RĂZBOIUL DIN

KUWEIT(RĂZBOIUL
DIN GOLF) 1990-1991
Conflictele Razboiului din Golf, mai precis, operaţiunea prin care o coaliţie de
34 de naţiuni au luptat împotriva invadatorilor irakieni din teritoriul Kuweit-
ului, s-a desfăşurat în intervalul de timp - 2 august 1990- 28 februarie 1991.
•După încheierea conflictului bipolar Irak-Iran, Irakul s-
a regasit efectiv în pragul de colaps economic, cu mari
datorii neachitate către Arabia Saudită şi Kuweit. În
aceste condiţii, Irakul încerca din răsputeri diverse
eschive şi forme prin care imensele datorii să-i fie
iertate, dar aceştia au refuzat categoric. Kuweit-ul a fost
acuzat mai târziu de supraevaluarea cotei OPEC, acte
economice care au influenţat scăderea preţului unui baril
de petrol; rezultatul fiind înăsprirea deficitului economic
al Irakului.

•La 2 august 1990, trupele lui S. Hussein au invadat

Kuweitul. ONU a obligat Irakul să-şi retragă trupele
până la 15 ianuarie 1991, dar acesta nu intenţiona să
îndeplinească revoluţiile ONU, concentrând în Kuweit
400 de mii ostaşi.
•Statul Kuweit fiind surprins de raidurile permanente ale
irakienilor, a indus statul la capitulare necondiţionată cu
numeroşi transfugi în statele arabe vecine. După victoria lui
Saddam, acesta l-a instalat la conducere pe vărul său, Ali
Hassan al Majid, ca guvernator al Kuweitului.
•Statele Unite şi-au justificat public nevoia de intervenţie în
susţinerea statelor arabe, acestea reprezentând un important
punct strategic în regiunea Orientului Mijlociu, pe fondul
existenţei zăcămintelor de petrol.
SUA dorea evitarea oricăror intenţii irakiene de a monopoliza
regiunile petrolifere.
•La baza intervenţionismului american în sfera Orientului
Mijlociu, au stat:
1. nevoia de eliminare a oricăror forţe invadatoare în regiunea
de extracţie petroliferă.
2. contracararea pericolului irakian de a face uz de armă
chimică asupra statelor arabe.
3. încălcarea drepturilor internaţionale prin invadarea
teritoriului Kuweit.
•Din cauza că S. Hussein nu şi-a retras trupele din Kuweit, la 17
ianuarie 1991, cu permisiunea Naţiunilor Unite, forţele aliate, în
frunte cu cele americane, au început operaţii aeriene, iar la 24
februarie şi ofensiva terestră.

•Aceste operaţiuni au avut un real succes în vederea eliberării

teritoriului ocupat de irakieni, totodată, trupele occidentale au reuşit să
avanseze spre graniţele atacatorilor.
Coaliţia şi-a încetat avansările pentru 100 de ore, pe graniţa dintre
Kuweit şi Irak, dar în ciuda opririi ofensivelor, Irakul a atacat cu
rachete trupele din Arabia Saudită.

•Operaţia”Furtună în pustiu” – de eliberare a Kuweitului şi de

restabilire a guvernului acestei ţări – s-a terminat la 28 februarie 1991
cu o strălucită victorie a forţelor SUA şi a aliaţilor săi. În cazul acestei
operaţii americanii au aplicat armament dotat cu tehnologie
ultramodernă. Războiul a demonstrat inferioritatea tehnicii militare
sovietice pusă la dispoziţia armatei irakiene(de-a lungul războiului
rece, Irakul a fost un aliat fidel al Uniunii Sovietice).