Țăranul român „a murit”,

trăiască...? – Vintilă Mihăilescu

Interviu realizat de Otilia Hedeșan
Proiect realizat de: Canavea Simina, Dîmb Leea, Ene Daiana.
Profesor coordonator: Lect dr Nicoleta MUȘAT
 Cuprins
01 02 03
Introducere Cine este țăranul O paralelă interesantă
Despre Vintilă Mihăilescu, român?
Despre societatea românească și Criza isteriei naționale versus
moartea țăranului și Muzeul
contemporaneitatea cu moartea deconstructism
Țăranului Român București
țăranului

04 05
Dezbateri publice Bibliografie
Despre sărăcia propriei
noastre existențe
 Vintilă Mihăilescu
Absolvent al Facultății de Psihologie a Universității București (1974), a
fost cercetător în psihologie al Institutului de Geriatrie (1974-78), iar
între 1979-1991 a fost cercetător al Centrului de Antropologie pe lângă
Academia Română.
Vintilă Mihăilescu a fost profesor invitat la universități din
● Franța (Lyon, Paul Valery Montpellier, Provence),
● Elveția (Neuchatel), Germania (Humboldt),
● Ungaria (Pecs),
● Canada (U.Q.A.M.),
● Italia,
● Belgia,
● Austria,
● Bulgaria.
A fost profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de
Sociologie al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative
(SNSPA).
 Bibliografie
Vintilă Mihăilescu a fost fiul cardiologului Vintilă V. Mihăilescu, fratele matematicianului Preda
Mihăilescu și nepotul de bunic al geografului Vintilă M. Mihăilescu.
Începând cu 1991 coordonează programe de cercetare și proiecte pe probleme rurale coordonate de
PHARE și Banca Mondială și fondează Observatorul Social de pe lângă Universitatea București.
Din 1997 coordonează Școala Masterală în Antropologie în cadrul Universității București. Din 2000 este
șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de
Antropologie și cele de Comunități Sociale.
Editorialist al publicației Dilema Veche, Vintilă Mihăilescu a fost vreme de cinci ani, între 2005 și 2010
director al Muzeului Țăranului Român.
În anul 2006 a fost decorat de Președintele României pentru serviciile aduse culturii române.
 Țăranul român în ilustrații

https://www.youtube.com/watch?v=o_QblkL0I-g
 Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia
europeană a muzeelor de arte și tradiții populare. Este situat în București pe Șoseaua Kiseleff, lângă
Piața Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după
planurile arhitectului N. Ghica-Budești.
• Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Horia
Bernea declara că „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este, dar vom înțelege ce s-a
întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Așadar,
Muzeul reprezintă o ancoră permanentă a acestui simbol, satul.
Acesta nu este un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților
țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul
tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă
țăranul”.
„Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii
săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .
”
 Cine este „țăranul”?
Definiție conform Definiția lui Horia Bernea
dicționarului
Țăranul român unește întreaga identitate
„ Persoană care locuiește în
națională și europeană. El este „omul
mediul rural, având ca ocupație
tradițional european de dinainte de
principală agricultura și creșterea
Schismă”, adică omul pur ortodox, cu
animalelor; persoană care face
simplitate, autenticitate și credință. Valori
parte din țărănime.”
și temeiuri la care Vestul nu s-a mai putut
adapta, ducând la nostalgia manifestată
astăzi de Occident.
Imaginea oferită de L. Blaga
țăranului
„Omul satului, întrucât izbuteşte să
se menţină pe linia de apogeu,
genială, a copilăriei, trăieşte din
întregul unei lumi – pentru acest
întreg; el se găseşte în raport de
supremă intimitate cu totalul şi într-
un neîntrerupt schimb reciproc de
taine şi revelări cu acesta.”
Comparație între țăranul de ieri și cel de astăzi
Țăranul de ieri Țăranul de azi

• lucra pământul • astăzi sunt

• procura mâncare pentru
animale, familie din
propria recoltă își fabricau
singuri
• hainele, țeseau, croșetau,
etc
• își creau propriile arme,
materiale de construcție
• erau inventivi, creau surse
de
electricitate proprie, de apă, de
căldură
prea puțini
• cumpărăm
de la
magazin, supermarketuri,
ferme
• cumpărăm din mall,
designeri, etc
• cumpărăm materiale de
la dedeman, briko,
• suntem dependenți de
enel, căldura pe gaz,etc
IDENTITATEA NAȚIONALĂ ȘI ROLUL ȚĂRANULUI ROMÂN ÎN CONSTRUIREA
ACESTEIA
Una din cele mai puternice identităţi, atât la nivel
individual cât şi la nivel de
grup sau comunitate, rămâne identitatea naţională. Datele
prin care se identifică membrii unei comunităţi naţionale
cu naţiunea definesc un ansamblu de similarităţi de
interese, credinţe sau norme de viaţă, împărtăşite de toate
persoanele care aparţin acelui grup.
Țăranul român reprezintă legătura dintre identitate
națională și națiune română, el reprezentand baza si
structura poporului. Momentul în care acesta dispare,
populația intră într-o criză de identitate, ajungându-se la o
societate postțărănească.
 Moartea țăranului
Din perspectiva lui Mihăilescu, moartea țăranului a survenit ca
urmare a dispariției societății țărănești. Proces care s-a întins
pe o perioadă amplă, nu doar în ultimii ani, societatea
țărănească românească rămânând printre ultimele din
Europa. Această dispariție a început de înainte de instaurarea
comunismului la putere, dar a atins apogeul în perioada de
conducere a regimului.
Antropologul afirmă că suntem CONTEMPORANI cu această
moarte tristă și îndelungată a adevăratei esențe a poporului
român.
Cu toate că încă mai există persoane care își amintesc, dar și
practică modul de viață de odinioară, aceștia păstrează doar
CULTURA ȚĂRĂNEASCĂ, ci nu esența societății
țărănești.
MOARTEA ȚĂRANULUI ROMÂN= DISPARIȚIA
SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI
Ce reprezintă societatea țărănească?
La nivel material, societatea țărănească este reprezentată
de însăși gospodăria țăranului, ea reprezentând
nucleul familiei, dar și a întregului sat.
Existența țăranului, dar și a ocupaților pe care le avea,
acesta fiind producător de bunuri și materii prime,
lucrător al pământului și mai ales crescătorului de
animale, era primordială în societățile premoderne.
La nivel spiritual, este spațiul în care legătura de neam și
legătura spirituală (de duh, suflet), consfințită prin
Sfânta Căsătorie reunește mentalitățile, gândirea și
obiceiurile gospodarilor creând comportamente
spirituale diferite, dar integrate în marele ansamblu
spiritual, societatea țărănească.
Ce înseamnă țăranul și
implicit societatea
țărănească?

● 1. VIATA ÎN SIMBIOZĂ CU PĂMÂNTUL

● 2. INDEPENDENȚĂ
● 3. LIBERTATE
 Deci țăranul a murit....
După cum subliniază Mihăilescu, chiar dacă acest ,,țăran,, a murit, asta nu înseamnă că s-a dus cu el, cultura, tradițiile, toate
acestea au rămas tocmai pentru că nu ele formează în esență însemnătatea societății țărănești, ci doar formează factorii care vin
din ea pentru a o continua-o.

Cum a murit?
Tot Mihăilescu scote în evidență că țăranul nu a murit ca act, dintr-o dată, sau toți odată, ci în timp, a fost un proces îndelungat,
grăbit de sistemul comunist. În primul rând un factor al morții țăranului a fost emanciparea, fuga nebună înspre modernism,
oamenii de la sate au visat spre mai mult confort, posibilități, efort de muncă mai scăzut.
Un al doilea motiv, desigur, comunismul. Acesta n-a făcut altceva decât să șteargă identitatea românească, Biserica, credința,
independența și în final libertatea.
Mai există un motiv, până la urmă oamenii au ales, dintre ,,bătălia dintre urban si rural,, a câștigat-o urbanul.
Tradiție versus inovație
În textul suport, Vintilă precizează faptul că tradiția și
inovația nu sunt două concepte separate, prin tradiție în
sine, se înțelege și inovație. Nu poți spune că există doar
tradiție până la un punct, și după aceea este inovație, cele
două vin la pachet. Cultura populară este supusă unei
schimbări permanente. Astfel ea este dinamică, iar
dinamismul este dat și de inovație. 
În fond, inovațiile au intrat în societatea țărănească ca și
tradiții, deoarece nu se știa originea, iar oamenii au fost
nevoiți să ducă mai departe totul așa cum au primit și ei, și
deoarece, oamenii reinventează totul după propriile credințe
și valori.
Criza și isteria națională
●  
Națiunea română s-a construit în mod firesc pe fundamentul societății țărănești, pe acest numit țăran. Dacă el a murit, ce se
întâmplă cu noi ca națiune? Simplu, cădem într-o isterie, o criză, pentru că teoretic a murit o parte a sufletului nostru, care
era menit să mențină continuitatea poporului. Mihăilescu susține că ar trebui pur și simplu înțeles acest concept al noii
societăți care devenim, societatea postțărănească, cu imposibilitatea ireversibilității și prin dezbaterile publice, prin găsirea
unor soluții să ne îndreptăm spre viitor.

  Ideea de a găsi ultimul țăran, a-l salva, a-l înrăma, pe el și diferitele obiecte ale sale din cultura țărănească, e fără sens,
fiidncă țăranul trebuie să existe într-o societate țărănească ca să fie țăran, acești tipuri de oameni, care își mai trăiesc viața
precum un ,,țăran autentic,, sunt cazuri individuale, care au șanse mici de a reînvia singuri societatea țărănească.
● Cu alte cuvinte nu poți fi un conservator fanatic, dar nici un desconstructivist și postmodernist extremist, care susține
că ,,țăranul nu a existat niciodată, ori cum că ea ar fi o ,,fantasmă naivă, chiar pernicioasă, dat fiindcă este atașată ideii de
naționalism,, Aici e negare de trecut, iar fără trecut cum poate exista un viitor? Pentru că fie că vrem sau nu suntem viitorul
modern a societății țărănești. Cum? Prin tradițiile, obiceiurile, obiectele, adică cultura țăranului mort.
Trebuie să existe un echilibru sănătos.
Dezbateri Publice
Ce sunt ele?
Nu au legătură cu locul în care se desfășoară, ci scopul și oamenii care le conduc. Dezbaterile publice reprezintă
discuțiile pe o anumită temă, dintre 2 oameni sau grupuri de oameni competenți și cunoscători de domeniile temelor
discuțiilor. Oamenii se nasc cu această aptitudine, "" vorbirea,, mai mult este caracteristica care ne deosebește de
celelalte ființe vii, deci putem fi de acord că este o esențialitate, această nevoie a dezbaterilor. E ceea ce am făcut de-a
lungul timpurilor, am dezbătut, am gândit, am vorbit, am împărtășit idei cu scopul de a învăța, a ne dezvolta, a crește
spiritual,  sau material. 
Mihăilescu zice despre aceasta ca fiind "" Lucrul acesta ni s-a dat  ca și când  ar fi de la natură,, , însă mai mentionează
și că noi, românii, ca popor ,, nu avem exercițiul dialogului,, nu susținem dezbateri, mai mult nu știm să ne susținem
punctul nostru de vedere, nu cultivăm în noi o calitate pe care deja o avem. Ceea ce se vorbește sau ,, se dezbate,, e mai
mult de prost gust, e plamfetar, nu mai sunt luați în seamă adevărații intelectuali ai României, iar un intelectual adevărat
după Vintilă este ,,creativ, care este autonom, care știe despre ce vorbește,,. 

Deci, de ce scoate atât de mult în evidență Vintilă Mihăilescu, dezbaterile publice? Simplu prin ele oamenii își pot
forma o părere sinceră și reală despre diferite topice iar mai mult de atât, așa apar soluțiile,
 —Concluzie
Există vreo soluție pentru moartea societății
țărănești? Mai sunt șanse ca satul să reînvie? Cum
ne afectează pe noi, moartea țăranului? “
https://www.youtube.com/watch?v=Zpnr8o_9qK8
 Bibliografie

https://ro.scribd.com/doc/272975662/Vintila-Mihailescu-Despre-Moartea-Taranului-Interviu
https://romania.europalibera.org/a/a-murit-antropologul-vintil%C4%83-mih%C4%83ilescu/30502509.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vintil%C4%83_Mih%C4%83ilescu
https://muzeultaranuluiroman.ro/istoric/
https://doxologia.ro/ortodoxia-lume/inainte-de-marea-schisma-din-1054-toata-europa-era-ortodoxa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_%C8%9A%C4%83ranului_Rom%C3%A2n
https://dexonline.ro/definitie/%C8%9B%C4%83ran
https://jurnalspiritual.eu/lucian-blaga-elogiul-satului-romanesc/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gospod%C4%83ria_rom%C3%A2neasc%C4%83#Spa%C8%9Biul_spiritual
https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2009/05-CSchifernet.pdf