului se i
-C a uc pren, in za CRE
a în iz o CAUCI PUL sa
transform lui și la o UCUL
BRUT.
u
eru
absența a
p e r at u r a de 300.
tem
re
iu c u l natural a se
-Ca u c
i d e e la stomer și
ț
proprietă cu 700-800%
.
lu n g i
poate a
 -Fibrele
b r ele de stinate acr
din polia ilice se obțin
-Fi cri
ole prezintă lonitril. -Ele
unor artic rezisten
tare mare la ta
-Fibrele sunt alcătuite din vestimen e purtare,
a fi elasticita
macromolecule cu structură trebuie s te
produse , rezistenta la
s co pice , adica chimice
filiformă, orientate paralel si hidro arbă
-nu sunt .
sa abso
hidrosco
pice.
asociate între ele prin a.
umiditate
interacțiuni intermoleculare.
ț i n prin
o b
l e , s e l oz e i f
rt i fic i a
c e lu a i e , stu
-a a p
-naturale, l u c r a re le m n,
e n
au drept pr
a r a te d mate din ulari
i
componen
ta fie celu sep tice, for m olec oces
●fibrele de loza -sint e ac r o i pr
u ș i m u n u
bumbac
●fibrele de c omp i in urma sau
●fibrele d in
o b ținuț erizare
e canepa lim
proteină in d e po densare
solubila n
●keratina p olico
in lâ
●fibroina in nă
matasea
naturala -Fibrele
Dupa poliamidice(nailonul)
proveniență au o rezistenta
se mecanica mare si sunt
impart in : utilizate mai ales la
fabricarea corzilor si a
plaselor.
 Coloranți iț i
t folos
și i i s u n
anț
-Color ai variate
m
Vopsel
ele sun în cele , pentru
ii
domen a celor mai
vopsele
de răș t
ină sin amestecuri re : fibre
pigme te
nt, ulei tică, colora e r ia l e
e ma t c,
mediu si
de disp cativ și un divers iele, cauciu
,p
pentru e textile alimente,
a prote rsie folosite i,
obiecte ja blănur cosmetice,
de age unele e
sau pe nții cor produs cerneluri.
n t ru a
aspect le da u ozivi lacuri
și
plăcut. n

-Color -Color
anții si a n ți i s u
ob ț i n i n n t etici se c o n țin gru n t s ub s
t an ț e c în
materii
dustrial
, d in a d u cătoare
p e cr o m
o fore,
e
i m e nt a ri intră
nții a l ri
pr
de sinte ime naturale s Colora d e cu l o
a -Colora i lo r a limenta
ză; mat a u di f n ț ii natur re. ia adit i v
folosite eriile p erite pr a l i e x t r
- categor ri intre E100 și
r ime an oc aș du
su
arenele nt de obicei imale s edee din pla i prin și au co tru protejarea
ob fibrelo unt folosiți la te sau n en area
cărbuni ținute din r te v E182. P opulației, color
s a u p et
rol. parte: g xtile.Din ace opsirea ii p
sănătăț r trebuie să se ii
ar st
turneso anța, indigou ia fac lo
alimente umai cu colora e.
nț
l ul . l , s l ea n en r
ul , realizez l e g il e în vigoa
ți de
accepta
 ~Esențele sunt utilizate în parfumerie și industria alimentara.
~Esentele naturale sunt cele care ofera parfumului originalitate, de
~Esențele sunt exemplu:
amestecuri de compuși organici -ambra : prelucrata din rasina unor conifere
eteri, -ambra cenusie : secretata de aparatul digestiv al balenelor
-bergamotta : ︎ulei extras din portocale verzi
esteri, alcooli -smirna : seva coagulata a unor arbusti din Orientul Mijlociu.
aldehide, cetone etc. ~Parfumurile se pot prepara in mai multe forme :
-extractul: contine 20-30% esență diluată in alcool de concentrație
~Sunt substanțe lichide, insolubile 90%.
în apă, obținute prin sinteză, ca -eau de parfum: are o concentrație de 10-20% de esenta in
exemplu: •formiat de etil~ esență alcool de 90°(cea mai vanduta in comert).
de rom -eau de toilette: conține maximum 10% concentrat de
•butinat de etil~ esență de ananas parfum in alcool etilic de 90°
• acetat de izoamil~ esență de pere
~Medicamentele sunt
preparate izolate din surse
naturale, vegetale sau
animale sau obținute prin
sinteză, folosite la tratarea,
ameliorarea sau profilaxia
bolilor.
~Se prezintă sub diferite
forme: capsule,
comprimate, injectabile,
siropuri, unguenti etc.
~Printre cele mai utilizate
medicamente se numara:
-Sulfamidele: medicamente
antibacteriene care au nucleul
de bază p-
aminobenzensulfonamida, cu
structura asemănătoare
vitaminei H.
~Au actiune bacteriostatica
față de mai multi microbi:-
pneumococ-streptococ-
meningococ.
~Antibioticele: substanțe
antimictobiene, izolate din
culturi de mucegai sau
obținute pe cale chimica. (-au
actiune bacteriostatica-
numeroase reactii adverse-
actioneaza asupra unor anumiți
microbi, in functie de spectrul
de acțiune)
Cele mai utilizate grupe de
antibiotice :

■betalactamine
~Aspirina: are actiune ■cu structura
~Fiecare medicament conține -peniciline
chimica
una sau mai multe substanțe analgezica, antiinflamatoare si -cefalosporine
variata
active, care ameliorează un antipiretica. Este contraindicata ■aminoglicozide
-cloramdenicol
persoanelor alergice la derivatii -kanamicina
anumit simptom sau vindecă o -tetraciclinele.
salicilici sau cu insuficienta -gentamicina
anumită boală. ■macrolide
hepatică. -eritromicina

Medicamentele
Drogurile sunt substanțe organice naturale
sau de sinteză, Câteva dintre efectele
al caror consum creeaza consumului de droguri sunt:
dependență si tulburări -scaderea
grave ale activitatii capacitatii
mentale, ale de concentrare, de memorare,
perceptiei si de învățare, de coordonare,
ale de a efectua sarcini complexe
comportamentului . -schimbari rapide
ale starii affective
Produc inițial un efect -pierderea identitatii-
de plăcere, urmat de halucinatii
efecte neplacute, -cresterea riscului
de o stare de depresie, care dhce la aparitiei unor
pierderea controlului asupra utilizării boli grave
drogului.
Dozele din ce in ce mai mari produc efecte dezastruoase
asupra organismului uman si aduc, in cele din urma,
decesul consumatorului.
Multe droguri sunt extrase din plante, din canepa indiana,
din latexul extras din mac, din frunzele arbustului de coca,
altele sunt substanțe organice de sinteză.
 D
îm upa
pa i n
r t fl u
in e n

1
: ta
lo
□ ra
su
pr
a
st
-a
m im or
fe ga
-c
oc
ta
m
ul n ism
ai
na
in
e
a nt ul
ui
e , se
2

□se
-b da
ar t
-o bi
pi tu iv
u r ic
e
e
3

□h
de alu
- ca
l i r ci
nn
ab
og no
-e
cs is
ta
en g e
sy ep ne
us /
✰𝚂𝚏̂a𝚛𝚜𝚒𝚝!
✰