TEMA 4/1.

Conduita civilizată a cadrelor

militare în societate.

1. Comportamentul pe stradă şi în
locurile publice, la spectacol, reuniuni şi
baluri.
2. Comportamentul civilizat în timpul
vizitelor.
3. Bunele maniere la masă. Situaţii
speciale.
 Obiective de referinţă

• - să caracterizeze bunele maniere în viaţa şi

activitatea militarilor;
• - să exemplifice normele etichetei în
comportamentul civilizat;
• - să enumere caracteristicile conduitei militare
în societate.
 Comportamentul pe stradă şi în locurile
publice, la spectacol, reuniuni şi baluri.
Pe militar, politeţea îl obligă să fie disciplinat şt ordonat,
respectuos faţă de comandanţi, faţă de camarazii lui de
arme, față de populaţia civilă şi membrii familiei sale, să
salute regu­lamentar pe superiorii în grad şi să răspundă la
salut, în toate împrejurările să folosească, in conversaţiile
cu alte persoane, un vocabular ales, să fie receptiv faţă de
critică, să dea ascul­tare staturilor bune şi sugestiilor pe
care i le dau oamenii în vârstă cu colegii, să-şi controleze
în permanenţă gesturile, miş­cările, să fie delicat şi amabil
cu femeile, binevoitor cu bătrinii, cu persoanele invalide, să
nu facă glume pe seama defectelor fizice ale oamenilor, să
constituie în permanenţă exemplu de modestie şi tact, să
aibă o comportare civilizată în localurile 'publice, la
competiţiile sportive, in mijloacele de transport în comun
etc.
• regulamentele militare prevăd că, atunci cînd
un militar se adresează personal altui militar, îi
spune gradul şi eventual numele fără a-i arăta
arma sau titlul ştiinţific (gradul didactic).
• nu este regulamentar, în practică, unii
superiori in grad se adresează către inferiorii
în grad, mai ales cînd aceştia sînt mai tineri ca
vîrstă, pe nume : „Liviu", „Mihai
• La diferite conferinţe, adunări, spectacole
organizate, indi­ferent de locul lor de
desfăşurare, militarul oferă locul cel mai bun
comandantului sau superiorului in grad şi se
aşază sau rămîne în picioare, in stînga lor.
• În toate cazurile cînd militarul face cunoştinţă
cu cineva sau reîntilneşte o persoană, pe care
nu a văzut-o de multă vreme, se prezintă clar,
spunîndu-şi, fără a ezita, gradul şi numele.
Omiterea gradului este o impietate faţă de
instituţia din care face parte, cât şi o încercare
de a deveni misterios faţă de persoana
respectivă, ceea ce este un act grav de
impoliteţe.
 Salutul
• militarul salută în mod obligatoriu Drapelul de
luptă sau cînd se cîntă Imnul de Stat al
Republicii Moldova;
• militarii salută comandanţii, superiorii şi egalii
în grad; bărbaţii salută primii femeile; oamenii
tineri salută primii pe cei mai în vîrstă; nou
veniţi salută pe cei deja prezenţi; răspunsul
este obligatoriu; Un gest contrar poate fi
socotit drept ofensă:
 Salutul
• se salută prin înclinarea capului, fără a se
ridica în picioare, atunci cînd pe lîngă un
militar aflat în cinematograf, teatru,
restaurant, bufet, cofetărie trece un
comandant sau superior în grad se salută
regulamentar sau numai prin înclinarea
capului, adăugînd expresia „Am onoarea" sau
„Să trăiţi" în troleibuze şi autobuze, în funcţie
de situaţie.
• Strîngerea mîinii poate interveni fie cînd
persoanele care s-au salutat se opresc pentru
a sta la vorbă, sau pentru a continua împreună
drumul, fie cu ocazia prezentării. în timpul
strîngerii de mînă capul trebuie să fie
descoperit, înclinat uşor, privirea se îndreaptă
spre faţa interlocutorului
 Salutul cu strângerea de mînă
• Spre deosebire de salut, în cazul strîngerii de mînă rolurile se
inversează:
• - femeia va întinde mîna prima;
cel mai învîrstă - celui mai tînăr; comandantul sau superiorul
în grad celui inferior în grad. Strîngerea mîinii trebuie să fie
sinceră, pornită din inimă, cordială. Nu se întinde o mînă
moale, apatică. Nu se întinde mîna stîngă. Nu se dau cîteva
degete - constituie un gest de impoliteţe.
Vom evita strîngerea mîinii pe deasupra alteia, în cruce (în
plus, un asemenea gest e lipsit de orice eleganţă). Vom strînge
mîinile pe rînd, urmînd ordinea firească a priorităţilor: 1)
doamnele între ele, 2) doamnele şi domnii, 3) domnii între ei.
Mîna pe care o strîngem este în mod tradiţional dreapta
 unele restricţii
•să nu ţină mîinile în buzunar, să nu se aşeze sau să se sprijine de biroul
unui şef, ori fă fumeze în prezenţa unui comandant sau superior în grad şi
a femeilor, fără aprobarea acestora.
• interzis fumatul pe stradă, în încăperi, compartimente şî vagoane (cabine)
sau alte mijloace de transport în comun, cînd sint în formaţie, cind
deplasarea se execută pe jos, cit şi pe timpul transportului cu
autovehicule ;
•să nu joace jocuri de noroc, să nu împrumute bani şi să nu consume
băuturi alcoolice împreună cu subordonaţii,decît în situații oficiale ;
•-să nu accepte ca subordonatul sau inferiorul în grad să-i achite nota de
plată pentru consumaţia făcută în restaurant sau pentru mesele servite.
•-să evite să treacă peste un eşalon de comandă, atunci cînd are de făcut
o reclamațîe sau o propunere, ori pentru rezolvarea unei probleme
personale, deoarece aceasta denotă lipsă de respect ;
•să evite bîrfa, critica aspră şî limbajul vulgar,
 PREZENTAREA
• Se prezintă bărbatul femeii; cel mai tînăr
celui mai în vîrstă; inferiorul -
superiorului; subordonatul - şefului; într-
un cuvînt, rangul inferiori celui superior.
• Prezentarea trebuie să fie scurtă, fără
amănunte inutile
 Pe stradă, în localurile publice, la
spectacole, reuniuni şi baluri
• să aibă o îmbrăcăminte corectă şi decentă, o
pieptănătură corectă: să meargă cu paşi
normali, cu capul ţinut drept, fără a balansa
braţele mai mult decît jocul lor firesc, nu se
vorbeşte tare, nu se rîde în hohote, nu se
cîntă, nu se fluieră. Se va evita aruncarea de
hârtii sau deşeuri pe jos, nu se scuipă (se
foloseşte întotdeauna batista).
 PE stradă
• Militarul nu are voie să poarte pe stradă pachete
mari, nu se amestecă în scandaluri, certuri, bătăi,
iar dacă situaţia impune, tînărul se va legitima, fără
comentarii, organelor de control în drept. Dacă
merge pe stradă cu o persoană cunoscută, locul de
onoare pentru ea va fi partea dreaptă. Dacă însoţeşte
o femeie ce doreşte să privească vitrinele, militarul
poate merge la dreapta. Doamna va merge la mijloc
dacă e însoţită de doi militari; În cazul cînd se
deplasează 3 militari, locul de onoare va fi la mijloc
 La spectacol
• - Cei se au întîrziat nu vor trece printre rînduri,
dar vor aştepta prima pauză pentru a-şi ocupa
locurile sale. Printre rînduri bărbatul merge
înainte (cu faţa spre cei ce îi deranjează) şi
oferă locul cel mai bun doamnei. Nu vom face
comentarii în timpul spectacolului, nu vom
mînca nici chiar bomboane, nu vom fredona
melodia cunoscută în timp ce orchestra cîntă
 La teatru, cinematograf
• Este o gravă lipsă de politeţe cît faţă de actori, atît
şi faţă de public, ieşirea din sală înainte de sfîrşitul
spectacolului, concertului, pentru a ne grăbi la
garderobă. Nu folosiţi în timpul prezentării
telefonul mobil.La sfîrşitul piesei se aplaudă. Se
obişnuieşte, însă, să se primească cu aplauze
intrarea pe scenă a unui actor sau dirijor vestit. Şi
în mijloacele de transport în comun, unde avem
de-a face cu persoane total cunoscute,
 În transportul public
• La urcare, militarul va acorda prioritate doamnelor,
persoanelor mai în vîrstă, femeilor cu copii în braţe,
invalizilor. Dacă este aglomerat vă veţi pregăti din timp să
coborîţi, spunîdu-le celor din faţă: „îmi permiteţi?" sau
„Coborîţi la prima staţie?" cu un ton civilizat şi fără a vă face
loc cu coatele. în nici un caz nu veţi pune mîna pe cineva.
Dacă, din greşeală, aţi lovit o persoană, trebuie să-i cereţi
scuze. Dacă toate scaunele sînt ocupate, este obligatoriu să
cedăm locul bătrînilor, femeilor însărcinate sau persoanelor
cu copii în braţe, invalizilor sau bolnavilor. Dacă stăm de
vorbă cu o persoană cunoscută nu vom discuta peste
capetele oamenilor, ridicînd vocea pentru a fi auziţi. Ne
abţinem de la orice comentariu neplăcut la adresa celorlalţi
călători şi nu ne amestecăm în discuţii străine.....
 La restaurant
• Cînd este însoţit de o femeie, bărbatul este cel
care intră primul într-un local public
(restaurant, cofetărie eetc.), astfel incit
privirile curioşilor să fie înfruntate de acesta.
Dacă intra­rea într-un restaurant se face printr-
o uşă dublă, între care se află un vestibul,
bărbatul deschide primul uşa şi lasă femeia să
intre, dar din vestibul intră primul în local prin
a doua uşă.
 La restaurant
• dacă garderoba nu este la intrare, militarul (bărbatul)
salută şi se descoperă imediat ; femeia îmbrăcată
militar procedează la fel, iar dacă este „în civil" își
păstrează pălăria. În toate împrejurările, ambii
(bărbatul şi femeia) îşi scot mănuşile. De reţinut un
fapt foarte important. La garderobă se dezbracă mai
intîi bărbatul, apoi îşi ajută soţia (partenera) să-şi
scoată mantoul. Dacă localul nu are garderobă sau
cuiere, hainele se pun cu oarecare dis­creţie pe scaun
şi nu pe speteaza lui, pentru a nu incomoda tre­cerea
altor persoane printre mese şi a evita riscul de a fi
împrăştiate pe jos.
 La restaurant
La restaurant, bărbatul (oricît de înalt ar fi în grad și
funcţie) este acela care serveşte, începînd cu partenera
sa. În nici o îmnrejurarc, în localurile publice, femeia nu
ajută bărbatul tăindu-i friptura (şniţelul, cîrnăciorul) sau
turnîndu-i în pahar. Ea are, însă, dreprul să dea semnalul
de plecare, iar soţul (partenerul) să-1 recepţioneze cu
operativitate. Femeia se ridică prima de la masă. Pentru
a ieşi din localul public, bărbatul merge înainte, întors
puţin spre femeia pe care o însoţește, pentru a nu părea
doi necunoscuţi. La garderoba, primul se îmbracă
bărbatul, care ajută apoi femeia. La ieşire, bărbatul
deschide uşa, lăsînd ca partenera să treacă prima.
 În timpul dansului
•Militarii vor evita dansurile şi jocurile, care, prin mişcări, ritm, figuri şi
atitudini, nu se recomandă a fi practicate, deoarece ar pune uniforma în
situaţii, uneori, penibile, care nu se încadrează cu poziţia de cadru permanent
al armatei.
•Foarte important de reţinut este şi faptul că la dansurile la care se anunţă că
invitaţiile se vor face de femei, acestea vor invita numai un bărbat care a
dansat cu ca cel puţin odată sau pe soţii lor.
•Nu se refuză invitaţia unei femei la dans. În timpul dansului, conversaţia nu
este interzisă, dat pentru discuţii se pot utiliza poziţii mai comode şi mai
normale ;

• gesticulaţiile, opririle din dans, fluerarea melodiei sau fred­narea ei şi

angajarea unor discuţii cu alte perechi sint total interzise, ba chiar constituie o
manifestare de impoliteţe faţă de ceilalţi dansatori.

• La terminarea dansului, se conduce par­tenera la locul său, mulţumind atît ei,

cit şi soţului sau însoţitorului.
 La masă
• Aşezîndu-ne la masă vom sta drepţi, dar nu
înţepeniţi. Nu punem picioarele nici sub scaun, dar
nici prea departe, pentru a nu-i incomoda pe
vecini. Nu ne agăţăm de scaun. Poziţia mîinilor e
foarte importantă. în nici un caz braţele şi mai ales
coatele nu trebuie să stea pe masă.
• Nu ţinem cu mîinile farfuria care mîncăm. Poziţia
corectă este cea cu braţele lipite de corp şi cu
încheieturile mîinilor sprijinite pe marginea mesei.
 În timpul mesei
• Nu mîncăm grăbit sau nervos.
• Nu bem şi nu vorbim cu gura plină.
• Mestecăm cu gura închisă.
• paharele nu se ridică de pe masă în momentul
turnatului
• Tacâmurile, dacă v-aţi ridicat să dansaţi se
pun în părţile farfuriei. Dacă am terminat de
mâncat se pun paralel.
 Cum servim unele alimente
• Pâinea se rupe cu mâna deasupra farfuriei. Pentru a
întinde untul se foloseşte un cuţit special.
• Mezelurile se curăţă de coajă cu furculiţa şi cuţitul, în
propria farfurie.
• Ouăle moi în coajă se mănîncă dintr-un păhărel –
suport. Se sparge coaja din vârf, apoi se îndepărtează
partea de sus şi se mănâncă cu linguriţa restul oului.
• .Cartofii nu se taie cu cuţitul, nici nu se sfarmă tip
piure.
• Salata verde se aduce la masă gata tăiată
 Cum servim unele alimente
• Murăturile se oferă în castroane. Se taie cu atenţie (pentru a nu
scălda comesenii cu suc) în propria farfurie.
• Conopida, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculiţa. Peştele
se dezosează cu ajutorul cuţitului special.
• Oasele se scot cu furculiţa.Stridiile nu se prea întâlnesc în cultura
noastră. Din această cauză, dacă nu ştiţi cum să le mâncaţi mai
bine refuzaţi-le. Se deschide scoica (dacă este închisă) cu lama
unui cuţit. Se scot intestinele şi branhiile cu furculiţa. Stridia se
pune pe farfurie şi se mănâncă cu lămâie, sare şi piper.
• Crustaceele se servesc de obicei fără carapace.
• La raci, crabi, languste se rup cu mâna articulaţiile, apoi cu un
cleşte special se sparg oasele şi se scoate carnea din coşul
pieptului, din picioare şi din coadă.
• Pe masă trebuie să existe un bol cu apă pentru spălarea mânilor.
Carnea de pasăre NU se mănâncă cu mâna.
 fructele
• perele şi merele se taie cu cuţitul de fructe în
patru. Apoi fiecare parte se curăţă de coajă,
după care se taie în bucăţi şi se mănîncă cu
furculiţa.
• Căpşunile
• Strugurii